Internațional

MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Scenariu de Netflix, confirmat de Putin: Mercenari ruși, ademeniți în Belarus de spioni ucraineni și americani

Ziarul de Vrancea
26 aug 2020 1149 vizualizări

Serviciile secrete de la Kiev au păcălit membri ai grupului Wagner că vor primi un contract de securitate într-o țară terță

Președintele rus Vladimir Putin a declarat ieri că mercenarii ruși reținuți în Belarus înaintea alegerilor prezidențiale din 9 august au fost ademeniți în țară de o operațiune comună a serviciilor ​de informații ale Ucrainei și Statelor Unite. Belarusul acuzase bărbații reținuți că încearcă să destabilizeze țara înaintea alegerilor, o declarație neobișnuită date fiind relațiile apropiate dintre Minsk și Moscova. La momentul respectiv Rusia afirmase că bărbații erau contractori privați care se îndreptau spre o a treia țară. „Acești oameni, repet, călătoreau să lucreze într-o altă țară. Au fost ademeniți acolo în Belarus, aduși peste graniță... A fost o operațiune a serviciilor de informații ucrainene în colaborare cu cele americane”, a declarat la televizor președintele Vladimir Putin. Comunitatea de informații a fost uluită de informațiile potrivit cărora serviciile secrete ucrainene au păcălit 32 de mercenari ruși acuzați de crime de război, membri ai grupului Wagner arestați în Belarus, să își recunoască faptele, fiind aproape de a-i aduce la Kiev sub pretextul acordării unui contract de securitate. Informația a fost publicată pentru prima oară în media din Ucraina, aceasta susținând că operațiunea serviciului de informații ucrainean (SBU) a avut scopul de a convinge zeci de mercenari ruși care au participat la Războiul din Donbas din 2014 între Rusia și luptători sprijiniți de Ucraina, să ofere informații cu privire la prezența lor în regiune. Întreaga operațiune ar fi început în urmă cu un an, SBU creând un contract de securitate fals cu scopul de a obține mărturisiri din partea mercenarilor și a-i aduce în cele din urmă în Ucraina pentru a fi arestați.

Rusia lansează primele investigații cu privire la spitalizarea lui Navalnîi

Poliția rusă a anunțat ieri că a lansat o primă “examinare preliminară” în cazul lui Aleksei Navalnîi, victima probabilă a unei otrăviri potrivit medicilor germani, o ipoteză îndepărtată până acum de către Rusia. Anchetatorii ruși au lansat “examene preliminare legate de spitalizarea lui Aleksei Navalnîi la 20 august la Omsk”, a anunțat într-un comunicat filiala siberiană a Ministerului rus de Interne. Instituția precizează că a inspectat locurile prin care Navalnîi a trecut și a confiscat “peste 100 de obiecte care pot avea valoare de probă”. Ulterior, Parchetul rus a cerut Germaniei datele pe care le deține cu privire la starea sănătății opozantului rus, subliniind că nu vede “nicio probă a unor acte criminale”. “Partea germană a fost invitată să furnizeze autorităților ruse atât explicațiile, informațiile și probele diagnosticelor preliminare pe care le-au formulat, cât și documentele cu privire la datele medicale și de cercetare ale specialiștilor germani”, a anunțat într-un comunicat Parchetul rus

Eurodeputații vor să condiționeze alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

Liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European (PE) își reafirmă voința de a condiționa alocarea de fonduri europene de respectarea statului de drept de către statele beneficiare, într-o scrisoare adresată Germaniei, care deține președinția semestrială a Consiliului European, și Comisiei Europene (CE). În colimatorul europarlamentarilor - care nu le numesc - se află Ungaria și Polonia, care primesc subvenții masive de la bugetul Uniunii Europene (UE), dar care se fac că nu aud îndemnurile Bruxellesului de a respecta independența justiției, libertatea presei și drepturile minorităților. “A venit timpul să accelerăm lupta împotriva eroziunii democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale chiar în centrul UE”, îndeamnă liderii Partidului Popular European (PPE, dreapta), Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), liberalilor și verzilor în această scrisoare adresată cancelarului german Angela Merkel și Ursulei von der Leyen, președinta CE, care gestionează bugetul plurianual al UE în valoate de 1.000 de miliarde de euro. Eurodeputații urmează să se pronunțe asupra bugetului UE, asupra cărora s-au înțeles - odată cu planul de relansare economică postcoronavirus - cei 27 de lieri europeni la summitul maraton de patru zile din iulie. Scrisoarea a fost făcută publică cu o zi înaintea începerii negocierilor, joi, între europarlamentari și cele 27 de state membre UE, care urmează să conducă la un compromis cu privire la bugetul UE. Parlamentul European a avertizat în iulie că nu va aproba versiunea bugetului UE aferent perioadei 2021-2027 pe care au primit-o. Declarația finală a Celor 27 de la summitul UE din iulie este ambiguă în problema respectării statului de drept, iar premierul ungar suveranist Viktor Orban s-a felicitat de acest lucru. Deputații europeni insistă în scrisoare ca cele 27 de state membre să aprobe o propunere a PE din aprilie 2019, în care alocarea fondurilor europene este condiționată de respectarea statului de drept. Această propunere a fost blocată de către statele UE

Studiu: Femeile ar avea un răspuns imunitar mai bun la COVID-19

Răspunsul imunitar al femeilor împotriva COVID-19 ar putea fi mai puternic decât cel al bărbaților și acest detaliu ar putea reprezenta o posibilă explicație pentru faptul că aceștia din urmă sunt afectați într-o măsură mai mare de forme grave ale bolii cauzate de noul coronavirus, potrivit unui studiu publicat miercuri. “Am descoperit că bărbații și femeile dezvoltă tipuri diferite de răspunsuri imunitare pentru COVID-19”, a subliniat autoarea principală a studiului, Akiko Iwasaki, într-o înregistrare video dată publicității online de Universitatea Yale din Statele Unite. Potrivit specialistei în imunitate, “diferențele pot însemna o susceptibilitate sporită a bărbaților la această boală”. Publicat în revista științifică Nature, studiul amintește că “bărbații reprezintă 60% dintre decesele provocate de COVID-19 pe plan global”. Potrivit cercetării, acțiunea limfocitelor T (care distrug celulele infectate și sunt de asemenea responsabile de una dintre componentele răspunsului imunitar) a fost mai puternică la femei decât la bărbați în cadrul pacienților examinați. Spre deosebire de bărbați, femeile au putut dezvolta un răspuns puternic al limfocitelor T chiar și în cazul pacientelor vârstnice. Pe de altă parte, într-un stadiu precoce al infecției, bărbații produc per ansamblu mai multe citokine în comparație cu femeile. Tocmai producția excesivă și necontrolată a acestor substanțe, provocate de o suprafuncționare a sistemului imunitar, este considerată problematică în cazul formelor grave de COVID-19 (reacție care poartă denumirea “furtună de citokine”). Autorii studiului au observat că, în cazul bărbaților, un răspuns mai puțin adecvat al limfocitelor T reprezintă un factor agravant al bolii. Cu cât bărbații au o vârstă mai înaintată, cu atât mai mult răspunsul lor imunitar este mai slab. Pe de altă parte, femeile care aveau un nivel ridicat de citokină la debutul infecției erau cele ale căror stări se agravau ulterior. Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate ar putea conduce la o diferențiere a tratamentelor în funcție de sex. În cazul bărbaților, “trebuie să îmbunătățim răspunsul limfocitelor T cu ajutorul vaccinurilor”, a estimat Iwasaki. Pentru femei, ar însemna în plus “blocarea răspunsului citokinelor”.

Trump vrea “test antidopaj” înaintea dezbaterii cu Joe Biden

Președintele american Donald Trump vrea să ceară un “test antidopaj” înaintea dezbaterii cu Joe Biden, evocând suspiciuni cu privire la adversarul său democrat în alegerile prezidențiale americane. Fără să prezinte vreo dovadă în acest sens, locatarul Casei Abe a dat asigurări, într-un interviu acordat site-ului conservator Washington Examiner, că a fost intrigat de îmbunătățirea prestațiilor lui Joe Biden în cursul alegerilor primare democrate. “Noi vom cere un test antidoaj”, a declarat Trump, exprimându-și uimirea față de performanța fostului vicepreședinte al lui Barack Obama în cursul ultimei întâlniri față în față cu Bernie Sanders, în martie.  Are probe concrete pentru a-și susține spusele? îl întreabă site-ul. “Tot ceea ce vă pot spune este că sunt bun să văd acest tip de șmecherii”, a răspuns președintele. “M-am uitat la el în timpul dezbaterilor cu toți acești oameni (ceilalți candidați laînvestitura democrată). Era incompetent, iar împotriva lui Bernie el era nornal. Cum se poate explica asta?”, a declarat Trump. În toamna lui 2016, în plină campanie, miliardarul republican a făcut deja declarații asemnănătoare, evocând ipoteza ca adversara sa democrată de atunci, Hillary Clinton, să fi recurs la droguri. “Eu cred că noi ar trebui să fim depistați de folosirea unor droguri înainte de dezbatere”, declara el la un miting de campanie în New Hampshire. “Eu nu știu ce se întâmplă cu ea. La începutul ultimei sale dezbateri ea era foarte pornită, iar la final ea abia a putut să ajungă la mașină”, adăuga el, ironic. Prima dezbatere între Donald Trump și Joe Biden este prevăzută la 29 septembrie. Următoarele două dezbateri sunt prevăzute la 15 și 22 octombrie.

O turistă din Rusia a supraviețuit două zile și două nopți în crevasa unui ghețar din Elveția

O femeie a fost salvată din zona unui ghețar din Elveția la două zile și două nopți după ce a căzut în gol, circa zece metri, într-o crevasă, a anunțat serviciul de salvamont Air Zermatt. Femeia, care are naționalitate rusă dar trăiește în Germania, a fost găsită marți de salvamontiștii care au trecut întâmplător prin zona ghețarului Border, situat în cantonul sud-vestic Valais, și i-au auzit strigătele de ajutor. Femeia ieșise duminică la plimbare pe ghețar, în pantaloni scurți și fără echipament corespunzător, în pofida avertismentelor personalului de la cabana Monte Rosa din apropiere, au precizat salvatorii. În timp ce traversa ghețarul, ea a căzut într-o crevasă, însă a aterizat pe un pod de gheață din fisură. Salvamontiștii care au găsit-o au alertat echipele de salvare care au tras-o afară și au transportat-o la un spital cu elicopterul. “Serviciul de intervenții montane Zermatt nu a mai asistat la o astfel de salvare miraculoasă în ultimii 20 de ani”, se arată într-un comunicat. “48 de ore înseamnă mult timp”, a declarat pilotul implicat în operațiunea de salvare, citat de ziarul regional Walliser Bote, adăugând că temperatura corporală a femeii scăzuse până la 34 de grade Celsius.

Autorul atacurilor armate de la Christchurch condamnat pe viață

Bărbatul responsabil pentru două atacuri armate ucigașe asupra a două moschei din Christchurch, Brenton Tarrant, a fost condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea de a fi eliberat condiționat după uciderea a 51 de musulmani, în 2019, în Noua Zeelandă. “Este de competența Curții să aducă un răspuns de respingere fermă acestor fărădelegi atât de atroce”, a declarat judecătorul Cameron Mander pronunțând această pedeapsă fără precedent în istoria judiciară a Noii Zeelande. Magistratul, care a subliniat greul tribut plătit de comunitatea musulmană neozeelandeză, a afirmat că autorul masacrului a eșuat însă în promovarea ideologiei de extremă dreaptă. La 15 martie 2019, australianul Brenton Tarrant, susținând că face parte din mișcarea supremației albilor, a deschis focul cu sânge rece în două moschei din acest oraș din sudul Noii Zeelande, în cursul rugăciunilor de vineri, omorând 51 de persoane. El a fost găsit vinovat de 51 de crime, 40 de tentative de omor și de un act terorist, după ce în martie a pledat vinovat.AGERPRES

Coronvirus: Suedia crește limita pentru publicul evenimentelor mari de la 50 la 500

Autoritatea pentru sănătate publică din Suedia a aprobat joi propunerea guvernului de a crește limita pentru publicul evenimentelor mari de la 50 la 500 de persoane, a anunțat epidemiologul-șef Anders Tegnell, citat de dpa. Oficialul a arătat că numărul celor prezenți poate fi mai ridicat decât până acum dacă locurile sunt numerotate, iar distanța între persoane este de minimum un metru. Până acum, guvernul de la Stockholm recomanda păstrarea unei distanțe de doi metri pentru a se evita răspândirea coronavirusului. În Suedia s-au înregistrat aproximativ 84.000 de cazuri de infectare și 5.820 de decese. Numărul zilnic de morți a scăzut semnificativ în ultimele zile, iar numărul de cazuri noi nu a crescut prea mult în ultimele săptămâni. Tegnell a apreciat că situația este “puțin diferită” față de restul Europei și și-a exprimat speranța că țara sa va evita cele mai grave efecte ale celui de-al doilea val al epidemiei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.