Problemele culturale ale USL
Potrivit unei declaraţii comune a liderilor grupurilor PSD şi PNL din Senat, USL vrea să elimine "caracterul profund politic dominant" al Institutului Cultural Român (ICR), neavând "nici cea mai mică intenţie"de a politiza instituţia, ci de a o deschide "spre instituţiile de cultură legitime". Senatorii Ilie Sârbu (PSD) şi Puiu Haşotti (PNL) au mai spus că nu doresc "să intre în polemici", ci doar să clarifice câteva aspecte ridicate de oameni de bună-credinţă", referitoare la ICR.
De partea cealaltă, conducerea ICR spune că vrea să vină "în întâmpinarea dorinţei" exprimate de Ilie Sârbu şi Puiu Haşotti, de clarificare a "câtorva aspecte ridicate de oamenii de bună credinţă" în legătură cu Institutul Cultural Român. "În comunicat (declaraţia comună a lui Sârbu şi Haşotti, n.r.) se afirmă că pentru bugetul ICR «nu s-a dat niciodată socoteală în mod clar». Amintim că, în afară de rapoartele anuale prezentate consiliului de conducere al ICR, publicate pe site şi transmise, spre informare, inclusiv membrilor comisiilor de cultură ale Parlamentului, informaţiile despre proiectele derulate şi finanţările aferente sunt disponibile, la zi, pe pagina de web a instituţiei şi sunt difuzate constant către mass media. Institutul Cultural Român se supune aceloraşi rigori ca orice altă instituţie publică în privinţa modului de cheltuire a fondurilor de care dispune. Anual, Curtea de Conturi a României a controlat întreaga activitate a ICR, observaţiile formulate în cadrul acestor controale fiind urmate de măsuri în consecinţă", spune conducerea ICR.
"Exemplu de neregulă"
Pe de altă parte, conducerea ICR spune că Sârbu şi Haşotti aduc ca "exemplu de neregulă" faptul că în 2011 s-ar fi "înfiinţat funcţii de vicepreşedinţi", pentru care s-ar fi acordat "salarii importante fără să existe acoperire legală". "Funcţiile la care se face referire există în organigrama ICR încă din 2003, când preşedinte al Institutului era domnul academician Augustin Buzura. Actuala conducere nu a modificat nici numărul poziţiilor de vicepreşedinte, nici remuneraţia aferentă, corespunzătoare nivelului de subsecretar de stat. Salarizarea funcţiilor respective a fost asigurată, în fiecare an, prin legea bugetului de stat. Anul trecut, în urma observaţiilor formulate de Curtea de Conturi, Ministerul Afacerilor Externe a iniţiat, la cererea ICR, ordonanţa de urgenţă 72/2011 prin care funcţiile de vicepreşedinte sunt prevăzute în mod expres în legea de funcţionare a ICR", mai spune conducerea ICR.
Trecerea la Senat înseamnă deschidere spre instituţiile de cultură
Potrivit conducerii ICR, "poate cea mai stranie susţinere din comunicatul senatorilor USL este că ICR ar ignora «Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor sau Uniunea Artiştilor Plastici». Astfel, intervenţia Senatului ar fi motivată de dorinţa «de a deschide ICR spre instituţiile de cultură legitime din România»".
"Amintim că din consiliul de conducere al ICR fac parte, în prezent, în conformitate cu Legea 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, şapte membri numiţi de Preşedintele României la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori", se spune în comunicat, fiind enumerate mai multe nume. "Calitatea de membru în consiliul de conducere al ICR nu este remunerată. Dincolo de această formulă instituţională, colaborările ICR cu instituţiile reprezentative pentru mediile culturale şi artistice din România sunt nenumărate şi de anvergură, atât pentru proiectele derulate în ţară cât şi pentru cele din străinătate. Amintim doar colaborările cu asociaţiile de editori pentru organizarea reprezentării României la târguri internaţionale de carte, colaborarea cu UCIN şi Arhiva Naţională de Film la organizarea Festivalului Filmului European, parteneriatele cu UNITER pentru Festivalul Naţional de Teatru, contribuţia ICR la festivaluri precum TIFF, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul «Shakespeare», spectacolele susţinute de trupe de teatru din România şi turneele unor muzicieni români de prestigiu pe scene importante din străinătate cu sprijinul ICR. Ne întrebăm, în aceste condiţii, care sunt, în viziunea semnatarilor comunicatului, «instituţiile de cultură legitime» din România şi cine «oamenii de bună credinţă» care «ridică aspecte» şi «semnalează ilegalităţi» în activitatea ICR", se mai spune în comunicatul conducerii ICR, în care se precizează că "acestea sunt faptele".
Transparenţă în baza unei legi promovate de PSD
"Cât priveşte afirmaţiile domnilor Sârbu şi Haşotti, în lipsa unor probe concludente, nu pot fi interpretate decât ca declaraţii politice tendenţioase, cu vădit caracter de dezinformare (oare poziţia lor reprezintă, cu mandat, poziţia politică a Senatului României?). Împotriva acestor falsificări, conducerea ICR reafirmă adevărul evident că deplina independenţă politică a Institutului a putut fi asigurată şi până acum, cu Legea 356/2003 (care a fost propusă de un guvern PSD, votată de un parlament cu majoritate PSD şi promulgată de un preşedinte PSD), şi că OUG promulgată recent de guvernul USL nu va face decât să introducă forţat în ICR jocurile politice din Biroul permanent al Senatului. Din păcate, ne apropiem cu paşi repezi de politizarea Institutului Cultural Român şi de anihilarea independenţei sale politice şi culturale", mai spune conducerea ICR.
Institutul este condus în prezent de Horia Roman Patapievici, din postura de preşedinte, şi de Tania Radu şi Mircea Mihăieş, din postura de vicepreşedinţi.
Petiţie a oamenilor de cultură pentru Ponta
Peste 1.200 de persoane, reprezentante ale comunităţii culturale din România şi din străinătate, solicită, printr-o petiţie online, premierului Victor Ponta anularea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului.
Petiţia postată vineri pe site-ul petitieonline.ro a fost semnată până în prezent de peste 1.200 de persoane, printre care Dan şi Lia Perjovschi, Thomas Ciulei, Andrei Ujică, Alexandru şi Ada Solomon, Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Ruxandra Cesereanu, Mădălina Dan, Mihai Mihalcea, Vava ştefănescu, Simona Kessler, Iulia Popovici, Anca Benera, Vlad Nanca, Dumitru Gorzo, Paul Negoescu, Radu Pavel Gheo, Lucian Ban, Ada Milea şi mulţi alţi artişti, dar şi manageri culturali, critici şi alţi profesionişti din domeniu.
Iniţiatorii petiţiei precizează că, în primul rând, contestă schimbarea statutului Institutului Cultural Român (ICR) printr-o OUG, considerând că nu există niciun temei pentru o astfel de decizie a Executivului. "Activitatea ICR a fost şi poate fi încă monitorizată şi evaluată, atât calitativ, cât şi financiar, în bază rapoartelor instituţiei şi a rezultatelor cuantificabile ale acesteia, de către instituţii competente în acest sens. Există date publice care dovedesc că această activitate s-a desfăşurat în mod transparent, pe criterii profesionale şi nu politice. Orice acuză care susţine contrariul ar trebui să fie bazată pe argumente fondate", se arată în petiţie.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012 modifică Legea de funcţionare a ICR nr. 356/2003, în sensul trecerii ICR sub autoritatea Senatului, care va numi atât conducerea operativă, cât şi membrii Consiliului de conducere din ICR în maximum 15 zile de la adoptarea actului normativ.
Totodată, Cristian Pârvulescu, Alina Mungiu Pippidi şi Norman Manea s-au numărat printre semnatarii unui protest al Alianţei pentru o Românie Curată - postat vineri pe site-ul organizaţiei - faţă de trecerea Institutului Cultural Român sub autoritatea Senatului prin ordonanţă de urgenţă. "Societatea civilă, ca şi organizaţiile de monitorizare ale democraţiei au condamnat adesea practică neconstituţională şi nedemocratică a legislării prin ordonanţe de urgenţă. De aceea, protestăm şi de această data faţă de intenţia declarată a Guvernului de a regla situaţia Institutului Cultural Român prin intermediul unei asemenea ordonanţe. În vreme ce monumente istorice precum Hala Matache se distrug zilnic fără nicio intervenţie, cum poate fi justificat caracterul de urgenţă de la ICR?", au spus semnatarii protestului online.
De asemenea, într-un comunicat, remis vineri Mediafax, mai mulţi cineaşti români şi-au exprimat sprijinul faţă de ICR. Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu şi Cristi Puiu au criticat decizia Guvernului de a trece ICR de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului, cineaştii considerând că această instituţie funcţionează foarte bine în prezent.
"Am ieşit din stereotipuri"
În urmă cu zece ani, când am mers în străinătate şi am spus că vin din România, nu se vorbea decât despre Nicolae Ceauşescu şi de Nadia Comăneci. Asta era tot. Cinematografia română nu exista. În prezent, toate aceste lucruri s-au schimbat radical. Am ieşit din aceste stereotipuri", a spus Cristi Puiu. "Am ieşit din aceste stereotipuri nu doar datorită nouă, artiştilor, ci şi datorită ICR, care cu răbdare a promovat cinematografia română în străinătate, a stabilit conexiuni cu festivaluri prestigioase precum cel de la Cannes, punându-ne totodată în legătură cu producători, artişti şi critici din străinătate", a adăugat regizorul român.
