MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Raport: Țările NATO sunt prost pregătite pentru un război de mare amploare
Rusia ar cuceri țările baltice în câteva zile, arată documentul
Statele membre NATO sunt prost pregătite în cazul izbucnirii unui conflict de mare amploare, indică un raport elaborat recent de Agenția de studii suedeze (SRA) în care a fost evaluată puterea militară a Alianței și a partenerilor ei în comparație cu cea a Rusiei. Raportul arată că Rusia ar prelua controlul asupra țărilor baltice în câteva zile, întrucât riposta NATO ar fi prea lentă. Rușii ar avea un avantaj pentru că forțele NATO sunt prea dispersate și capacitățile lor militare sunt prea variate, în timp ce antrenarea lor este insuficientă.
Totuși, un asemenea atac armat contra statelor membre NATO, țărilor partenere sau țărilor Uniunii Europene este considerat extrem de improbabil, potrivit studiului citat. În ceea ce privește Suedia și Finlanda, țări care nu fac parte din Alianța Nord-Atlantică, Rusia le-ar împiedica să adere la NATO sau să participe la operațiuni aliate amenințându-le cu acțiuni militare sau cu folosirea armelor nucleare, adaugă raportul citat.
Premieră: Un film românesc, nominalizat la Oscar
Documentarul „colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a devenit ieri primul film românesc nominalizat la premiile Oscar. Lungmetrajul, cronică a primului an de după tragedia din clubul bucureștean Colectiv, a fost selectat la categoriile „cel mai bun lungmetraj documentar” și „cel mai bun lungmetraj internațional”.
Nominalizările pentru cea de-a 93-a ediție a galei premiilor Oscar au fost anunțate luni, într-o prezentare online, de actrița și producătoarea Priyanka Chopra Jonas („The White Tiger”) și de cântărețul și actorul Nick Jonas.
„colectiv” (România - Luxemburg) a fost desemnat documentarul european al anului trecut, la a 33-a ediție a premiilor Academiei Europene de Film, care a avut loc în luna decembrie. Este un documentar observațional care spune povestea primului an de după incendiul din clubul bucureștean Colectiv, care a dus la moartea a 64 de oameni. Filmul urmărește autorități și jurnaliști, căutând să expună adevărul. Este un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public.
Documentarul, producție HBO Europe scrisă de Alexander Nanau și Antoaneta Opriș, a avut premiera la Festivalul de Film de la Veneția 2019, în afara competiției. Recent, între altele, a fost desemnat de National Society of Film Critics din SUA cel mai bun film într-o limbă străină, iar National Board of Review l-a inclus în top 5 al celor mai bune filme internaționale.
„Filmul a avut și înainte de pandemie un succes mare la public și critică, dar, odată ce oamenii au realizat că realitatea din România pe care o văd este atât de aproape de societățile lor, s-a bucurat de un succes ieșit din comun la presa internațională, fiind, între timp, dat ca unul dintre cele mai bune din lume din anul 2020. Ceea ce ne ajută foarte mult pentru vizibilitate și vom vedea mai departe cum se va traduce asta în sezonul premiilor din America”, declara Nanau într-un interviu acordat News.ro în luna decembrie.
Premiile Oscar vor fi decernate anul acesta pe 25 aprilie, într-o ceremonie ce va avea loc la Los Angeles. În urmă cu o săptămână, filmul românesc a primit o nominalizare și la premiile BAFTA, la categoria „cel mai bun documentar”. Aceste trofee vor fi acordate în weekendul 10 - 11 aprilie.
Alexander Nanau, director de imagine și scenarist în vârstă de 41 de ani, a regizat patru lungmetraje documentare - „Peter Zadek inszeniert Peer Gynt” (2006), „Lumea văzută de Ion B.” (2009), „Toto și surorile lui” (2014) și „colectiv” (2019). Născut la București, pe 18 mai 1979, el a studiat filmul la DFFB din Berlin și a avut, în 2007, o bursă la Academia de Arte din capitala germană.
Partidul lui Merkel pierde alegerile în două landuri germane
Partidul cancelarului Angela Merkel a fost înfrânt duminică în alegerile din două landuri germane. Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a obținut numai 24,1%, respectiv 27,7% în cele două scrutinuri, arată rezultatele oficiale preliminare, după numărarea tuturor voturilor. Agenția apreciază că rezultatele din Baden-Wurttemberg și Renania-Palatinat prefigurează scena politică din Germania după alegerile generale din septembrie. Până atunci, urmează și alte alegeri regionale și la nivel de landuri. În joc este și succesiunea la funcția de lider al CDU, care poate asigura și postul de cancelar, la conducerea viitorului guvern de la Berlin.
“Nu este o seară bună după alegeri pentru CDU”, a apreciat secretarul general al partidului, Paul Zemiak, după cele mai mici scoruri obținute vreodată în cele două landuri. El a recunoscut că voturile indică resentimente tot mai puternice, lipsă de înțelegere și de răbdare din partea populației în fața măsurilor de combatere a coronavirusului.
Susținerea pentru CDU este în scădere în întreaga Germanie. Votul de duminică a avut loc în contextul creșterii continue a numărului de cazuri de COVID-19, al unei campanii dezorganizate de vaccinare și al unui scandal legat de câștigurile materiale obținute de unii parlamentari din afacerile cu măști de protecție împotriva virusului.
În Baden-Wuerttemberg, Verzii au obținut cel mai bun rezultat dintre toate partidele, 32,6%, peste cele 30,3 procente din 2016. Unii oficiali ecologiști au avertizat însă că rezultatele se mai pot schimba din cauza numărului mare de voturi prin corespondență. Oricum, CDU nu mai are poziția dominantă din trecut în acest land, unde se află sediile unor mari corporații germane cum ar fi Mercedes Benz, Hugo Boss, Bosch sau Porsche.
Și în Renania-Palatinat, câștigătorul a fost același ca și în urmă cu cinci ani: Partidul Social Democrat (SPD), a fost votat de 35,7% din cei prezenți la urne, sub procentajul de 36,2 din 2016, dar suficient pentru păstrarea unui fief cucerit acum trei decenii. La nivel național însă, SPD este creditat cu numai jumătate din procentajul din Renania-Palatinat.
După alegerile generale din septembrie, pare acum posibilă fie o coaliție cu Verzii, condusă de CDU, fie o nouă alianță de trei partide, din care să facă parte și SPD. Toate aceste formațiuni au exclus alianțe cu Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut în ambele landuri unde s-a votat duminică rezultate mai slabe.
După 16 ani la putere, Merkel nu va mai conduce CDU de la toamnă. Partidul ei, împreună cu Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Bavaria încă nu și-a desemnat candidatul la funcția de cancelar; decizia va fi luată probabil în aprilie sau mai.
Daneza care a murit după vaccinarea cu AstraZeneca a avut simptome neobișnuite
Daneza în vârstă de 60 de ani care a murit din cauza unui cheag de sânge după ce a fost imunizată anti-COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca a avut simptome “foarte neobișnuite”, a anunțat duminică seara Agenția Daneză a Medicamentului. Femeia a avut un număr scăzut de trombocite și cheaguri în vasele de sânge mici și în cele mari, precum și hemoragii, a precizat sursa citată. Campaniile europene de vaccinare au fost afectate în ultimele două săptămâni de informații privind apariția de tromboze la persoane imunizate cu vaccinul AstraZeneca.
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a afirmat că nu există niciun indiciu că acestea au fost provocate de vaccinare, poziție susținută și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Oxford: Există “probe foarte liniștitoare” privind siguranța vaccinului
Vaccinul dezvoltat de grupul farmaceutic britanico-suedez AstraZeneca și Universitatea Oxford este sigur, dă asigurări universitatea, în urma îngrijorărilor care au condus la suspendarea utilizării vaccinului în mai multe țări. Există “probe foarte liniștitoare că nu există o creștere a fenomenului cheagurilor de sânge aici, în Regatul Unit, unde a fost administrată majoritatea dozelor (de vaccin AstraZeneca-Oxford) în Europa”, a subliniat ieri, la BBC, profesorul Andrew Pollard, directorul Oxford Vaccine Group, care a dezvoltat vaccinul împreună cu AstraZeneca.
Și compania farmaceutică AstraZeneca a anunțat că a încheiat duminică o analiză a procesului de vaccinare cu serul anti-COVID-19 pe care l-a produs și nu a descoperit vreo dovadă a unui risc crescut de formare de cheaguri sanguine la persoanele inoculate cu acest vaccin, pe care mai multe țări europene l-au suspendat în urma semnalării unor cazuri de tromboză suspecte.
Facebook va eticheta toate postările despre vaccinurile anti-COVID-19
Facebook, care a fost criticat de legislatori și de oameni de știință pentru că permite ca dezinformarea legată de vaccinarea anti-COVID-19 să se răspândească pe platformele sale, a anunțat ieri că a început să adauge etichete la postările în care se discută despre siguranța vaccinării și că în curând va eticheta toate postările despre vaccinuri. Compania de social media a anunțat într-o postare că lansează totodată un instrument în Statele Unite pentru a le oferi oamenilor informații despre locurile în care se pot vaccina anti-COVID-19 și că va adăuga pe Instagram o secțiune cu informații despre vaccinarea împotriva noului coronavirus. Afirmații false și conspirații despre vaccinurile anti-COVID-19 s-au răspândit pe platformele de socializare în timpul pandemiei de coronavirus. Chris Cox, șeful departamentului de Dezvoltare Produse în cadrul Facebook, a declarat într-un interviu că Facebook a luat “foarte în serios” afirmațiile virale false, însă a subliniat că există “o zonă gri imensă formată din oameni cu îngrijorări ... pe care unii le numesc dezinformare, iar alții îndoieli”. “Cel mai bun lucru pe care îl poți face în acea imensă zonă gri este doar să prezinți informații documentate într-un mod util, să iei parte la conversație și să o faci cu experți în sănătate”, a adăugat el. Compania a declarat că etichetează postările de pe Facebook și Instagram care discută despre siguranța vaccinurilor anti-COVID-19 cu un text în care se afirmă că vaccinurile trec prin teste de siguranță și eficacitate înainte de aprobare.
Maia Sandu îl pune la punct pe George Simion
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a refuzat diplomatic intervenția cerută de deputatul AUR George Simion de a-i suspenda interdicția de intrare în țară. Astfel, un comunicat al președinției Republicii Moldova arată că instituția prezidențială nu are atribuții în soluționarea acestui caz, iar Biroul Migrație și Azil (BMA) a transmis că “singura soluție legală de anulare a deciziei BMA este procedura de judecată”.
Reamintim că George Simion, care și-a făcut o platformă politică din discursul ultra-naționalist, forțează încă de duminică intrarea în Republica Moldova pentru a participa la funeraliile scriitorului Nicolae Dabija, mort de Covid-19. Simion se află de două zile în Vama Albița-Leușeni și cere insistent să fie lăsat în Moldova, deși are încă din 2018 interdicție de intrare din cauza unor manifestări care au încălcat legislația internă. Simion clamează că, în calitate de deputat, are dreptul la suspendarea interdicției.
SOHR: Războiul din Siria, soldat cu cel puțin 388.652 de morți
Războiul din Siria s-a soldat, de zece ani de când a început, cu cel puțin 388.652 de morți, potrivit unui nou bilanț publicat în weekend de către Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (SOHR). Conflictul - care a izbucnit în 2011 în urma unei reprimări în sânge a unor manifestații în favoarea denocrației de către regimul lui Bashar al-Assad - implică în prezent o mulțime de beligeranți și mai multe puteri străine. Luni, Războiul din Siria intre în al 11-lea an. Potrivit SOHR, aproape 117.388 de civili - inclusiv peste 22.000 de copii - au fost uciși de la începutul războiului. ONG-ul, cu sediul în Marea Britanie, precizează că atacuri ale regimului al-Assad și unor miliții aliate sunt responsabile de majoritatea morților civili. Războiul a obligat peste jumătate din populația de dinainte de război a țării să fugă, iar aproximativ 200.000 de persoane sunt date dispărute. SOHR a documentat cel puțin 16.000 de morți în închisori guvernamentale și centre de detenție. ONG-ul subliniază însă că acest bilanț este subestimat, pentru că nu include aproximativ 88.000 care ar fi fost ucise prin tortură în închisorile regimului. Bilanțul precedent al Observatorului, publicat în decembrie 2020, anunța 387.000 de morți de la începutul războiului. Potrivit directorului SOHR Rami Abdel Rahman, aceasta este cea mai mică creștere a bilanțului anual înregistrată de la începutul conflictului.
Confruntările armate au scăzut în 2020, în urma unui armistițiu în nord-vestul Siriei și din cauza pandemiei covid-19. Damascul, care a obținut o serie de victorii împotriva jihadiștilor, deține în prezent controlul asupra a peste 60% din teritoriul sirian. Între regiunile asupra cărora regimul Al-Assad nu deține controlul se află ultima enclavă rebelă de la Idleb, în nord-vestul țării, zone controlate de Turcia de-a lungul frontierei de nord și părțidin nord-estul țării, aflate sub controlul forțelor kurde.
Medicii germani cer revenirea la restricții severe
Asociația medicilor germani specializați în terapie intensivă a cerut ieri reintroducerea imediată a unor restricții severe, pentru limitarea celui de-al treilea val al epidemiei de coronavirus. “După datele de care dispunem și din cauza difuzării versiunii britanice (a virusului - n. red.), preconizăm insistent revenirea la închidere încă de acum, pur și simplu pentru a evita un al treilea val puternic!”, a declarat Christian Karagainnidis, directorul științific al asociației, la postul public de radio.
În Germania continuă administrarea vaccinului AstraZeneca împotriva COVID-19, conform recomandărilor Agenției Europene pentru Medicamente.
