Ucraina, nevoită să-și schimbe planurile militare din cauza scurgerii de informații de la Pentagon
SUA l-au spionat inclusiv pe Zelenski, dezvăluie CNN n documentele mai arată și gradul mare de penetrare a spionajului american în zona militară rusă
Ucraina a fost nevoită să își modifice unele dintre planurile sale militare după scurgerea unor documente secrete ale Pentagonului, a declarat pentru CNN o sursă apropiată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce oficialii americani se grăbesc să evalueze pagubele produse de această breșă de securitate.
CNN a analizat 53 de documente scurse, toate acestea părând să fi fost elaborate între jumătatea lunii februarie și începutul lunii martie.
Unul dintre documente dezvăluie că SUA l-au spionat inclusiv pe Zelenski. Acest lucru nu este surprinzător, a declarat sursa apropiată președintelui, dar oficialii ucraineni sunt profund frustrați de scurgerea de informații. Raportul serviciilor de informații americane, care are ca sursă „informații de semnal”, adică obținute din interceptări electronice și de comunicații, spune că la sfârșitul lunii februarie, Zelenski "a sugerat să fie lovite ținte de desfășurare (a armatei rusești) din regiunea rusă Rostov" prin folosirea unor vehicule aeriene fără pilot, întrucât Ucraina nu are arme cu rază lungă de acțiune capabile să ajungă atât de departe.
Informațiile de semnal includ comunicațiile interceptate și sunt definite în sens larg de către Agenția Națională de Securitate (NSA) ca fiind "informații derivate din semnale și sisteme electronice utilizate de ținte străine, cum ar fi sistemele de comunicații, radarele și sistemele de armament", precizează CNN.
Aceste informații ar putea explica de ce SUA repetă în mod public că nu doresc să ofere Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune - din cauza temerilor că Kievul le va folosi pentru a lovi în interiorul Rusiei, deși Ucraina s-a angajat să nu folosească armele furnizate de SUA pentru a face acest lucru.
Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Ucrainei, a declarat vineri pe canalul său de Telegram că el crede că documentele care au fost difuzate sunt neautentice, nu au "nimic de-a face cu planurile reale ale Ucrainei" și se bazează pe "o mare cantitate de informații fictive" lansate de Rusia.
Temeri că rușii își vor lua măsuri de precauție
Scurgerea masivă de informații dezvăluie, pe de altă parte, că penetrarea de către SUA a Ministerului rus al Apărării și a organizației de mercenari Wagner Group este mai profundă decât se credea până acum. Însă, cum o mare parte din informațiile despre Rusia au fost adunate prin intermediul comunicațiilor interceptate, există temeri că rușii și-ar putea schimba acum metoda de comunicare pentru a-și ascunde mai bine planificarea.
Sursele umane ar putea fi și ele în pericol, scrie CNN. Hărțile privind mișcările trupelor rusești și capacitățile militare ce figurează în pachetul de documente scurse provin în parte de la surse umane confidențiale, ceea ce a provocat temeri în rândul oficialilor americani că aceste resurse ar putea fi acum în pericol.
Documentele arată că SUA au reușit să intercepteze planurile care arătau care sunt țintele atacurilor Rusiei din interiorul Ucrainei - centrale termoelectrice, substații electrice și poduri de cale ferată și de vehicule - și când erau planificate aceste atacuri. De asemenea, SUA au reușit să intercepteze strategia rusă de combatere a tancurilor NATO ce urmau să intre în Ucraina începând cu luna aprilie. Planul "prevedea stabilirea a trei zone de foc în funcție de raza de acțiune - lungă, medie și scurtă - fiecare zonă fiind acoperită de armament și tipuri de unități specifice", se arată în raportul serviciilor secrete americane.
Subliniind preocupările SUA cu privire la Grupul Wagner, care are mii de mercenari ce operează în Ucraina, documentele discută despre recrutarea deținuților ruși și subliniază "influența continuă a liderului său (Evgheni Prigojin) pe lângă Putin", detaliind și planurile grupului de a-și consolida prezența în Africa și în Haiti.
Documentele oferă, de asemenea, o fereastră către bilanțul victimelor din ambele tabere, cifre despre care se știe că sunt dificil de estimat cu exactitate și pe care SUA au fost reticente în a le împărtăși public în detaliu. Potrivit unuia dintre documente, forțele rusești au suferit între 189.500 și 223.000 de pierderi umane până în februarie, cu până la 43.000 de soldați uciși în luptă. Ucraina, între timp, a suferit între 124.500 și 131.000 de pierderi umane, cu până la 17.500 de morți în acțiune, se arată în raport.
Șeful Wagner susține că Ucraina a convocat peste 200.000 de militari pentru contraofensiva sa
Șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că Ucraina a convocat peste 200.000 de militari pentru contraofensiva sa iminentă asupra forțelor ruse. ''Au strâns circa 200.000 de oameni. Ba chiar aproape 400.000, după alte calcule'', a declarat patronul companiei militare private într-o discuție cu membrii grupului Ciber Frente Z. ''Dușmanul este serios și s-a pregătit mulți ani pentru ceea ce se întâmplă acum'', a dat el asigurări.
Cât despre contraofensivă, Prigojin a apreciat că aceasta nu începe pentru că autoritățile de la Kiev așteaptă să se usuce pământul și să le ajungă armamentul occidental. ''Wagner nu poate câștiga războiul de unul singur. Trebuie să ne unim eforturile'', a afirmat Prigojin.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Oleksii Dmîtrașkivskii, a declarat duminică noapte la emisiunea de știri a televiziunii naționale că Rusia pierde circa două companii pe zi în încercările sale de a cuceri orașul Avdiivka, pe frontul de est al Ucrainei.
''Suferă pierderi colosale; în fiecare zi, dușmanul pierde în jur de două companii, dar o ia mereu de la capăt'', a declarat oficialul ucrainean, care a explicat totodată că ''luptele de poziționare în zona Marinka și Avdiivka vor continua'' fără mari schimbări. Forțele ruse - a afirmat Dmîtrașkivskii - obțin uneori rezultate, ''dar toate pozițiile noastre cucerite de dușman sunt recapturate și recuperate'' de armata ucraineană.
Dmîtrașkivskii a mai informat că, potrivit unor declarații făcute de prizonieri de război ruși capturați de ucraineni, comandanții armatei ruse trimit la luptă soldați ''fără nicio pregătire''. ''Pur și simplu îi trezesc în plină noapte, sub focul mitralierelor, și îi trimit să atace poziții'', a afirmat el.
În buletinul militar de luni, Statul Major al forțelor armate ucrainene a explicat că forțele ruse continuă să-și concentreze eforturile în zonele Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, toate situate pe frontul de est. În aceste patru zone, ucrainenii au respins 58 de atacuri în ultimele 24 de ore.
Ce se ascunde în spatele "Clubului Patrioților Furioși"
n militanții pro-război se tem că fără o victorie rapidă în Ucraina există riscul unei lovituri de stat la Moscova
Fostul ofițer și ultranaționalist rus Igor Ghirkin - condamnat în lipsă de justiția olandeză la închisoare pe viață pentru implicare în doborârea avionului MH17 în 2014, eveniment soldat cu aproape 300 de morți - a format la 1 aprilie mișcarea socială "Clubul Patrioților Furioși" împreună cu alte șapte figuri ultranaționaliste proeminente, spunând că vor să ajute Moscova să câștige războiul și totodată să evite un conflict intern în Rusia. El s-a lansat într-un nou efort menit, probabil, să protejeze influența facțiunii ruse pro-război din cadrul Kremlinului, arată Institutul pentru Studiul Războiului în analiza sa din 8 aprilie.
Membrii Clubului au declarat că Rusia se va confrunta în mod iminent cu o înfrângere în Ucraina și ar putea avea parte de o lovitură de stat pro-occidentală sau de un război civil, dacă Moscova nu îmbunătățește drastic situația de pe linia frontului.
Oficialii ruși - susțin "patrioții furioși" - nu sunt în măsură să îmbunătățească efortul de război și efectele acestuia asupra societății rusești, deoarece majoritatea oficialilor de la Kremlin aparțin unei facțiuni anti-război. Se pare că facțiunea anti-război pledează pentru un acord de pace cu Occidentul, pentru a redobândi accesul la bogățiile sale de peste hotare și nu încearcă în mod activ să îmbunătățească efortul de război - iar asta nu dintr-un dezacord fundamental cu obiectivele războiului sau dintr-o dorință reală de pace. Clubul a afirmat că urmărește să ajute autoritățile ruse - implicând probabil gruparea pro-război din cadrul Kremlinului - să finalizeze "operațiunea militară specială" în timp util, susținând că un război prelungit în Ucraina ar putea determina oficialii anti-război să se revolte.
De asemenea, grupul a declarat că încearcă să construiască o rețea de apărare, pentru a rezista unei lovituri de stat în Rusia în cazul unui astfel de eveniment. Membrii Clubului au precizat că grupul funcționează în cadrul legal rus și nu se va angaja într-un conflict armat, ci se va concentra mai degrabă pe sensibilizarea opiniei publice din Rusia, astfel încât oficialii executivi ruși să realizeze pericolul la adresa regimului.
Se pare că mișcarea lui Ghirkin se confruntă deja cu rezistența din partea liderului autoproclamatei Republici Populare Donețk (DNR), Denis Pușilin. Un blogger militar rus a afirmat că Pușilin le-a ordonat oficialilor DNR să răspândească zvonuri despre "Clubul Patrioților Furioși", susținând în mod bizar că mișcarea pregătește o lovitură de stat pro-occidentală. De altfel, un membru al Clubului a acuzat administrația lui Pușilin de discreditarea mișcării.
Amenințat că va fi înlocuit, Putin ar putea accepta un acord de pace
Crearea mișcării "Clubul Patrioților Furioși" poate oferi mai multe informații importante despre dinamica Kremlinului și despre temerile unor elemente din cercul interior al lui Vladimir Putin, arată ISW. Deja, după cum a relatat anterior ISW, contraofensivele ucrainene de succes din regiunea Harkov și din Lîman din septembrie-octombrie 2022 au scos la iveală o ruptură între facțiunile anti-război și pro-război de la Kremlin.
Finanțatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a făcut remarci similare cu privire la schismele din rândul oficialilor de la Kremlin. De asemenea, preocuparea Clubului pentru facțiunea anti-război poate indica faptul că ruptura din cadrul Kremlinului s-a adâncit în timpul campaniei eșuate a ofensivei rusești de iarnă sau înaintea contraofensivei ucrainene.
Preocuparea pentru extinderea facțiunii anti-război poate indica, de asemenea, că există îngrijorarea că Putin ar putea fi determinat să accepte un acord de pace prin amenințarea cu înlocuirea. Este posibil, de asemenea, ca acest grup să încerce să preîntâmpine eforturile facțiunii anti-război de a reduce urgența unui război la scară largă în Ucraina.
Ghirkin ar putea reprezenta obiectivele politice ale unor figuri rămase anonime din cadrul structurilor de putere rusești, posibil din cadrul Serviciului Federal de Securitate rus (FSB). Ghirkin l-a criticat fără milă pe Putin pe tot parcursul războiului și este probabil ca el să beneficieze de o anumită protecție din partea unui silovik. Publicația independentă rusă The Insider și grupul de investigații Bellingcat au relatat anterior că Ghirkin a folosit în mod constant pașapoarte cu nume fictive pe care le-a primit de la FSB.
Deși nu este clar ce silovik îl protejează pe Ghirkin și care ar putea fi motivațiile sale, este posibil ca protectorul lui să încerce să atragă atenția lui Putin și să îi modeleze deciziile prin intermediul discursului public, arată ISW.
Profesor american, concediat după ce le-a cerut elevilor să își scrie necrologul
Un profesor american de psihologie din Statele Unite și-a pierdut slujba după ce le-a dat elevilor săi de liceu un subiect de compunere neobișnuit: "Astăzi a fost ultima zi din viața ta, scrie-ți necrologul", relatează AFP.
Jeffrey Keene, în vârstă de 63 de ani, a explicat pe Facebook că a vrut să își lege cursul de un exercițiu menit să îi pregătească pe elevi pentru riscul intruziunii unei persoane înarmate în liceul lor, situat lângă Orlando, în Florida. El le-a cerut elevilor săi să își noteze "impresiile" legate de această simulare și să reflecteze la cauzele repetării crimelor în Statele Unite, la posibilele modalități de a le preveni și, prin urmare, să își imagineze biografia lor... post-mortem.
O mică notă preciza: "Vă mulțumesc că ați realizat că nu este absolut deloc vorba de a vă tulbura". Marți, el a fost concediat. Într-un comunicat de presă, preluat de mass-media americane, autoritățile școlare îl acuză că le-a dat "teme nepotrivite" elevilor săi.
Profesorul s-a apărat la posturile locale de televiziune. "Nu a fost pentru a-i speria sau pentru a-i face să creadă că vor muri, ci pentru a-i ajuta să înțeleagă ce este important în viața lor", a declarat el la postul NBC. Demiterea l-a "uimit" pe profesor, după cum a declarat la Fox 5: "Vorbeam cu elevii despre lumea în care trăiesc, despre arme, atacatori...".
Armele de foc au devenit principala cauză de deces pentru minorii americani în 2020, cu 4.368 de decese, înaintea accidentelor de mașină și a supradozelor, potrivit Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC).
Atacurile sângeroase comise în școli reprezintă doar o mică parte, însă marchează mai mult societatea. Statele Unite au fost zguduite în special de măcelul comis în 2012 într-o școală din Sandy Hook, Connecticut, în urma căruia 20 de copii au fost uciși, sau de cel din mai 2022 din Uvalde, Texas, când au murit 19 copii și doi profesori. Cu toate acestea, majoritatea americanilor rămân foarte atașați de dreptul de a purta o armă și nu vor să audă de reforme, nici măcar de schimbări minime.
Doi aleși din Tennessee (sud) au fost expulzați recent din parlamentul local pentru că s-au alăturat demonstranților care au cerut reglementări mai bune privind armele de foc, după un atac armat comis într-o școală primară din Nashville.
O femeie în vârstă de 78 de ani, acuzată pentru a treia oară de jaf bancar
O femeie în vârstă de 78 de ani, cu două condamnări anterioare pentru jafuri bancare, se confruntă cu noi acuzații după ce ar fi comis un nou jaf în Missouri, în timpul căruia a înmânat unui casier un bilet pe care scria "Nu am vrut să te sperii", relatează The Guardian.
Jaful a avut loc miercurea trecută în Pleasant Hill, Missouri, a relatat Kansas City Star.
Documentele depuse la tribunalul din Cass County arată că femeia a înmânat casierului în timpul jafului un bilet în care cerea "13.000 de bancnote mici" și adăuga: "Mulțumesc, îmi pare rău, nu am vrut să te sperii".
Femeia i-ar fi spus casierei să nu mai numere banii și "să-i dea" pur și simplu. Înregistrările de pe camerele de supraveghere au surprins-o bătând în tejghea și cerându-i funcționarului să se grăbească, au declarat procurorii din Cass County. Martorii au declarat că suspecta era îmbrăcată toată în gri și purta mănuși de plastic, o mască neagră N95 și ochelari de soare negri, a relatat Kansas City Star.
Procurorii au declarat că aceasta mirosea puternic a alcool când agenții au oprit-o, la mai puțin de 3,2 km distanță, iar banii erau împrăștiați pe podeaua mașinii. Femeia a fost "foarte îndărătnică" cu polițiștii, a adăugat acuzarea.
Bonnie Gooch a fost încarcerată, cauțiunea fiind stabilită la 25.000 de dolari. Ea a fost acuzată de furt și tentativă de furt dintr-o instituție.
Gooch a mai fost condamnată în 1977 pentru jaf asupra unei bănci din California, iar în 2020 a fost din nou condamnată în cazul unui jaf bancar din Lee's Summit, suburbie a orașului Kansas City. Eliberarea sa condiționată pentru cel de-al doilea jaf s-a încheiat în noiembrie 2021. "Este pur și simplu trist", a declarat șeful poliției din Pleasant Hill, Tommy Wright, adăugând că suspecta nu are afecțiuni diagnosticate.
Chitaristul trupei ABBA a murit de cancer la vârsta de 70 de ani
Chitaristul Lasse Wellander, care a colaborat la unele dintre cele mai cunoscute melodii ale trupei ABBA, a murit după o luptă cu cancerul la vârsta de 70 de ani. Chitaristul suedez a lucrat și la albumul „Voyage” al trupei, care a fost lansat în 2021. Într-o declarație publicată duminică de familia lui Lasse, se spune: „Cu o tristețe de nedescris trebuie să anunțăm că iubitul nostru Lasse a adormit”.
„Lasse s-a îmbolnăvit recent de ceea ce s-a dovedit a fi un cancer care s-a răspândit rapid și în dimineața din Vinerea Mare a murit înconjurat de cei dragi. Ai fost un muzician fantastic și umil ca puțini, dar mai presus de toate, ai fost un soț, frate și bunic minunat. Te iubim și ne este atât de dor de tine”, se arată în mesaj.
Lasse Wellander a început să cânte la chitară în copilărie și s-a alăturat trupelor locale unde locuia în Nora, Suedia. A început să înregistreze cu ABBA - Agnetha Fältskog, Björn Ulvaeus, Benny Andersson și Anni-Frid Lyngstad - în octombrie 1974, fiind prezent pe „Intermezzo No.1” și „Crazy World”. Chitaristul a apărut în 24 dintre înregistrările grupului pop și pe toate cele opt albume ale acestora.
Mii de persoane au manifestat din nou la Tbilisi împotriva guvernului considerat prorus
Mii de susținători ai opoziției s-au adunat duminică în fața Parlamentului din Tbilisi, în contextul în care guvernul este tot mai criticat pentru modul autoritar, pro-rusesc, în care acționează, relatează AFP. Mitingul a fost convocat de principalul grup de opoziție, Mișcarea Națională Unită (UNM), fondată de fostul președinte Mihail Saakașvili, care se află în închisoare, iar manifestanții au demonstrat cu steaguri georgiene, ucrainene și ale Uniunii Europene (UE) în spatele unui banner mare pe care scria "Pentru un viitor european".
Manifestanții au scandat "Trăiască Mișa!", referindu-se la Saakașvili, care execută o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru "abuz de putere" și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în ultimele luni.
Manifestanții au cerut "eliberarea deținuților politic și punerea în aplicare a reformelor" cerute de UE pentru a acorda Georgiei statutul de candidat, a declarat președintele UNM, Levan Habeișvili. Guvernul partidului de la putere, Visul Georgian, este acuzat de încarcerarea opozanților, de reducerea la tăcere a presei independente, de colaborarea secretă cu Kremlinul și de încercarea de a îndepărta țara de UE.
"Guvernul este controlat de la Moscova, iar obligația noastră este să ne salvăm patria de slugile rusești", a declarat fostul președinte Ghiorghi Margvelașvili. "Suntem iubitori de libertate, facem parte din familia europeană, respingem sclavia rusească”, a adăugat el.
În urmă cu exact 34 de ani, la 9 aprilie 1989, armata sovietică a reprimat demonstranții pașnici din Tbilisi care cereau independența Georgiei, omorând 21 de persoane, dintre care 16 femei. Doi ani mai târziu, în aceeași zi, Georgia și-a declarat independența. Sub presiunea protestelor în masă, guvernul a renunțat luna trecută la un proiect de lege inspirat de un model rusesc, care prevedea clasificarea ONG-urilor și a instituțiilor media care primesc peste 20% din finanțare din străinătate drept "agenți străini".
Statele Unite au anunțat miercuri că au sancționat patru judecători georgieni, acuzându-i că au abuzat de poziția lor pentru a servi interesele unui oligarh. Alături de Ucraina și Republica Moldova, Georgia a depus cererea de aderare la UE la câteva zile după ce a început invazia rusă pe teritoriul ucrainean, la sfârșitul lui februarie 2022. În iunie, UE a acordat statutul oficial de candidat Kievului și Chișinăului, dar a cerut guvernului de la Tbilisi să implementeze mai întâi mai multe reforme.
