MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Mai bine de o treime din medicii români spun că suferă de burnout
Peste 50% din cei tineri vor să plece din țară
Un studiu sociologic făcut anul trecut a arătat că 34-36% dintre medici au burbout, iar 58% dintre cei cu vârsta sub 35 de ani vor să părăsească România pentru a profesa în străinătate pentru condiţiile mai bune de muncă, a declarat președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, într-o emisiune la MedikaTV.
„Rata de burnout este de 34- 36 la sută. Trebuie să vedem că burnoutul nu este o simplă oboseală, poate fi o boală cu depresie, tendinţe de suicid şi avem colegi care chiar au făcut-o. Apoi este impactul direct pe calitatea actului medical. Un medic în burnout nu mai are aceeaşi capacitate de a relaţiona cu pacientul”, a explicat Daniel Coriu, citat de News.ro.
Un procent îngrijorător a fost obținut atunci când medicii au fost întrebați dacă intenționează să plece din țară, întrebare la care mai bine de jumătate dintre tineri au răspuns pozitiv. „Toată populaţia de medici din România, indiferent de vârstă, de condiţia socială, ei bine, la femei este de 25 la sută, la bărbaţi 30 la sută. Vorbim de oameni care lucrează în România, în sistemul medical, au intenţia să plece. La cei sub 35 de ani, intenţia este de 58 la sută”, a afirmat Coriu.
Opt din zece medici spun că se tem că pot fi acuzați de malpraxis, ceea ce, spune Coriu, trebuie să modifice legea. „A treia direcţie a fost teama de conflict litigios şi malpraxis. Aproape 80 la sută au această problemă cu teama de malpraxis şi atunci ei vor practica o medicină defensivă. Toate aceste trei direcţii trebuie să ne dea de gândit. Noi am venit cu o nouă lege a malpraxisului, este blocată. Interes foarte mare nu este. Dacă politicienii vor să lase lucrurile aşa... Legat de intenţia de migraţie externă să ştiţi că nu venitul e o problemă cum era acum 10 ani, salariile au crescut, principalul motiv se referă la condiţiile de lucru”, a precizat Coriu.
Cum ajută zimbrii reintroduși în România în Munții Țarcu în 2014 la atenuarea celor mai grave efecte ale crizei climatice
Zimbrii au dispărut din România în urmă cu mai bine de 200 de ani, iar în 2014 fundațiile WWF România și Rewilding Europe au reintrodus aceste animale în munții Țarcu. Acum, o cercetare citată de Guardian spune că o turmă de 170 de zimbri din România ar putea ajuta la stocarea emisiilor de CO2 echivalente cu eliminarea a aproape 2 milioane de mașini de pe șosea timp de un an. O cercetare a unor oameni de știință de la Yale School of the Environment și finanțat de Global Rewilding Alliance, care încă nu a fost revizuită de alți colegi, calculează cantitatea suplimentară de CO2 atmosferic pe care speciile sălbatice ar ajuta să o capteze și să o depoziteze în sol prin interacțiunile acestora în cadrul ecosistemelor.
S-a descoperit că o turmă de bizoni europeni, aflată într-o zonă de aproape 50 km pătrați de pășuni din munții Țarcu, poate capta 2 milioane de tone de carbon pe an - adică de aproape 9,8 ori mai mult decât fără zimbri. Asta, deși autorii raportului au remarcat că cifra de 9,8 ar putea fi cu până la 55% mai mare sau mai mică, având în vedere incertitudinea în jurul estimării medii. Aceasta corespunde emisiilor anuale de CO2 ale 1,88 milioane de mașini pe benzină din SUA.
„Zimbrii influențează ecosistemele pășunilor și pădurilor prin pășunatul uniform, reciclarea nutrienților pentru a fertiliza solul, dispersând semințele pentru a îmbogăți ecosistemul și compactând solul pentru a preveni eliberarea carbonului stocat”, a declarat profesorul Oswald Schmitz de la Școala de Mediu Yale din Connecticut din SUA, care a fost autorul principal al raportului.
„Aceste creaturi au evoluat de milioane de ani odată cu pășunile și ecosistemele forestiere, iar îndepărtarea lor, în special acolo unde pajiștile au fost arate, a dus la eliberarea de cantități mari de carbon. Restaurarea acestor ecosisteme poate readuce echilibrul, iar zimbrii „sălbăticiți” sunt câțiva dintre eroii climatici care pot ajuta la realizarea acestui lucru.”
Cum au reapărut zimbrii în munții Carpați
Datele istorice arată că la noi zimbrii au fost văzuți ultima oară în libertate în 1760, în Moldova și în 1790, în Transilvania, iar de la această această dată zimbrul a dispărut, în special din cauza vânătorii, a explicat Victoria Donos, directorul de comunicare al fundației Conservation Carpathia, una dintre fundațiile care în ultimii ai au luptat pentru reintroducerea zimbrilor în libertate, în țara noastră.
În România, după dispariție, prima pereche de zimbri a fost adusă în 1958. Însă aceștia se aflau doar în captivitate, și abia din 2003 s-au depus eforturi pentru reintroducerea în libertate, în Parcul Natural Vânători Neamț.
Programul a continuat, iar în 2023, Regia Nationala a Pădurilor - Romsilva administrează trei nuclee de zimbri, la Bucșani, Hațeg și Vânători Neamț, cu un efectiv total de peste o sută de exemplare.
Din 2013, fundațiile WWF România și Rewilding Europe au demarat un program similar de reintroducere a zimbrilor în libertate în munții Țarcu și Poiana Ruscă.
Primele două eliberări de zimbri făcute de WWF au avut loc în 2014 și 2015, apoi au continuat în iunie 2016 și aprilie 2017, populația de zimbri aflați în libertate în aceste zone ajungând la 30 de exemplare. În mai 2018, au fost eliberați încă 23 de zimbri, în două zone din sudul Carpaților, iar în 2019 încă 11. Potrivit datelor transmise de Rewilding Europe, în 2023 populația estimată de zimbri din proiect a ajuns la 145 de exemplare.
În 2000 erau doar 2.864 de exemplare la nivel mondial, dintre care 1.669 în libertate, și aceștia se aflau doar în 5 țări: Belarus, Lituania, Polonia, Rusia și Ucraina, potrivit unui raport dat publicității în 2020 de IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). Până în 2015 au mai fost reintroduși zimbri în libertate în alte 5 țări: Germania, Slovacia, Letonia, Bulgaria și România.
În 2020, populația de zimbri la nivel mondial a ajuns la peste 9.100 de exemplare, din care 6.819 în libertate. Doar circa 20% din populație se află în captivitate și 6% în semi-captivitate.
În 2020, din cele 34 de țări unde există populații de zimbri, Belarus deținea cele mai multe exemplare - 2.356, urmat de Polonia cu 2.316 exemplare și Rusia cu 1.798 exemplare. În 2020, România avea 214 exemplare dintre care 127 în libertate, 38 în captivitate și restul în semi-captivitate.
Medic anchetat în Dâmbovița după ce ar fi uitat o compresă în abdomenul unei paciente
femeia de 73 de ani a făcut septicemie şi a murit
Poliţiştii au făcut percheziţii la o unitate medicală din Bucureşti şi la domiciliul unui medic, în cadrul unei anchete care îl vizează pe un chirurg care a operat o femeie din localitatea dâmboviţeană Dragomireşti şi ar fi uitat o compresă în abdomenul acesteia, lucru ce ar fi dus la septicemie şi decesul femeii, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio București.
Medicul este cercetat pentru ucidere din culpă. „Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară la o unitate medicală din municipiul Bucureşti şi la domiciliu unui bărbat de 69 de ani, din Voluntari, medic chirurg la unitatea medicală, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. În urma descinderilor, poliţiştii au descoperit şi indisponibilizat mai multe documente şi un telefon mobil, bunurile fiind necesare pentru administrarea probatoriului în cauză”, precizează IPJ Dâmboviţa.De asemenea, a fost pus în aplicare un mandat de aducere, bărbatul fiind condus la sediul Poliţiei, pentru audieri.„Din investigaţiile efectuate s-a stabilit că, la data de 5 decembrie 2022, bănuitul, în timp ce ar fi efectuat o intervenţie chirurgicală în zona abdomenului, ar fi uitat o compresă care ar fi condus la dezvoltarea unei septicemii şi, ulterior, la decesul pacientei, o femeie de 73 de ani, din Dragomireşti”, mai anunţă IPJ Dâmboviţa. Poliţiştii continuă cercetările în acest caz, sub coordonarea procurorului de caz. Şoferiţa care a accidentat-o mortal pe Anastasia, o fetiţă de 4 ani, judecată şi pentru ucidere din culpă Femeia care a accidentat-o mortal pe Anastasia, o fetiţă de 4 ani, evenimentul având loc în comuna Scobinţi din judeţul Iaşi, a fost trimisă în judecată şi pentru ucidere din culpă.
Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău, magistraţii au dispus trimiterea în judecată a inculpatei C.M., pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. "Fapta inculpatei C.M., care, la data de 01.06.2022, ora 18,37, în timp ce conducea autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare x-xx-xxx, pe DS 516, în localitatea Sticlăria, comună Scobinţi, judeţul Iaşi, a acroşat cu partea din stânga faţă a autovehiculului pe minora D.E.A., în vârstă de 4 ani, accident în urma căruia minoră a decedat, îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă", arată sursa citată.
În luna iulie 2022, femeia a fost trimisă în judecată pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere, Parchetul informând, la acel moment, că s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.
"Cu referire la dispoziţia de clasare, din probatoriul administrat rezultă că inculpata nu a încălcat alte dispoziţii legale, în afară de a conduce autoturismul fără permis, şi nu a avut posibilitatea evitării producerii accidentului. În consecinţă, producerea evenimentului rutier nu poate fi imputată acesteia, deoarece între conducerea autoturismului fără a deţine permis de conducere şi moartea victimei nu există legătură de cauzalitate. Şi în situaţia în care inculpata ar fi deţinut permis de conducere, având în vedere împrejurările săvârşirii faptei era în imposibilitate de a evita accidentul rutier", se arată într-un omunicat emis, la acel moment de PJ Hârlău.Conform portalului instanţelor de judecată, inculpata Coşofreţ Mariana a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru conducere fără permis.Avocatul Adrian Cuculis a informat, miercuri, că împotriva ordonanţei de clasare a fost făcută plângere, iar instanţa a întors dosarul la Parchet. Astfel, după continuarea cercetării, s-a ajuns ca şoferiţa să fie deferită justiţiei şi pentru ucidere din culpă.
"Dreptate pentru Anastasia! Este vorba despre fetiţa de 4 ani din Hârlău omorâtă de şoferiţa fără permis şi care a dus la schimbarea legii. După o posibilă 'măsluire' a măsurătorilor de la faţa locului (conform spuselor martorilor din dosar) şi după ce poliţistul şi procurorul au trimis-o în judecată pe şoferiţă doar pentru conducere fără permis şi nu şi ucidere din culpă, în urma plângerii făcute împotriva ordonanţei de clasare, instanţa a întors dosarul la Parchet şi i-a obligat să continue cercetarea. De dată recentă şi în urma altor audieri din care reieşea clar situaţia şi cum a fost omorâtă fetiţa, Parchetul a trimis-o în judecată pe şoferiţă şi pentru ucidere din culpă. Situaţia este de-a dreptul stranie, în contextul în care la primul termen judecătorul s-a abţinut de la judecarea cauzei, iar cel de-al doilea investit ulterior s-a abţinut şi el. Acum aşteptăm un nou termen de cameră preliminară", a transmis avocatul Adrian Cuculis. "Legea Anastasia" a fost denumită astfel în memoria fetiţei de 4 ani care a fost ucisă, pe 1 iunie 2022, în faţa casei.
Neamţ: O femeie de 29 de ani a înjunghiat mortal un bărbat de 52 de ani
Poliţiştii din Neamţ au deschis o anchetă după ce o femeie de 29 de ani a înjunghiat mortal un bărbat de 52 de ani. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Neamţ au anunţat că, miercuri seară, poliţiştii din Roznov au fost sesizaţi cu privire la faptul că un bărbat a fost înjunghiat. „La faţa locului au fost constituite echipe mixte de cercetări, rezultând faptul că, o tânără în vârstă de 29 de ani, persoană care locuieşte fără forme legale în Roznov, folosindu-se de un cuţit i-ar fi aplicat mai multe lovituri unui bărbat în vârstă de 52 ani, din Roznov, provocându-i acestuia mai multe leziuni. Echipajul medical sosit la faţa locului, a declarat decesul bărbatului”, au precizat poliţiştii. Cercetările au fost preluat de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ.
Republica Moldova: Oligarhul fugar Ilan Şor anunţă că a obţinut cetăţenia rusă
Oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat de justiţia din Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru devalizarea sistemului bancar al republicii, a anunţat joi, într-o declaraţie făcută la postul de televiziune pro-Kremlin Russia Today (RT), că a primit paşaport rusesc, relatează portalul NewsMaker.
"De astăzi sunt cetăţean inclusiv al Federaţiei Ruse", a spus Şor. "Am depus documentele, am primit paşaportul", a adăugat el. În martie, Ilan Şor declarase - într-un interviu acordat la Moscova cunoscutului jurnalist rus Aleksei Venediktov, fost redactor şef al postului independent de radio Eho Moskvî, închis de autorităţi imediat după invazia din Ucraina - că nu are cetăţenie rusă şi că se gândeşte să-şi depună actele.
Ilan Şor, considerat de autorităţile de la Chişinău şi Occident drept "aliat al Kremlinului" în planul acestuia de destabilizare a Republicii Moldova - a părăsit teritoriul republicii în vara anului 2019, odată cu fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Potrivit unor investigaţii jurnalistice, el şi-a găsit iniţial refugiu în Israel, unde trăia în lux. Dar potrivit forţelor de ordine moldovene, Şor a continuat să se implice în politica de la Chişinău, iniţial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituţional între timp, iar ulterior - prin intermediul formaţiunilor politice afiliate lui. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Şor la 15 ani de închisoare în dosarul "Fraudei bancare" pentru devalizarea cu circa un miliard de dolari a sistemului financiar moldovean şi a pus sechestru pe bunuri ale sale în valoare de peste 5 miliarde de lei.
Ilan Şor se află pe lista neagră a guvernelor american şi britanic. La fel, el figurează pe listele de sancţiuni impuse inclusiv de Canada şi UE, pentru legăturile sale cu Kremlinul şi tentativele de destabilizare a Republicii Moldova.
La 21 aprilie, Şor a anunţat "crearea blocului politic Victoria" despre care Chişinăul afirmă că are drept scop să perturbe alegerile prezidenţiale din toamnă, când este preconizat şi un referendum proeuropean, şi pe cele parlamentare de anul viitor.
La eveniment au fost prezenţi guvernatoarea Găgăuziei (başcana) Evghenia Guţul, o apropiată a sa, preşedintele Adunării Populare al Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, liderul formaţiunii "Şansă" Alexei Lungu, deputata Marina Tauber, şi fostul parlamentar socialist Vasile Bolea.
Ciolacu: Investim 11 miliarde de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Focşani-Roman
Permierul Marcel Ciolacu a anunţat joi că Guvernul investeşte11 miliarde de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Focşani-Roman, pentru aproape 150 de kilometri de cale ferată, bani europeni, cu termen de finalizare în trei ani. De asemenea, Executivul alocă 1 miliard de lei, pentru reabilitarea unui sector de 42 de kilometri din Autostrada A1. ”Avem confirmarea oficială că ne-am ţinut promisiunile făcute românilor la început de mandat. Inflaţia a scăzut sub 6% în aprilie şi consumul privat arată o revenire solidă în primul trimestru. Practic, consumul populaţiei începe să redevină, alături de investiţii, un motor al creşterii economice”, a spus premierul Ciolacu în şedinţa Executivului. Premierul a menţionat că investiţiile rămân factorul decisiv al dezvoltării noastre economice. Marcel Ciolacu a anunţat că Guvernul aprobă noi proiecte majore. ”În primul rând, investim 11 miliarde de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Focşani-Roman. Sunt în special bani europeni pentru aproape 150 de kilometri de cale ferată, cu termen de realizare de 3 ani. Iar în domeniul rutier alocăm 1 miliard de lei din bugetul de stat pentru a reabilita un sector de 42 de kilometri din Autostrada A1”, a spus premierul în şedinţă.
Judecătorul Varga Attila de la Curtea Constituțională, transportat de urgență la spital
Judecătorul Varga Attila de la Curtea Constituțională a fost transportat, miercuri, de urgență la Spitalul Universitar în stare gravă, au declarat pentru G4Media.ro surse convergente. Potrivit acestora, judecătorul ar fi fost inconștient și intubat. Ultimele informații arată că starea de sănătate a judecătorul s-a ameliorat joi. Acesta este în afara oricărui pericol, au declarat surse medicale. Potrivit CV-ului postat pe site-ul CCR, Varga Attila a fost numit judecător de către Camera Deputaților în 2016, pentru un mandat de nouă ani. S-a născut la 21 aprilie 1963, în orașul Satu Mare.Este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1986), doctor în științe juridice, specialitatea Drept constituțional (2006).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ambasadorul Germaniei la Chişinău, după criticile la adresa sa, un mesaj în limba română: „Reacţiile m-au surprins”
De același autor
