Ministrul Educatiei face o lege, profesorii fac greva generala
Sindicatele fac revolutie
Cadrele didactice vor face greva generala de o zi in 22 aprilie, incepind de luni nu vor mai trece in catalog notele si calificativele elevilor, iar in 25 martie, in toate scolile nu vor tinute orele, pentru a se dezbate proiectul Legii educatiei, a anuntat liderul "Spiru Haret", Marius Nistor. Tot pe 25 martie sindicalistii din invatamint vor organiza un miting in Piata Victoriei, urmat de un mars de protest care se va incheia la Ministerul Educatiei, concomitent cu un pichet la Ministerul Muncii. Ei reclama ca proiectul noii legi a educatiei nu a fost trimis cadrelor didactice pentru a fi analizat. în 14 aprilie, Birourile executive ale federatiilor din invatamint vor analiza concluziile strinse in urma dezbaterii pe proiectul Legii educatiei si vor face un material pe care il vor trimite in Parlament.
Sindicalistii ameninta ca, daca in urma acestor actiuni de protest nu vor fi gasite solutii pertinente pentru problemele pe care le ridica angajatii din educatie, la inceputul lunii iunie ar putea fi declansata greva generala pe termen nelimitat, care va duce la neincheierea situatiei scolare, deci la blocarea anul scolar.
Marius Nistor a precizat ca actiunile pe care le organizeaza federatiile reprezentative din invatamint nu vizeaza doar salariatii din sistem, ci si ceea ce se intimpla cu elevii.
Funeriu invita protestatarii sa faca propuneri la proiectul de lege
Ministrul Educatiei, Daniel Funereiu, a promis ca toate solicitarile sindicatelor vor fi analizate, precizind ca proiectul legii educatiei este in dezbatere si are foarte putine schimbari fata de cel de anul trecut, iar cadrele didactice isi pot exprima punctele de vedere in cazul acestuia. "Nu luam decizii in conferinta de presa, vom analiza toate solicitarile sindicalistilor dupa conferinta", a spus Daniel Funeriu in timpul declaratiilor de presa de la Ministerul Educatiei, intrebat despre protestele anuntate de federatiile sindicale din invatamint. Funeriu a mai spus ca drepturile salariale cistigate in instanta vor fi date cind vor fi fonduri disponibile, pentru ca acesti bani nu sint prinsi in legea bugetului de stat.
Ce schimbari propune noua lege
Ministerul Educatiei a publicat ieri proiectul noii legi a invatamintului. Lansat timp de doua saptamini dezbaterii publice, proiectul aduce modificari importante in structura scolilor si a programelor scolare. Invatamintul obligatoriu va incepe cu grupa pregatitoare de la gradinita si va ingloba clasa a IX-a. La finalul celor zece clase, elevii vor sustine un singur examen din mai multe discipline.
Proiectul de lege isi propune sa reduca programa scolara cu 25% si asigura o autonomie ridicata scolilor in a-si alege propriile materii de studio. Astfel, consiliul de administratie al scolii - format in proportii egale, de cite o treime, de reprezentanti ai autoritatii locale, profesori si parinti - va avea libertatea de a stabili 20% din materia predata la gimnaziu si 30% din materiile de liceu. De asemenea, 25% din timpul alocat unei discipline la clasa va fi la latitudinea profesorului. Acesta va trebui sa isi adapteze felul in care parcurge materia in functie de specificul elevilor.
"Indeplinirea unor standarde minime de catre toti elevii va fi un criteriu de evaluare a cadrelor didactice", a explicat miercuri la Iasi premierul Emil Boc. El a precizat ca numarul de ore saptaminale va fi redus, de la 25 la 20 de ore in invatamintul primar si de la 30 la 25 de ore la gimnaziu. Elevii vor fi tinuti insa in sistemul educational prin programul after-school.
Proiectul de lege prevede modificari si in privinta alocarii de fonduri din sistem. Scolile vor primi direct in conturile lor, cea mai mare parte a finantarii. O finantare complementara va ajunge la primarii pentru infrastructura, iar sume suplimentare vor fi alocate sub forma de granturi doar scolilor cu rezultate excelente in anul precedent.
Universitatile vor fi ierarhizate in functie de nivelul de competenta si de calitatea programelor de studii, scopul fiind de a diferentia universitatile performante de cele slabe. In functie de performante si de calitatea dotarilor, universitatile vor putea dezvolta doar programe de licenta, sau vor putea avea si programe de master sau doctorat. Angajarea cadrelor didactice in invatamintul preuniversitar si superior se va realiza dupa criterii mai drastice, dascalii fiind obligati sa urmeze un masterat didactic pentru a profesa.
