MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump, criticat de experți medicali după ce a părăsit spitalul
„Fiecare persoană aflată în vehicul în timpul acelei plimbări complet inutile trebuie să stea acum 14 zile în carantină. Se poate îmbolnăvi. Poate muri. Pentru teatru politic”, a spus un medic de la Walter Reed, chiar spitalul în care a fost internat Trump
Președintele Donald Trump a părăsit, duminică, pentru scurt timp, camera din Walter Reed National Military Medical Center, unde este tratat pentru Covid-19, pentru a trece cu mașina pe lângă un grup de susținători, acțiune considerată de experți medicali și de democrați drept „nebunească”.Trump a publicat o înregistrare video pe Twitter în jurul orei locale 17.15, în care anunța că va face „o mică supriză unora dintre cei mai mari patrioți care sunt pe străzi”, relatează NBC. Câteva minute mai târziu, coloana prezidențială a trecut ușor pe lângă spital, unde mai mulți oameni sunt adunați încă de vineri, imediat după ce a fost anunțat că Trump este internat aici. Donald Trump a putut fi văzut prin geamul mașinii, purtând o mască textilă, și nu una N95, care este mai eficientă, și salutând mulțimea. Președintele nu merge nicăieri fără protecția Serviciilor Secrete, iar plimbarea de duminică nu a reprezentat o excepție. Cel puțin alți doi oameni au mai putut fi văzuți în mașină cu Trump. Prima doamnă, Melania Trump, diagnosticată de asemenea cu Covid-19, nu a părăsit reședința din Casa Albă, unde se află în izolare, pentru a își vizita soțul la spital.Călătoria surpriză a stârnit reacții din partea mai multor democrați proeminenți și mai multor medici care nu sunt implicați în tratarea președintelui. Ei l-au acuzat pe Trump că au pus în pericol, fără rost, agenții Serviciilor Secrete. Dr. James Phillips, medic la Walter Reed, a scris pe Twitter că „SUV-ul prezidențial nu este doar blindat, ci și închis ermetic împotriva atacurilor chimice”, astfel că riscul de transmitere a Covid-19 a fost „cât de mare este posibil în afara procedurilor medicale”. „Fiecare persoană aflată în vehicul în timpul acelei plimbări complet inutile trebuie să stea acum 14 zile în carantină. Se poate îmbolnăvi. Poate muri. Pentru teatru politic. Trump a comandat să își pună viețile în pericol pentru teatru. Asta este nebunie”, a adăugat el.
“O neglijență criminală”
Dr. Esther Choo, medic și profesor la Oregon Health and Science University, a declarat pentru MSNBC: „Mi se face rău să îl văd foarte apropiat cu alții în mașina aia”. Dr. Céline Gounder, specialiști în boli infecțioase și profesor la New York University, l-a acuzat pe Trump că „a pus sănătatea altora în pericol”. Democratul Bill Pascrell Jr., membru al Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii, a spus că evenimentul este „o rușine nenorocită”. Eric Swalwell a scris: „Este o neglijență criminală pentru Donald Trump să expună nesăbuit pe alții”. Purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă, Kayleigh McEnany, a venit în apărarea lui trump într-un interviu acordat Fox News. Ea a spus că Trump „a vrut să le mulțumească susținătorilor săi” și să dea încredere poporului american că poate trece penste asta. a nu a comentat legat de problemele privind siguranța celorlalți. Jason Miller, consilier în campania Trump, a insistat într-un interviu CNN că președintele s-a plimbat „într-un mod sigur”, dar nu a răspuns întrebărilor legat de măsurile de precauție luate pentru siguranța agenților Serviciilor Secrete. Judd Deere, purtător de cuvânt la Casa Albă, a spus că protocoalele au fost urmate pentru a proteja siguranța celorlalți și că medicii lui Trump au permis această acțiune. Era de așteptat ca Donald Trump să fie externat chiar luni – ora locală.
WSJ: Trump a ascuns că este infectat cu coronavirusul
Donald Trump nu a dezvăluit că a fost diagnosticat cu coronavirusul în urma unui test rapid efectuat joi, președintele american așteptând rezultatul unei analize mai amănunțite, potrivit unor surse familiare cu subiectul citate de Washington Post și Business Insider. Într-un interviu acordat Fox News joi seara Trump a afirmat că tocmai a aflat că Hope Hicks, o consilieră apropiată a sa, a fost testată pozitiv cu COVID-19. „Tocmai am auzit de asta”, i-a declarat președintele republican prezentatorului Sean Hannity însă, după cum admite acum Casa Albă, acesta fusese deja testat pozitiv la rândul său în urma unui test rapid și aștepta rezultatul unui al doilea test în momentul acordării interviului. Dar Trump nu l-a indus în eroare doar pe prezentatorul TV. Potrivit unui articol publicat de Wall Street Journal, ziar deținut de aceeași companie care controlează și Fox News, președintele nu a vrut ca nici măcar apropiații săi să afle că au fost expuși unui virus care a ucis peste 209.000 de americani. „Nu spune nimănui”, i-a zis Trump unui consilier care a fost la rândul său diagnosticat cu coronavirusul, potrivit WSJ. Propriul șef de campanie al lui Trump, Bill Stepien, a aflat de focarul din Casa Albă din presă, potrivit aceleiași surse. La fel a aflat și Chris Christie, fostul guvernator al statului New Jersey care l-a ajutat pe Trump să se pregătească pentru dezbaterea de săptămâna trecută. Atât Stepien cât și Christie au fost între timp testați pozitiv cu COVID-19 iar fostul guvernator a fost internat în spital. Prima doamnă Melania Trump, fosta consilieră Kellyanne Conway, asistentul personal Nick Luna, președintele Comitetului Național Republican Ronna McDaniel și trei senatori republicani, toți apropiați de președintele american, au fost testați pozitiv cu coronavirusul, la fel ca președintele Universității Notre Dame, reverendul John Jenkins, acesta participând la un eveniment ținut la Casa Albă. Deși știa că unul dintre cei mai apropiați consilieri ai săi a contractat virusul, Trump a participat la o strângere de fonduri la un club de golf din New Jersey, eveniment în cadrul căruia donatorii au avut ocazia unei fotografii cu președintele în schimbul a 250.000 de dolari. Deocamdată nu este clar dacă evenimentul a dus la o răspândire a virusului însă donatorii republicani au intrat în panică, potrivit CNBC.
Papa Francisc, pledoarie împotriva corporațiilor mari
Papa Francisc a afirmat duminică faptul că pandemia de Covid-19 este cea mai recentă criză care dovedește că doar forțele pieței și politicile economice de tip “trickle-down” nu au reușit să producă beneficiile sociale pretinse de susținătorii lor. Politicile economice “de dispersare” (trickle-down) constau în acordarea de facilități fiscale marilor corporații și deținătorilor de averi mari, în ideea că efectul acestora se va dispersa la nivelul întregii societăți. Într-o scrisoare papală (enciclică) pe tema fraternității umane, Francisc a afirmat și că proprietatea privată nu poate fi considerată un drept absolut în toate cazurile în care unii trăiesc extravagant în timp ce alții nu au nimic. Numită “Fratelli Tutti” (Frați cu toții), scrisoarea a fost criticată pentru că nu folosește un limbaj incluziv, după ce a fost anunțată luna trecută. În italiană, Fratelli înseamnă frați, dar cuvântul este folosit și pentru frați și surori. Vaticanul a anunțat că termenul a fost preluat din recomandările scrise de Sf. Francisc de Assisi în secolul 13 către adepții săi și că nu poate fi modificat. Papa afirmă în primul rând al scrisorii de 86 de pagini că Sf Francisc “s-a adresat așa fraților și surorilor sale” în acest fel. În document, Papa folosește termenul “bărbați și femei” de 15 ori și se referă de mai multe ori la apărarea drepturilor și demnității femeilor. Scrisorile papale sunt cea mai autoritară formă de scriere papală, dar nu sunt infailibile. Enciclica semnată de Francisc sâmbătă, la Assisi, se referă la fraternitate, imigrație, decalajul dintre săraci și bogați, nedreptățile economice și sociale, dezechilibrele din asistența medicală și agravarea polarizării politice în multe țări.Papa s-a referit în mod direct la economia de dispersare, teoria preferată de conservatori potrivit căreia facilitățile fiscale și alte stimulente acordate marilor companii și bogaților sunt benefice în final restului societății, prin investiții și crearea de locuri de muncă. “Au fost cei care ne-ar fi făcut să credem că libertatea pieței a fost suficientă pentru a menține totul în siguranță (după impactul pandemiei)”, a scris el. Francisc a denunțat “această dogmă a credinței neoliberale” care recurge la “teoriile magice ale răspândirii sau dispersării ca fiind singura soluție la problemele societății”. O politică economică bună, a spus el, “face posibilă crearea de locuri de muncă și nu reducerea acestora”. Criza financiară 2007-2008 a fost o oportunitate de schimbare ratată, producând în schimb “o libertate sporită pentru cei cu adevărat puternici, care găsesc întotdeauna o modalitate de a scăpa nevătămați”. Societatea trebuie să se confrunte cu “efectele distructive ale imperiului banilor”. Francisc a repetat apelurile anterioare pentru redistribuirea bogăției pentru a-i ajuta pe cei mai săraci și pentru un acces mai echitabil al tuturor la resursele naturale. “Dreptul la proprietate privată poate fi considerat doar un drept natural secundar, derivat din principiul destinației universale a bunurilor create”, a spus el.
Un oficial al Vaticanului a spus că papa se referă la cei cu o bogăție masivă.
Papa a scris că credința primilor creștini – “dacă unei persoane îi lipsește ceea ce este necesar pentru a trăi cu demnitate, este pentru că o altă persoană deține acel lucru” - este încă valabilă. Cei care au mult trebuie “să îl administreze spre binele tuturor”, iar națiunile bogate sunt obligate să împartă bogăția cu cei săraci. Dar el a spus că “cu siguranță nu propune un universalism autoritar și abstract”. Unii catolici ultra-tradiționaliști l-au acuzat pe Francisc că susține în secret un complot pentru un “guvern mondial unic”, o teorie a conspirației demontată. Fără a numi țări sau oameni, Francisc a condamnat politicienii care “caută popularitate apelând la cele mai rudimentare și mai egoiste înclinații” sau care adoptă politici de “ură și teamă față de alte națiuni”. Referindu-se la rasism, o problemă cheie în Statele Unite în urma mișcării Black Lives Matter, Francis a spus: “Rasismul este un virus care se transformă rapid și, în loc să dispară, se ascunde și pândește în așteptare”. Papa a reluat un apel pentru abolirea armelor nucleare și a pedepsei cu moartea, poziții care au fost atacate de catolicii conservatori, în special în Statele Unite.
Descoperirea virusului hepatitei C, premiată cu Nobel
Premiul Nobel pentru medicină a fost acordat ieri britanicului Michael Houghton și americanilor Harvey Alter și Charles Rice, pentru „descoperirea virusului hepatitei C”. Cei trei au fost recompensați pentru contribuția lor “decisivă” în lupta împotriva acestei forme de hepatită, “o problemă de sănătate mondială majoră care provoacă ciroză și cancer la ficat”, a precizat juriul Nobel. Organizația Mondială a sănătății estimează la circa 70 de milioane numărul de infecții cu hepatita C și 400.000 de decese în fiecare an. La sfârșitul anilor 70, Harvey Alter a observat o contaminare hepatică misterioasă care are loc în timpul transfuziilor și că nu era vorba nici de hepatita A, nici de hepatita C. Ani de zile mai târziu, în 1989, Michael Houghton și echipa sa sunt creditați cu descoperirea secvenței genetice a virusului. Charles Rice este cel care a studiat ani de zile modul în care se replică virusul, lucrări care au condus la apariția unui nou tratament revoluționar în anii 2010. Munca lor reprezintă “o realizare istorică în lupta noastră continuă împotriva infecțiilor virale”, a arătat Gunilla Karlsson Hedestam, membru al Adunării Nobel care decernează premiile. Este vorba de primul Nobel acordat pentru studii privind un virus din 2008. Premiile Nobel vor fi acordate în cursul acestei săptămâni, dar ceremonia fizică de decernare a lor, prevăzută în 10 decembrie, la Stockholm, a fost anulată. Laureații, care vor împărți aproape un milion de euro, vor primi premiile în țara lor de reședință.După medicină, vor urma marți Nobelul pentru fizică, chimie miercuri și literatură joi. Prestigiosul Nobel pentru Pace va fi decernat vineri la Oslo. Premiul pentru economie, creat în 1968, va închide sezonul lunea următoare.
Guvernul Johnson nu prevede o vaccinare generală a populației împotriva covid-19
Programul de vaccinare împotriva covid-19 în Regatul Unit urmează să vizeze cu prioritate persoanele în vârstă și profesiunile cu risc - și nu întreaga populație, a anunțat însărcinata cu dosarul în cadrul Guvernului Johnson, Kate Bingham, relatează AFP. Numită în primăvară de către Guvern președintă a Grupului de lucru însărcinat cu vaccinarea împotriva covid-19, Kate Bingham a declarat cotidianului The Financial Times (FT) că o vaccinare generală a populației “nu va avea loc”. “Avem nevoie să vaccinăm toate persoanele cu risc”, a explicat ea în acest interviu postat online suminică seara. “Se vobește despre «timpul de care este nevoie pentru vaccinarea întregii populații», însă este greșit”, a subliniat ea. “Nu va exista o vaccinare a persoanelor sub 18 ani. Va fi un vaccin doar pentru adulți, pentru persoanele în vârstă de peste 50 de ani și mai ales pentru personalul medical, personalul azilurilor și pentru cei mai fragili”, a precizat ea. Guvernul britanic a comandat deja zeci de milioane de doze de vaccinuri în diverse programe în curs, mai ales cel alUniversității Oxford și AstraZeneca - fără să știe dacă acestea vor avea succes. Regatul Unit - cea mai îndoilată țară de pandemie din Europa - a depășit duminică pragul de 500.000 de cazuri și 42.000 de morți din cauza covid-19, în urma înregistrării unei creșteri a numărului contaminărilor după soluționarea unei probleme tehnice. La fel ca alte țări europene, se confruntă cu o reintensificare a cazurilor, care a determinat autorități să impună noi restricții, ceea ce crește și mai mult așteptarea unui vaccin.În ultimul bilanț pe care l-au prezentat duminică seara, autoritățile sanitare britanice au înregistrat 22.961 de cazuri testate pozitiv în ultimele 24 de ore - cu peste 10.000 de cazuri în plus față de numărul înregistrat cu o zi înainte - 12.872, un număr deja aproape dublu față de media de 6.000-7.000 de cazuri din timpul săptămânii.
Jacinda Ardern: Noua Zeelandă a învins din nou virusul
Premierul neozeelandez Jacinda Ardern a anunțat ieri ridicarea restricțiilor dispuse la Auckland pentru a combate al doilea val epidemiologic, afirmând că țara sa “a învins din nou virusul”, relatează AFP. Primul val de coronavirus a fost foarte probabil complet pus sub control la sfârșitul lunii mai în urma unei izolări stricte la nivel național. Iar arhipelagul a înregistrat apoi o remarcabilă serie de 102 zile fără contaminare locală. Însă un nou focar epidemiologic a fost descoperit în august în cel mai mare oraș al țării, ceea ce a determinat autoritățile să dispună pentru cei un milion și jumătate de locuitori din Auckland noi măsuri de izolare care au durat trei săptămâni, până la începutul lui septembrie. Pentru că niciun nou caz nu a mai fost confirmat în acest mare oraș de 12 zile, Jacinda Ardern a afirmat că epidemia este acum sub control și le-a mulțumit locuitorilor care au fost nevoiți să suporte o nouă izolare. “Locuitorii din Auckland și neozeelandezii s-au ținut de un plan care a funcționat de două ori. Ei au învins din nou virusul”, a afirmat lidera laburistă. Succesul vine într-un moment oportun pentru Jacinda Ardern, deoarece la 17 octombrie au loc alegeri legislative. Iar ea este considerată favorită să rămână la conducerea guvernului.Jacinda Ardern a adăugat că, începând de miercuri seară, nivelul de alertă de la Auckland va fi redus la 1, ca în restul țării. Asta înseamnă că nu va mai exista nicio restricție în privința adunărilor publice.
Peste 300 de protestatari arestați la Minsk
Poliția din Belarus a arestat 317 persoane în timpul protestelor de duminică de la Minsk și din alte orașe din țară, a anunțat luni Ministerul de Interne.
Zeci de mii de persoane au mărșăluit duminică prin centrul capitalei Minsk pentru a le cere autorităților să îi elibereze pe toți “prizonierii politici”, determinând poliția să folosească tunuri de apă împotriva lor. La mișcarea de protest fără precedent din Belarus, declanșată de suspiciunile de fraudă masivă la alegerile prezidențiale din 9 august, când președintele Aleksandr Lukașenko, la putere de 25 de ani, a fost reales, participă zeci de mii de persoane în fiecare duminică, în pofida represiunii autorităților. În această duminică, peste 100.000 de persoane, potrivit agenției de presă Interfax, au participat la Minsk la un marș dedicat “prizonierilor politici”.
O mexicancă în vârstă de 103 ani a supraviețuit maladiei COVID-19
O mexicancă în vârstă de 103 ani care suferea de o gravă boală pulmonară cronică s-a vindecat de COVID-19 după ce a fost internată timp de 11 zile, a informat Institutul mexican de securitate socială (IMSS). Dona Maria a fost testată pozitiv cu noul coronavirus, însă nu suferea de factori agravanți precum hipertensiune, diabet și obezitate. “Acest detaliu a contribuit la succesul tratamentului său”, au declarat reprezentanții IMSS într-un comunicat, sâmbătă. Dona Maria a fost internată pe 22 septembrie la spitalul general regional din Guadalajara, în statul Jalisco, cu nasul înfundat, un puseu de febră și dificultăți de respirație, dar nu necesita conectarea la ventilator. “A fost întotdeauna foarte veselă, conștientă, vorbind cu medicii. Chiar și la final, ne-a recomandat să ne îngrijim. Evoluția ei a fost foarte bună, iar simptomele au dispărut”, a declarat directorul spitalului, David Sanchez. Femeia s-a întors acasă vinerea trecută. În imaginile date publicității de IMSS se poate vedea cum medicii o aplaudă când părăsește spitalul într-un scaun cu rotile. Mexicul a raportat 757.953 de cazuri de COVID-19 și 78.880 de decese asociate noului coronavirus de începutul epidemiei în această țară în luna februarie.
Studiu: Maghiarii plecați din Transilvania nu vor să se întoarcă acasă, dar nici în Ungaria
Un studiu realizat de Institutul „Bálványos” arată că majoritatea maghiarilor din Transilvania plecați în occident nu vor să revină în România, dar nici în Ungaria nu vor să se mute, pentru că în țările unde s-au stabilit au parte de condiții de trai mai bune. Majoritatea maghiarilor din Transilvania, care sunt răspândiți peste tot prin lume, nu intenționează să se mute în Ungaria sau în România, în viitorul apropiat, iar 59% dintre ei doresc să rămână în noua lor țară. 23% dintre respondenți au spus că intenționează să se întoarcă în România, iar 12% vor să se mute în Ungaria, potrivit MTI. Potrivit cercetării, pentru cei plecați din Secuime, cele mai populare destinații sunt Danemarca, Elveția și Germania, în timp ce maghiarii din zona centrală a Transilvaniei pleacă în primul rând în SUA, Olanda și Suedia, din partea de nord-vest a României – în Israel.Marea majoritate a respondenților (91%) consideră că are condiții de trai mai bune decât cele pe care le-a avut în România, iar 72% au spus că sunt mult mai bune. În medie, respondenții au vizitat România de 1,9 ori în ultimul an, în timp ce în Ungaria au fost de 2,7 ori. Maghiarii care au ales destinațiile mai recente (Danemarca, Regatul Unit) vizitează mai des România, în timp ce cei care trăiesc în țările de destinație mai vechi preferă Ungaria. Respondenții urmăresc în primul rând știrile din țara în care trăiesc în prezent, acestea fiind urmate de știrile din Ungaria, și doar apoi de cele din România, potrivit MTI.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
