MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina: Președintele Curții Supreme, prins în flagrant în timp ce primea o mită de 3 milioane de dolari
Informația nu a fost confirmată official de anchetatorii de la Kiev
Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a anunțat luni seara că investighează acte de corupție pe scară largă în cadrul Curții Supreme a țării și a distribuit o fotografie cu teancuri de dolari aliniate pe o canapea.
NABU nu a nominalizat vreo persoană acuzată de corupție, dar două instituții media locale au dezvăluit că președintele Curții Supreme de Justiție, Vsevolod Kniaziev, a fost arestat sub suspiciunea de luare de mită în valoare de 3 milioane de dolari.
Președintele Curții Supreme, Vsevolod Kniazev, a fost prins în flagrant când primea o mită de aproximativ 3 milioane de dolari, a transmis ulterior publicația electronică locală Ukrainska Pravda. Reuters nu a putut verifica aceste informații în mod independent.
Autoritățile anticorupție de la Kiev au postat fotografia cu teancurile de dolari pe pagina lor de Facebook, precizând că descoperirea a fost făcută în urma investigațiilor efectuate de NABU și de Procuratura Specială Anticorupție (SAP).
"NABU și SAP au descoperit acte de corupție pe scară largă în cadrul Curții Supreme, în special o schemă care permite obținerea de avantaje necuvenite de către conducerea și judecătorii Curții Supreme de Justiție", se arată în comunicatul celor două agenții. "Acțiuni urgente de investigație sunt în curs de desfășurare", se mai spun în text, din care nu rezultă clar cine se presupune că ar fi dat mită, cui și de ce.
Kniazev a fost instalat în funcția de președinte al Curții Supreme în octombrie 2021. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis în mod repetat o luptă mai hotărâtă împotriva mitei, un flagel pe larg răspândit în țara sa. Scopul principal al lui Zelenski este să arate că Ucraina este pregătită să negocieze pentru aderarea la Uniunea Europeană.
De altfel, Bruxellesul a făcut din lupta împotriva corupției o condiție prealabilă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. În pofida progreselor realizate în ultimii ani, Ucraina se clasează pe locul 116 din 180 de țări într-un clasament al Indicelui de percepție a corupției realizat de Transparency International.
Media locale Zerkalo nedeli și Ukrainska Pravda au transmis, citând ambele responsabili ucraineni sub rezerva anonimatului, că Vsevolod Kniazev a fost arestat, fără a oferi alte detalii. Reuters nu a reușit să îl contacteze imediat pe Kniaziev pentru comentarii după orele obișnuite de program
Zerkalo nedeli își citează sursa afirmând că banii proveneau de la susținătorii unei hotărâri judecătorești în favoarea miliardarului ucrainean Konstantin Jevago, patronul uzinei din domeniul mineritului Ferrexpo, care a fost arestat în Franța în decembrie, la cererea Kievului, sub acuzația de deturnare de fonduri. Omul de afaceri a spus instanței că nu a făcut nimic rău și că nu ar trebui extrădat.
Sursa Zerkalo nedeli a indicat de asemenea că percheziții erau în curs de desfășurare la domiciliile altor 18 judecători ai Curții Supreme, implicați în dosarul legat de firma lui Jevago Ferrexpo.
Dosarul vizează răscumpărarea a aproximativ 40,2% din acțiunile filialei din Ucraina a companiei, Ferrexpo Poltava Mining, care a fost vândută lui Jevago și altor părți.
Amnesty International: Număr record de execuții în 2022
Numărul execuțiilor înregistrate în 2022 a marcat un record al ultimilor cinci ani, în condițiile în care țările cele mai notorii pentru frecvența aplicării pedepsei capitale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord au comis măceluri, a constatat organizația Amnesty International în raportul său anual privind pedeapsa cu moartea, făcut public marți.
Conform acestui raport, un total de 883 de persoane au fost executate în 20 de țări, marcând o creștere cu 53% față de 2021. Această creștere a numărului de execuții - care nu include cele câteva mii despre care se crede că au fost desfășurate în China anul trecut - are în frunte țări din Orientul Mijlociu și Africa de nord, unde cifrele înregistrate au crescut de la 520 în 2021, la 825 în 2022.
"Țări din Orientul Mijlociu și regiunea Africii de nord au încălcat legislația internațională intensificând execuțiile în 2022 și dând dovadă de o desconsiderare brutală a vieții omenești. Numărul persoanelor executate a crescut dramatic în regiune; Arabia Saudită a executat cifra șocantă de 81 de persoane într-o singură zi. Mai recent, într-o încercare disperată de a pune capăt revoltei populare, Iranul a executat oameni pur și simplu pentru că și-au exercitat dreptul de a protesta", a amintit Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International.
În mod tulburător, 90% dintre execuțiile cunoscute din lume, în afara Chinei, au avut loc în doar trei țări din regiune. Execuțiile înregistrate în Iran au crescut de la 314 în 2021, la 576 în 2022; cifrele s-au triplat în Arabia Saudită, de la 65 în 2021, la 196 în 2022 - cel mai ridicat nivel înregistrat de Amnesty în ultimii 30 de ani -, în timp ce Egiptul a executat 24 de persoane.
Aplicarea pedepsei cu moartea a rămas învăluită în secret în mai multe țări, inclusiv în China, Coreea de Nord și Vietnam - țări despre care se știe că aplică pedeapsa cu moartea pe scară largă -, ceea ce înseamnă că cifrele globale reale sunt mult mai mari, notează Amnesty. Deși nu se cunoaște numărul exact al celor uciși în China, este clar că aceasta a rămas cel mai prolific stat din lume în privința aplicării pedepsei capitale, înaintea Iranului, Arabiei Saudite, Egiptului și Statelor Unite ale Americii.
Execuțiile au fost reluate în 2022 în cinci țări - Afganistan, Kuweit, Myanmar, statul Palestina și Singapore -, în timp ce s-a înregistrat o creștere a execuțiilor și în Iran (de la 314, la 576), Arabia Saudită (de la 65, la 196) și SUA (de la 11, la 18).
Numărul înregistrat de persoane executate pentru infracțiuni legate de droguri s-a dublat în 2022 față de 2021. Execuțiile legate de droguri încalcă legislația internațională a drepturilor omului, ce prevede că execuțiile ar trebui să fie aplicate numai pentru "cele mai grave infracțiuni", infracțiuni ce implică omuciderea intenționată, amintește Amnesty.
Pe acest fundal sumbru, a existat un licăr de speranță, șase țări abolind pedeapsa cu moartea fie total, fie parțial, a mai constatat organizația.
Kazahstan, Papua Noua Guinee, Sierra Leone și Republica Centrafricană au abolit pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile, în timp ce Guineea Ecuatorială și Zambia au abolit pedeapsa cu moartea numai pentru infracțiunile de drept comun. În decembrie 2022, 112 țări aboliseră pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile și nouă țări numai pentru infracțiuni de drept comun.
"În timp ce multe țări continuă să trimită pedeapsa cu moartea la coșul de gunoi al istoriei, este timpul ca și alții să le urmeze exemplul. Acțiunile brutale ale unor țări ca Iran, Arabia Saudită, precum și China, Coreea de Nord și Vietnam sunt acum clar în minoritate. Aceste țări ar trebui urgent să se modernizeze, să protejeze drepturile omului și să pună în executare justiția, în loc să execute oameni", a spus Agnes Callamard.
Turcia: Erdogan a înregistrat victorii în regiuni afectate de cutremur
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a câștigat alegerile în șapte din cele unsprezece provincii afectate de cutremur conform datelor preliminare, a informat luni agenția presă Anadolu. Sprijinul sau în regiune nu a fost afectat semnificativ după ce a câștigat în nouă din cele unsprezece provincii în 2018. În Adana și Hatay, Erdogan a câștigat atunci, deși la scor strâns.
După cutremurele devastatoare de la începutul lunii februarie, au fost numeroase critici la adresa guvernului. Guvernul a fost acuzat că nu a luat măsuri suficiente în avans și ulterior pentru a face față catastrofei. Erdogan a susținut în mod repetat că acest lucru este cauzat de amploarea dezastrului și nu este vorba de eșecul guvernului său. Cifre sigure privind prezența la vot nu sunt încă disponibile.
Potrivit guvernului, câteva milioane de oameni au părăsit regiunea după dezastru, deși pentru alegeri, partidele au oferit alegătorilor gratuit transport înapoi spre regiunile în care erau înregistrați pentru a vota.
La o zi după un prim tur de scrutin extrem de disputat, Turcia s-a îndreptat pentru prima dată în istorie, spre un al doilea tur al alegerilor, care va avea loc la 28 mai și în cadrul căruia se vor confrunta președintele Recep Tayyip Erdogan și principalul său rival, Kemal Kiliçdaroglu.
După numărarea a peste 99% din buletine, Erdogan a obținut 49,4% din voturi, față de 44,95% pentru principalul său adversar social-democrat, un rezultat mai bun decât spera șeful statului, pe care ultimele sondaje l-au dat sistematic în urma contracandidatului său.
Saturn devine planeta cu cel mai mare număr de luni din sistemul solar
Scurta, dar glorioasă domnie a lui Jupiter, planeta cu cele mai multe luni din sistemul nostru solar, a luat sfârșit după ce oamenii de știință au confirmat descoperirea a 62 de luni noi care orbitează Saturn. Astfel, numărul total al lunilor acestei planete cu inele a ajuns la 145.
Acesta este un salt decisiv comparativ cu cele 95 de luni confirmate ale planetei Jupiter - un total care a eclipsat pentru o scurtă perioadă numărul de luni ale lui Saturn după ce 12 luni noi au fost recunoscute oficial în jurul lui Jupiter, la sfârșitul lui decembrie.
Saturn este în prezent prima și singura planetă din sistemul solar cu peste o sută de luni cunoscute, potrivit cercetătorilor de la Universitatea British Columbia (UBC), care au contribuit la noile descoperiri. Unele dintre lunile mai mici descoperite măsoară doar 2,5 kilometri.
Toate cele 62 de luni recent detectate sunt "luni neregulate", ceea ce înseamnă că urmează traiectorii aflate pe orbite îndepărtate, eliptice, în jurul planetei lor gazdă și deseori se mișcă în sens retrograd - sau în direcția opusă rotației lui Saturn.
Se așteaptă ca lunile noi să fie recunoscute la sfârșitul lui mai de către Uniunea Astronomică Internațională - un grup de peste 12.000 de oameni de știință responsabil, printre altele, cu numirea corpurilor cerești.
Cel puțin șase morți în Noua Zeelandă, într-un incendiu la un hotel
Cel puțin șase persoane au murit marți într-un incendiu, la un hotel în centrul Wellingtonului, anunță premierul neozeelandez Chris Hipkins. ”Este o tragedie absolută”, deplânge el și anunță că bilanțul ar putea crește.
Pompierii au anunțat că au salvat 52 de oameni, inclusiv persoane care s-au refugiat pe acoperiș. Însă alte zeci de persoane lipsesc la apel.
Șase persoane au fost transportate la spital, iar alte 15 au primit îngrijiri la fața locului, potrivit serviciilor de salvare din Wellington. ”Un incendiu ca acesta vezi doar o dată la zece ani la Wellington. Este cel mai rău coșmar pentru noi”, declară diectorul serviciilor de urgență, Nick Pyatt.
Aproximativ 90 de persoane s-ar fi putut afla în imobil în momentul în care a luat foc, estimează el. Aproximativ 80 de pompieri și 20 de vehicule de pompieri luptau împotriva focului în clădire, din care se ridicau coloane importante de fum. Un purtător de cuvânt al poliției estimează că numărul total al morților ”nu are să depășească zece”.
Washingtonul dezvăluie arsenalul său nuclear și îndeamnă Rusia să facă același lucru
Statele Unite au dezvăluit luni seară datele privind arsenalul său strategic de descurajare nucleară, spunând că vor să respecte tratatul de dezarmare nucleară New Start și îndemnând Rusia, care și-a suspendat participarea, să facă același lucru.
La 1 martie, Statele Unite aveau desfășurate în total 662 de rachete balistice intercontinentale - o cifră care include rachetele de la bordul submarinelor și bombardierelor -, dotate cu 1.419 focoase nucleare și 800 de lansatoare, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. "Statele Unite cheamă Rusia să-și respecte obligațiile legale reintegrând acordul New Start și măsurile de stabilizare, transparență și verificare pe care le conține", adaugă comunicatul.
Rusia și-a suspendat în februarie participarea la tratatul New Start, în represalii la ajutorul acordat de occidentali în războiul din Ucraina. Această decizie a fost denunțată la unison de puterile occidentale. Semnat în 2010, Tratatul New Start este ultimul acord bilateral de dezarmare nucleară între ruși și americani. Moscova anunțase deja la începutul lui august suspendarea inspecțiilor prevăzute la bazele sale militare.
Acordul New Start limitează arsenalele celor două puteri nucleare la maximum 1.550 de focoase strategice ofensive desfășurate de fiecare, o reducere de aproape 30% față de limita anterioară stabilită în 2002. De asemenea, limitează numărul de lansatoare și bombardiere grele la 800.
Tratatul New Start prevede în special verificări de o parte și de alta ale arsenalelor, care au fost suspendate de epidemia de COVID-19. Administrația președintelui american Joe Biden a încercat să le revigoreze, fără succes, mai scrie AFP.
Pe cerul Europei zboară cu 800 de milioane mai puține păsări decât acum 40 de ani
Un studiu de amploare întocmit cu date din 28 de țări europene arată că în unele zone numărul de păsări a scăzut cu 60% în ultimele patru decenii, cel mai afectate fiind „zburătoarele” din zonele agricole. Un rol esențial l-a avut încălzirea globală, dar a contat și mai mult creșterea agriculturii intensive. Mediul a devenit ostil în tot mai multe locuri.
Mai multe studii au arătat că numărul de păsări din natură a scăzut puternic în ultimele decenii, din cauza activității umane. Acum, un studiu din PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences) vine cu date complete și cu explicații pentru scăderea drastică din Europa. Estimarea este că au dispărut în medie în fiecare an cam 20 de milioane de păsări în ultimii 40 de ani. Față de acum 37 de ani și numărul total de specii este cu 25% mai mic.
Câteva ecosisteme au fost afectate mult mai dur: a scăzut cu 57% numărul păsărilor din zonele agricole, cu 28% numărul celor din orașe și cu 18% numărul păsărilor din păduri.
Cauza principală a declinului este agricultura intensivă în care se folosesc multe pesticide și îngrășăminte, efectul fiind că în acele zone agricole păsările nu mai pot trăi, fiindcă nu mai au unde să-și construiască cuib și nu mai au cu ce să se hrănească. Extinderea orașelor a dus la dispariția a zeci de milioane de păsări, fiindcă au dispărut multe zone verzi și păsările și-au pierdut habitatul și nici nu au mai avut suficientă hrană.
Și schimbările climatice au avut un efect puternic, fiindcă a scăzut populația unor specii din nordul Europei, unde temperaturile au crescut și mediul a devenit, și pentru ele, ostil.
