Cu ziaristul la psiholog
Proiectul introduce si conceptual de "delict de presa". Astfel, la articolul 68, se arata ca "prin delict de presa se intelege delictul civil savirsit prin inserarea de informatii, reflectii sau comentarii in mass-media, despre fapte care nu au implicatii asupra societatii si au cauzat o dauna materiala sau morala unei persoane". Initiativa lui Ghise prevede ca raspunderea pentru producerea delictului de presa revine reprezentantilor autoritatilor publice, prin transmiterea de informatii eronate, proprietarului de multiplicarea de publicatii, proprietarului postului de radio sau televiziune, editorului si autorului care nu are calitatea atestata de jurnalist. Ghise propune infiintarea unui organism, denumit Ombusman-ul Mass-Media, care are rolul principal in supravegherea si sanctionarea delictelor de presa. Printre atributii, acest organism ar urma sa suspende din profesie jurnalistii, in cazul savirsirii de catre acestia a unor infractiuni penale.
Jurnalismul interzis violatorilor
Ghise propune si conditii pentru exercitarea profesiei de jurnalist. Astfel, profesia de jurnalist ar urma sa fie exercitata numai de persoane care poseda "Cartea de jurnalist". Pentru a putea fi jurnalist, ar fi necesara atestarea, o data la trei ani, a calitatii de jurnalist, examinarea psihologica anuala, precum si confirmarea aptitudinilor printr-o practica de cel putin doi ani. Nu pot fi jurnalisti, cei care au fost condamnati definitiv pentru furt, viol, tilharie, crima, escrocare, tradare de tara "si alte fapte incompatibile cu morala sociala". în plus, profesia de jurnalist ar trebui sa se exercite in cabinete jurnalistice, individuale sau asociate, cabinete care trebuie dotate cu arhiva, registratura si care trebuie sa tina evidenta financiar-contabila.. Ghise propune si distinctii intre zvonuri, stiri si opinii si introduce incompatibilitati intre exercitarea profesiei de jurnalism si exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Senatul a adoptat, la sfirsitul lunii iunie 2008, cu unanimitate de voturi, initiativa legislativa prin care programele de stiri ale posturilor de televiziune si de radio ar fi urmat sa contina, in pondere egala, stiri cu teme pozitive si, respectiv, negative. Proiectul era initiat de senatorul PRM Gheorghe Funar si acelasi Ioan Ghise. Purtatorul de cuvint al PNL, Mihai Voicu, a declarat ieri ca "Legea jurnalistului", promovata de Ghise, nu are aprobarea Biroului politic si a grupului parlamentar din Senat, mentionind ca liberalii nu vor sustine o modificare legislativa fara consultarea ziaristilor.
Presa, un drob de sare
Iulian Fota, consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, a declarat ieri, cu privire la includerea presei in Strategia de Aparare, ca au existat "suficiente elemente" pentru a exprima teama ca, "undeva in viitor", e posibil sa fie folosita puterea presei in interes "antinational". Fota a facut aceste declaratii in cadrul unei dezbateri organizate de Grupul pentru Apararea Drepturilor si Libertatii Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent. "O astfel de strategie incearca sa anticipeze ce poate fi important pentru noi ca tara in viitor. Noi aici am exprimat niste temeri. E posibil ca o astfel de teama a noastra sa nu se confirme, sa nu se materialzieze. Rostul unei strategii este sa anticipeze viitorul si sa pregateasca institutiile si oamenii pentru aceste probleme. Noi am crezut ca exista suficiente elemente sa exprimam o teama, teama ca undeva in viitor este posibil ca cineva sa fie tentat, folosind aceasta putere pe care mass media o are, sa o foloseasca in interes privat si chiar in interes antinational", a explicat consilierul prezidential. Campaniile de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului, diminuarea capacitatii de aplicare a legii de catre unele institutii si presiunile exercitate de trusturi de presa asupra deciziei politice au fost stipulate ca vulnerabilitati in Strategia de Aparare discutata in CSAT.
