MOZAIC STIRI NATIONALE: In locuinţa unei pensionare care cerşea au fost găsiţi după decesul acesteia 100.000 de lei. Femeia avea 88 de ani
Primarul din Targu Cărbuneşti, Viorel Mihai Mazilu, a declarat că bătrana beneficia de asistenţă socială din partea Primăriei, primind mancare caldă acasă la fiecare două zile, el precizand că aceasta a fost ajutată de autorităţile locale inclusiv să îşi reînnoiască actele de identitate. "Venea tot timpul cu o plasă sau un sac în spinare, peste umăr, şi cerşea ori bani ori o bucată de paine sau ce îi mai dădeau oamenii. Noi am ajutat-o cat am putut, iar acum, cand a decedat, asistenta de la Primărie care se ocupa de ea a mers acasă ca să îi caute nişte haine mai bune pentru a o înmormanta. Aşa a găsit în sacul femeii 72.000 de lei şi 19 cecuri, valoarea totală de acolo fiind de peste 100.000 de lei", a afirmat primarul. Banii găsiţi în locuinţa bătranei au fost număraţi de trei poliţişti şi trei localnici pe parcursul a peste patru ore, unul dintre martori, Constantin Cocheci, care este şi consilier local şi vecin cu bătrana, a declarat că bancnotele erau înfăşurate în hartie de ziar şi legate cu sfoară. "Trei poliţişti, eu şi încă doi vecini am stat aici, la ea în casă, peste patru ore ca să desfacem toate motoşinele cu bani pe care le avea. Nu ne venea să credem că sunt ataţia bani. Îi avea înveliţi în ziare şi erau legaţi cu sfoară. Erau şi cupoanele de pensie, nici nu se atingea de vreun leu. Cum îi dădea poştaşul aşa îi împacheta şi îi băga în sacul cu care mergea la cerşit", a spus Cocheci. Banii au fost ridicaţi de poliţişti şi predaţi Parchetului Judecătoriei Targu Cărbuneşti, care, la randul său, a dispus depunerea sumei într-un cont bancar, aceştia putand fi revendicaţi de eventuale rude pe parcursul anului. Primarul Viorel Mihai Mazilu a mai afirmat însă că bătrana nu avea rude şi că, cel mai probabil, după ce se vor încheia problemele cu succesiunea, banii vor reveni autorităţilor locale. "Ei au fost şase fraţi, dar niciunul nu a avut copii. Mai are un frate în varstă la Craiova, dar le-a spus poliţiştilor că nu-l interesează absolut nimic pentru că şi el este pe moarte. Dacă peste un an, cand banii ar putea ajunge în posesia Primăriei, noi vom deveni legal moştenitorii acestei sume, vă asigur de pe acum că toată suma va fi păstrată în acel cont şi folosită doar pentru cazuri sociale. De pomană au venit, pe pomeni se vor duce", a spus primarul din Targu Cărbuneşti.
Ambasada SUA trage iar parlamentarii de urechi
Demnitarii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice, au precizat oficialii ambasadei referindu-se la cazul Cosma
Ambasada SUA a precizat, ieri, răspunzand unei întrebări MEDIAFAX privind decizia de neridicare a imunităţii deputatului Vlad Cosma, că nu comentează anchete în desfăşurare, dar a subliniat că toţi demnitarii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice. "Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege. Toţi demnitarii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice", se arată în răspunsul misiunii diplomatice. Totodată, Ambasada SUA la Bucureşti a subliniat că nu face "comentarii cu privire la cazuri sau anchete aflate în desfăşurare". Camera Deputaţilor a respins, luni, prin vot secret, ridicarea imunităţii deputatului PSD Vlad Cosma. Cererea ministrului Justiţiei referitoare la încuviinţarea arestării preventive a deputatului Vlad Cosma a întrunit 105 voturi favorabile. Un număr de 222 deputaţi au votat împotriva cererii Ministerului Justiţiei. Anterior, luni, Comisia juridică a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma. Raportul negativ al comisiei a fost adoptat cu 7 voturi "pentru", 13 voturi "împotrivă" şi 3 abţineri. Votul a fost dat după audierea deputatului Vlad Cosma, cercetat pentru trafic de influenţă. Înainte de votul din plenul Camerei Deputaţilor, grupurile PNL, PPDD, PDL şi neafiliaţii şi-au anunţat opţiunile, în timp ce PSD nu a anunţat cum votează. Premierul Victor Ponta a votat primul, în plen, în privinţa cererii Ministerului Justiţiei de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma, urmat de membrii Cabinetului său, deputaţi. Ponta a fost urmat la vot de Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Mircea Duşa, Rovana Plumb şi Dan Nica. Valeriu Zgonea a precizat că şi el a votat. "Preşedintele Camerei a votat, televiziunile sunt martore", a spus Zgonea. Deputatul UNPR Eugen Nicolicea, membru în Comisia juridică, a precizat, în plenul Camerei, că un parlamentar are imunitate doar pentru voturi şi pentru declaraţii şi că, indiferent cum votează Parlamentul, nu este blocată justiţia.
Meseria de bonă va putea fi practicată doar cu diplomă
Senatul a adoptat o iniţiativă legislativă privind exercitarea profesiei de bonă
Senatul a adoptat, ieri, în plen, o iniţiativă legislativă privind exercitarea profesiei de bonă, care stabileşte situaţiile în care o persoană nu poate fi angajată ca bonă dar şi faptul că familia este obligată să încheie un contract de muncă pentru aceasta. Senatul a votat raportul de admitere la propunerea legislativă privind reglementarea profesiei de bonă, cu amendamente, cu 87 de voturi "pentru". Serviciile furnizate de bonă sunt servicii pentru armonizarea vieţii de familie cu viaţa profesională, aşa cum sunt reglementate de legea 292/2011 a asistenţei sociale. Comisia de învăţămant din Senat a adoptat mai multe amendamente la propunerea legislativă, adoptand un raport de admitere în acest sens. Potrivit amendamentelor Comisiei de învăţămant, iniţiativa legislativă prevede că poate fi bonă orice cetăţean roman sau străin, cu domiciliul sau reşedinţa legală în aceeaşi localitate cu domiciliul/reşedinţa părinţilor şi orice persoană străină cu drept de muncă în Romania sau dacă posedă diplomă recunoscută sau echivalată pentru domeniul de activitate. Persoanele care vor exercita această profesie trebuie să fie apte din punct de vedere medical şi psihologic, această condiţie urmand a se dovedi cu un raport eliberat în condiţiile legii şi sunt obligate să nu aibă antecedente penale dovedite prin certificat de cazier judiciar. Prin titlul oficial de calificare a bonelor se înţelege certificatul de calificare, diploma sau un alt titlu de bonă recunoscute sau echivalate, documentele care atestă îndepinirea acestei profesii urmand a fi actualizate anual. Iniţiativa menţionează şi condiţiile în care o persoană nu poate fi bonă, şi anume persoana care a fost condamnată definitiv pentru o faptă penală, persoana care, în exercitarea profesiei de bonă, a săvarşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărare judecătorească definitivă, dar şi persoana care locuieşte cu alte persoane condamnate definitiv pentru fapte penale sau persoana decăzută din drepturile părinteşti prin hotărare judecătorească. Nu poate fi bonă nici persoana care suferă de boli cronice transmisibile, persoana care este dependentă de alcool, droguri sau alte substanţe psihotrope sau persoana căreia i s-a retras atestatul de asistent maternal.
"Presiunile asupra justiţiei" nu vor mai fi incriminate
Camera Deputaţilor a aprobat, ieri, abrogarea articolului 276 din Codul penal, care incrimina fapta unei persoane care face declaraţii publice nereale referitoare la săvarşirea de către judecător sau de organe de urmărire penală a unei infracţiuni. Proiectul pentru abrogarea articolului 276 din Codul penal a fost adoptat cu 285 de voturi "pentru", 9 voturi "împotrivă" şi 35 de abţineri. Proiectul a fost iniţiat de George Scutaru, Alina Gorghiu şi Crin Antonescu şi semnată de 55 de parlamentari, Camera Deputaţilor fiind forul decizional. Reprezentanţii tuturor grurpurilor parlamentare au susţinut abrogarea acestui articol din Codul penal, pe motiv că libertatea de exprimare este un drept fundamental garantat, iar articolul ar fi limitat acest drept. Liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a declarat, în plenul Camerei, că abrogarea articolului 276 din Codul penal "este un angajament al USL" şi că "presa trebuie să fie liberă şi nengrădită". Reprezentanţii PPDD au arătat că susţin proiectul de lege deoarece nu se justifică aplicarea sancţiunii cu închisoare pentru un delict de opinie. Marton Arpad (UDMR) a spus că articolul se referă la toată lumea, şi nu doar la presă, arătand că se bucură de faptul că majoritatea a iniţiat acest proiect de lege, "pentru că şi-a dat seama că a greşit". Şi Guvernul a susţinut abrogarea articolului 276 din Codul penal.
Dosar penal pentru lipsire de libertate în cazul elevei eminente
Ofiţerii Serviciului de Investigaţii Criminale din Poliţia Sectorului 5 au deschis un dosar penal pentru lipsire de libertate în cazul Iuliei Ionescu, urmărirea penală fiind începută in rem, au declarat ieri, oficiali din Parchetul Judecăriei Sectorului 5. "S-a deschis dosar penal, iar cercetările sunt făcute de către poliţiştii de la Sectorul 5. S-a început urmărirea penală in rem. După modificările legislative în materie penală, în majoritatea cauzelor se începe urmărirea penală faţă de faptă, ceea ce se întamplă şi în acest dosar", au spus reprezentanţii Parchetului Judecătoriei Sectorului 5. Obiectul dosarului îl constituie lipsirea de libertate. Potrivit articolului 205 din noul Cod penal, lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la şapte ani. De asemenea, în acelaşi articol se menţionează, la alineatul 3 litera b), că se consideră lipsire de libertate dacă fapta este săvarşită asupra unui minor. Şeful IGPR, Petre Tobă, a declarat ieri că poliţiştii au o imagine completă cu tot ce s-a întamplat în cazul Iuliei Ionescu, de la momentul la care a fost dată dispărută şi pană cand a fost găsită, precizand că a cerut Poliţiei Capitalei să finalizeze ancheta pană la sfarşitul săptămanii."În acest moment, avem o imagine completă faţă de tot ceea ce s-a întamplat în cazul elevei dispărute de pe raza municipiului Bucureşti", a spus Petre Tobă. Şeful Poliţiei Romane a precizat că Iulia Ionescu a fost audiată imediat ce a ajuns în Bucureşti, iar în cursul zilei de luni a fost din nou audiată. În ceea ce priveşte eventuala tragere la răspundere penală a călugărilor de la manăstirile din Moldova, unde Iulia Ionescu ar fi fost cazată, Tobă a spus: "Deocamdată este prematur să ne exprimăm, în condiţiile în care aceştia urmează să fie reaudiaţi de poliţişti". Iulia Ionescu, în varstă de 15 ani, elevă la Colegiul "Sfantul Sava" din Bucureşti, care a fost dată dispărută în 12 februarie, a fost găsită în 15 februarie, într-un tren în care a urcat la Suceava şi care mergea spre Bucureşti. Ea a fost adusă la Bucureşti de poliţişti şi predată familiei, după ce a fost audiată.
Voluntariatul va fi considerat experienţă profesională
Senatorii au adoptat, luni, o nouă Lege a voluntariatului, potrivit căreia activitatea de voluntariat va fi considerată experienţă profesională sau în specialitate dacă aceasta este realizată în domeniului studiilor absolvite. Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, o iniţiativă legislativă iniţiată de un grup de parlamentari PSD, PNL, PC şi UNPR, printre care Elena Federovici, Gabriela Firea, Nicolae Bănicioiu, Eugen Bejinariu, Ana Birchall, Liviu Ciucă, Petre Daea, Alina Gorghiu, Liviu Harbuz, Ovidiu Iane, Rodica Nassar, Cosmin Necula, Nini Săpunaru şi Viorel Ştefan. Potrivit proiectului, prin care va fi abrogată Legea voluntariatului adoptată în anul 2001, voluntarii vor putea primi din partea organizaţiei gazdă un certificat de recunoaştere a competenţelor dobandite prin voluntariat. Iniţiatorii precizează, în expunerea de motive la propunerea legislativă, că, potrivit ultimului Eurobarometru, din 2010, Romania are aproximativ 4,4 milioane de voluntari, respectiv 20 la sută din populaţia ţării, avand una dintre cele mai scăzute medii de implicare în comunitate din Europa.Potrivit aceluiaşi studiu, media europeană de implicare în activităţi de voluntariat ajunge la 40 la sută, culminand cu Norvegia, unde 80 la sută din populaţie se implică în activităţi de voluntariat.
Procurorii au clasat dosarul accidentului din Muntenegru
Procurorii Parchetului ICCJ au clasat dosarul privind accidentul rutier produs în 23 iunie 2013, în Muntenegru, în care au murit 19 persoane şi alte 29 au fost rănite, stabilind că şoferul este de vină, întrucat a condus cu 80 km/h, o viteză mult mai mare decat cea permisă pe acel sector de drum. "Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în cauza privind accidentul rutier produs la data de 23.06.2013, în Muntenegru, soldat cu decesul a 19 persoane (printre care şi şoferul, n.r.) şi rănirea altor 29 şi au dispus clasarea cauzei, în temeiul disp. art. 315 rap. la art. 16 lit. a, b, e şi f din Noul Cod de procedură penală", se arată într-un comunicat de presă de marţi al Ministerului Public. Astfel, pe baza probatoriului administrat în cauză s-a stabilit că accidentul rutier s-a produs ca urmare a neglijenţei în trafic a şoferului autocarului, care se deplasa pe drumul principal dinspre Kolasin în direcţia Podgorica cu o viteză de 80 kilometri pe oră, mult mai mare decat cea permisă pe acel sector de drum, "neadaptand viteza de deplasare a autocarului la limitele impuse prin semnele de circulaţie, la banda marcată pe şosea, la starea suprafeţei acesteia, şoseaua fiind umedă şi alunecoasă".
Tăriceanu, implicat într-un accident la Buzău
Senatorul PNL Călin Popescu Tăriceanu a fost implicat, marți, într-un accident de circulație produs în municipiul Buzău, fără a fi rănit, primele date furnizate de Poliţie arătand că accidentul a avut loc din vina unui alt șofer. Potrivit comisarului șef Florina Crucianu de la Poliţia Judeţeană Buzău, accidentul s-a produs pe Aleea Industriilor din municipiul Buzău, unde autoturismul condus de fostul premier a fost lovit din spate de o altă maşină al cărei şofer nu a păstrat distanţa corespunzătoare. "Este vorba despre o tamponare între două autoturisme, fără a fi înregistrate victime. Un bărbat în varstă de 50 de ani, din Buzău, care conducea pe Aleea Industriilor către Șoseaua Spătarului nu a păstrat distanța corespunzătoare față de alt autoturism din fața sa, lovindu-l", a spus Florina Crucianu, care a precizat că şoferul din Buzău vinovat de producerea accidentului a fost sanţionat cu trei puncte amendă. Conform sursei citate, cei doi șoferi au fost testați de poliţişti cu aparatul Drager, stabilindu-se că nu consumaseră alcool. Călin Popescu Tăriceanu se afla la volanul unui autoturism Ford, care a fost avariat în urma tamponării.
