22 de ani pentru o lege anticomunistă
Proiectul Legii lustraţiei, care are în vedere interzicerea unor drepturi pentru cei care au făcut parte din aparatul de partid în vremea regimului comunist, a primit ieri votul final al Camerei Deputaţilor - for decizional în acest caz. Proiectul de lege a fost adoptat cu 167 de voturi pentru, patru abţineri şi nici un vot împotrivă.
Conform votului deputaţilor, nu sînt lustrabile persoanele care au deţinut calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare din străinătate, precum şi persoanele asimilate personalului diplomatic şi consular cu funcţii de conducere în cadrul acestora. Eliminarea acestei prevederi a fost făcută la solicitarea preşedintelui Comisiei juridice din Senat, Daniel Buda, acesta calificînd respectivul alineat ca fiind o "eroare materială". Imediat, au apărut şi critici potrivit cărora această prevedere era necesară pentru instalarea noului şef al SIE, Teodor Meleşcanu, fost diplomat înainte de 1990.
Proiectul Legii lustraţiei, care are în vedere interzicerea unor drepturi pentru cei care au făcut parte din aparatul de partid în vremea regimului comunist din perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a fost adoptat ieri pe articole de plenul Camerei Deputaţilor - for decizional în acest caz. Propunerea legislativă a primit aviz favorabil iniţial din partea Guvernului. Mai mulţi deputaţi au apreciat, în cadrul dezbaterilor generale, că această lege este necesară la 22 ani de la evenimentele din decembrie 1989 care au marcat căderea regimului comunist.
Deputaţii au acceptat două amendamente. Astfel, cei care au făcut parte din fostul UTC nu vor fi lustrabili. Mai multe voci susţin că acest amendament îl protejează pe actualul premier, care a avut o asemenea funcţie în Uniunea Tineretului Comunist înainte de 1990. Al doilea amendament este ca un fost procuror comunist care a făcut poliţie politică să nu mai facă parte din actuala viaţă politică şi să ocupe funcţii publice. Amendamentul a fost adoptat în urma protestului unui fost deţinut politic, care i-a implorat în genunchi pe membrii Comisiei juridice să aprobe această modificare.
Practic, potrivit proiectului de lege, printre categoriile de persoane considerate că au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist din perioada martie 1945 - decembrie 1989 sînt activiştii de partid, directorii de publicaţii şi edituri, precum şi procurorii cu funcţii. Acestora, potrivit Legii lustraţiei, ar urma să li se interzică pentru o perioadă de cinci ani dreptul de a candida şi a deţine funcţii publice.
Jumătate dintre absolvenţi intră în şomaj sau inactivitate
n este vorba atît de elevi cît şi de studenţii care îşi încheie studiile
Peste jumătate dintre elevii şi studenţii care îşi încheie studiile intră în şomaj sau inactivitate, mai puţin de doi la sută din populaţia ocupată îşi caută un loc de muncă, potrivit unui studiu BNS, sindicaliştii recomandînd scăderea CAS-ului cu 5% şi creşterea salariului minim la 800 de lei.
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, după anunţarea rezultatelor studiului privind mobilitatea forţei de muncă, că zece la sută din populaţia ocupată nu şi-a păstrat locul de muncă în 2011, o pondere în creştere faţă de anii precedenţi, de la opt la sută în 2009 şi şapte la sută în 2010. Dintre cei 10 la sută, aproximativ un sfert (2,4 la sută) şi-au schimbat locul de muncă, în timp ce trei sferturi au intrat în şomaj sau inactivitate.
Rata de permanenţă în şomaj este de 58 la sută în 2011, în creştere de la 50 la sută în 2010. Tinerii fără studii superioare sînt categoria cea mai afectată, şase din zece rămîn şomeri, iar doi din zece fac tranziţia de la şomaj la inactivitate. În total, 8 din 10 şomeri nu îşi găsesc de lucru, doi şomeri din zece îşi găsesc un loc de muncă. Potrivit lui Costin, rata şomajului adevărată este de aproximativ 20 la sută, nu şapte procente cum spun guvernanţii.
Mai mult de jumătate dintre elevii şi studenţii care îşi încheie studiile intră în şomaj sau inactivitate, ceea ce evidenţiază slaba corelare dintre sistemul educaţional şi necesităţile de pe piaţa muncii. Astfel, 37 la sută dintre ei intră în şomaj, 18 la sută intră în inactivitate, şi 45 de procente găsesc un loc de muncă. Studiul a fost efectuat pe un eşantion format din 4.471 de persoane, în perioada septembrie-decembrie 2011.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Nicolae Ciucă: Coaliția PSD-PNL va funcționa și dacă cele două partide ar merge cu candidați separați la prezidențiale
De același autor
VIDEO | Ce proiecte de hotărâri au fost aprobate în ședința extraordinară a CJ Vrancea de marți 14 mai 2024
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
bunicuta66, acum 4457 zile, 22 ore, 3 minute, 13 secunde 
