Național

Mita suedeza la Guvernul Romaniei

Ziarul de Vrancea
21 mar 2005 681 vizualizări
Firma suedeza ABB se afla în atentia PNA, dupa ce managerul pe Romania sustine ca ar fi dat mita 520.000 de euro unor oficiali romăni. Problema este ca nu a fost precizat momentul: inainte sau dupa 2000? Fostii guvernanti taranisti si pesedisti arunca vina unul pe altul.

Parchetul National Anticoruptie (PNA) s-a sesizat ieri din oficiu in legatura cu mita care ar fi fost data de compania suedeza ABB unor oficiali romani, conform declaratiei unui director al firmei, acuzat ca ar fi delapidat 4,8 milioane coroane suedeze (520.000 de euro). Seful Sectiei a 2-a din cadrul Parchetului National Anticoruptie, procurorul Alexandru Chiciu, a declarat ca  PNA s-a autosesizat si a declansat verificari in acest caz. Potrivit cotidianul suedez "Dagens Nyheter", Peter Fallenius - fost manager in cadrul unei divizii ABB in Romania - a spus avocatului sau ca banii respectivi au fost utilizati pentru a plati mita in numele companiei, in Romania. Cotidianul suedez mentiona ca Fallenius a fost director adjunct si presedinte al boardului unei subsidiare din Romania a ABB. Acesta a declarat ca mita ar fi fost utilizata pentru a ajunge la o intelegere cu oficialii statului roman in privinta unei datorii mai vechi. Oficialii companiei nu au putut fi contactati in legatura cu acest subiect. Romania s-a angajat sa plateasca Suediei, pina la sfirsitul anului 2002, suma de 120 milioane de dolari in contul unei datorii istorice. Datoria catre Suedia dateaza din anii 1922 - 1934 si provine din polite, cupoane cu dobinda, bonuri de trezorerie romanesti, precum si din pagubele suferite de statul suedez in urma nationalizarii din Romania anilor 1948 - 1950. Datoria initiala a fost cumparata de la statul suedez de firma AB Electroinvest, filiala a grupului ABB.

Ciumara: "Nu eu am incheiat negocierile"

Negocierile s-au blocat in vremea guvernului Vacaroiu pentru a fi reluate de cabinetul Ciorbea, in care ministru de finante a fost Mircea Ciumara. Acesta spune ca, pentru a nu se crea dificultati in negocierile cu Fondul Monetar International, autoritatile romane ar fi dorit o reglementare cit mai rapida a situatiei. Insa solutia propusa de partea romana nu implica transferul unor fonduri: "Suma nu a fost negociata. S-a negociat cu ei ca, in locul banilor, sa dam niste intreprinderi care se privatizeaza. Deci suma eu nu am discutat-o cu ei", a declarat Mircea Cimara. Ciumara a mentionat ca persoana sa nu ar fi putut fi vizata de declaratiile fostului director al companiei ABB, intrucit negocierile nu s-au finalizat in timpul mandatului sau. Urmasul lui Ciumara in fruntea ministerului finantelor a fost Daniel Daianu care spune ca s-ar fi opus unui acord care prevedea plata unei sume de 800 de milioane de dolari dupa ce initial partea suedeza ar fi cerut 3,5 miliarde.

Tanasescu:"Mita nu a fost luata de PSD"

In completarea celor spuse de predecesorul sau, Daianu sustine ca este important ca autoritatile suedeze sa localizeze in timp momentul cind a fost oferita mita despre care vorbeste fostul reprezentant al ABB. Afacerea a fost in cele din urma incheiata in vremea guvernului PSD care a acceptat sa plateasca, pina la sfirsitul lui 2002, 120 de milioane de dolari in contul datoriei. Mihai Tanasescu, care a detinut portofoliul finantelor in cabinetul Nastase, a declarat ca este exclus ca mita sa fi fost luata in perioada 2001-2004. De asemenea, el spune ca negocierile au avut loc intre guvernele celor doua tari, nici o firma privata nefiind implicata. "Aranjamentul intre Romania si Suedia s-a incheiat intre cele doua guverne, guvernul roman si suedez. Nu s-a apelat la intermedierea unei firme. Deci nu a fost involvata nici o firma straina incepind din anul 2001 pina in anul 2004. Acest lucru s-a intimplat, probabil, repet, nu stiu, in perioada anterioara anului 2001. Au fost momente, repet, anterioare anului 2001, cind s-a intermediat de catre o firma, probabil ABB, care a negociat in numele statului suedez."


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.