MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Psihiatru: Breivik este la fel de periculos ca acum un deceniu
Bărbatul care a ucis 77 de oameni dispune în închisoare de trei celule, de un televizor cu DVD, o consolă de jocuri și o mașină de scris, dar s-a plâns ieri în instanță că este tratat ca un „animal”
Neonazistul norvegian Anders Breivik, care cere eliberarea condiționată din închisoare, este la fel de periculos ca în urmă cu zece ani, când a ucis 77 de oameni, a afirmat ieri un psihiatru care l-a ținut sub observație. Breivik, condamnat în 2012 la 21 de ani de închisoare, cu posibilitate de prelungire, compare săptămâna aceasta în fața comisiei care decide dacă va fi eliberat înainte de termen. El susține că a renunțat la violență.
“Apreciez că Breivik are același diagnostic pe care l-a avut întodeauna”, a declarat psihiatra Randi Rosenqvist la tribunalul din districtul Telemark din sudul Norvegiei, în a doua zi a unei proceduri desfășurate, din motive de securitate, în sala de sport a închisorii din Skien unde este încarcerat extremistul. “Riscul unor acte violente viitoare nu s-a modificat din 2012 și 2013, când mi-am redactat prima evaluare”, a spus ea. Experta apreciază că pacientul suferă de tulburări de personalitate și l-a descris drept “asocial, histrionic și narcisist”.
În 22 iulie 2001, Breivik a detonat o bombă în apropierea sediului din Oslo al guvernului. Explozia a omorât opt oameni, iar extremistul de dreapta a mai ucis apoi 69, majoritatea la vârsta adolescenței, trăgând cu arma asupra unei tabere de vară a tineretului laburist, pe insula Utoya.
Raportul psihiatric - singurul solicitat de instanță - este considerat hotărâtor pentru decizia privind eliberarea condiționată, considerată în acest moment foarte puțin probabilă.
În timpul ce dr. Rosenqvist depunea mărturie, Breivik a ieșit din apatia obișnuită și a clătinat de mai multe ori din cap. El s-a plâns de condițiile de detenție, susținând că este tratat “ca un animal”, în lipsa unor contacte suficiente cu lumea exterioară, și că nu i se permite să aibă relații semnificative sau contacte sociale directe și să comunice cu ceilalți.
Deținutul dispune în închisoare de trei celule, de un televizor cu DVD și consolă de jocuri și de o mașină de scris. În 2016, el a reușit să obțină o sentință de condamnare a statului norvegian pentru tratamente inumane și degradante, pe motiv că este izolat. Decizia primei instanțe a fost însă desființată la apel.
Nu „poate” să garanteze că nu va mai ucide din nou
Răspunzând la întrebările avocatului apărării, Oystein Storrvik, Breivik a arătat ieri că este ținut izolat în majoritatea timpului, umilit zilnic și că studiază sau face planuri de afaceri timp de 12 ore pe zi. El a remarcat condițiile mai relaxate de detenție, care rămân însă stricte, și interzicerea unor anumite lecturi, care îi îngreunează încheierea studiilor.
Marți, în fața instanței formate din trei judecători, unde i s-a cerut să facă dovada că nu mai este un militant violent, Breivik a declarat: “Cineva care a fost judecat pentru un act criminal nu poate garanta niciodată că nu îl va comite din nou, pentru că asta depinde de societate, dacă îi dă o șansă sau nu”. El a adăugat că își poate da “cuvântul de onoare” că va părăsi Norvegia dacă va fi eliberat.
Cererea de eliberare condiționată a lui Breivik a șocat țara, apreciază AFP. Familiile victimelor, supraviețuitorii și experții se tem că el va folosi procesul ca pe o tribună politică, de unde presa transmite în direct, iar comportamentul său - salutul hitlerist, pancartele, tirada ideologică - au confirmat aceste temeri.
Miercuri, el a apărut din nou în sala de judecată cu o pancartă cu mesaj politic, deși un judecător îi ceruse în ajun să se abțină de la astfel de gesturi. Cu toate acestea, Breivik a susținut că este dispus să se schimbe și să respecte regulile.
Casa Albă: Rusia poate ataca Ucraina “în orice moment” - Moscova insistă că nu există niciun pericol de război
Statele Unite avertizează că Rusia poate ataca “în orice moment” Ucraina și cresc nivelul alarmei, în timp ce Washngtonul lansează, în paralel, o nouă încercare de dialog cu Moscova. “Ne aflăm într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina”, a avertizat marți seară o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care evocă o “situație extrem de periculoasă”.
O reprezentantă a Departamentului de Stat american a tras un semnal de alarmă cu privire la mișcări de trupe ruse în Belarus, vecinul Ucranei. “Faptul că observăm aceste mișcări în Belarus le dă rușilor în mod clar o nouă abordare, în cazul în care decid să întreprindă acțiuni militare continue împotriva Ucraiei”, a subliniat ea.
Statele Unite sunt îngrijorate, de asemenea, de un proiect al unei reforme constituționale în Belarus - care ar permite o desfășurare de armament nuclear rusesc - în această țară care se învechinează cu Ucraina și Polonia, a declarat un oficial de rang înalt de la Departamentul de Stat american.
Execiții militare ruso-belruse anunțate marți de Belarus “depășesc normalul” și ar putea anunța o prezență militară permanentă a Rusiei în această fostă republică soveitică, care a rămas unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei. Washingtonul a acuzat Moscova, la sfârșitul săptămânii trecute, de faptul că a trimis în Ucraina agenți însărcinați să desfășoare operațiuni de “sabotaj” cu scopul de crea un “pretext” al unei invazii ruse.
Rusia: Nu există riscul unui război pe scară largă în Europa
Vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, negociatorul șef al Moscovei la discuțiile cu SUA pe probleme de securitate, a declarat ieri că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina.
Riabkov a spus că SUA nu ar trebui să fie îngrijorate de viitoarele manevre comune ruso-belaruse, invitându-le “să se concentreze asupra căii diplomatice” de rezolvare a crizei legate de Ucraina. Diplomatul rus a insistat că Moscova “nu face nimic care să amenințe securitatea Ucrainei”. “Noi nu efectuăm decât manevre și transferăm trupe pe propriul teritoriu. Și vom face asta în continuare”, a spus Riabkov. Oficialul rus, care s-a exprimat în limba engleză, a afirmat că riscul ca Ucraina să devină din ce în ce mai apropiată de NATO este ceva care lovește direct în centrul intereselor de securitate ale Rusiei.
Cazurile ușoare de COVID-19 pot provoca probleme de memorie luni de zile după recuperare
Pacienții cu o formă ușoară de COVID-19 pot dezvolta probleme de memorie și atenție pe o perioadă între șase și nouă luni după recuperare, potrivit unui studiu realizat Universitatea Oxford din Marea Britanie.
Rezultatele studiului au arătat că persoanele care au avut o formă ușoară de COVID-19 și care nu au prezentat simptome persistente după îmbolnăvire, sau așa numitul COVID-19 de lungă durată (long-COVID-19), au suferit totuși de probleme de memorie și de atenție mai multe luni după recuperare.
Cercetătorii au descoperit că participanții la studiu au avut probleme semnificative în a-și aminti experiențe personale - cunoscută drept memorie episodică - până la șase luni după infectare. Ei au constatat, de asemenea, că acestor pacienți le-a fost afectată capacitatea de a-și menține atenția până la nouă luni după infectare. “Ceea ce este surprinzător este că, deși persoanele care au avut COVID-19 nu mai aveau simptome în momentul testării, ele au prezentat probleme de memorie și atenție”, a declarat dr. Sijia Zhao de la Departamentul de Psihologie Experimentală din cadrul Universității Oxford.
Cu toate acestea, cercetătorii care au realizat studiul au afirmat că persoanele care au experimentat probleme în ceea ce privește memoria episodică și menținerea atenției au revenit în mare parte la normal după șase și, respectiv, nouă luni.
Cauza morții lui Sidney Poitier a fost dezvăluită
Actorul de legendă și pionier al cauzei persoanelor de culoare Sidney Poitier a murit, pe 6 ianuarie, la 94 de ani, din cauza unei crize cardiace. El suferea și de Alzheimer și de cancer de prostată, potrivit certificatului de deces obținut de TMZ. Starul din „Ghici cine vine la cină?” și din „În arșița nopții” a fost omagiat de Hollywood, precum și de clasa politică. Președintele american Joe Biden i-a adus omagiu unui „actor ca el este doar unul într-o generație și un bărbat angajat, a cărui activitate a fost marcată de demnitatea, puterea și grația cu care au schimbat lumea pe ecran și în afara lui”. Sidney Poitier a reușit să se impună în epoca segregării cu roluri de medic (No Way Out”, 1950), de profesor (Domnului profesor, cu dragoste”, 1967), sau de polițist („În arșița nopții”, 1967). Poitier a devenit în 1964 primul actor de culoare care câștigă Oscarul pentru „cel mai bun actor” cu rolul din „Crinii câmpului”, înainte de a începe o carieră de regizor în anii 1970 și 1980.
COVID-19: Mai mult de 400.000 de cazuri noi în Franța, un record absolut
Numărul zilnic de noi cazuri de contaminare cu COVID-19 a depășit 300.000 în media pe șapte zile, potrivit cifrelor publicate de Santé publique Franța. Marți, numărul a ajuns la 464.769, media săptămânii atingând 309.433 de cazuri zilnice față de 281.965 marțea anterioară. Unitățile de terapie intensivă, care primesc cele mai grave cazuri, numărau marți 3.894 bolnavi de COVID (din care 366 noi internări), față de 3.913 în ziua anterioară și 3.969 marțea anterioară, scrie Le Figaro.
Numărul total de bolnavi internați a ajuns la 26.593, din care 3.503 au fost internați în ultimele 24 de ore. Marțea anterioară au fost 23.371 de persoane spitalizate.
Pandemia de COVID-19 „este departe de a se termina”, a avertizat marți directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), subliniind că varianta Omicron nu este una blândă. „Nu vă păcăliți, Omicron provoacă spitalizări și decese, și chiar cazurile mai puțin grave sufocă sistemele de sănătate!”, a atenționat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
A murit actorul Gaspard Ulliel în urma unui accident la schi
Actorul Gaspard Ulliel a murit la vârsta de 37 de ani, ieri, în urma unui accident la schi care a avut loc marți. El s-a lovit de un alt schior la intersecția a două pârtii, a scris Le Parisien. Actorul era inconștient la sosirea ajutoarelor. A fost transportat cu elicopterul către spitalul din Grenoble, puțin după ora 17.00. Potrivit Jandarmeriei, pronosticul era rezervat.
La 19 ani, Gaspard Ulliel a apărut în „Les Égarés” de André Téchiné alături de Emmanuelle Béart. A fost un soldat în Primul Război Mondial în „Un long dimanche de fiançailles” de Jean-Pierre Jeunet care i-a adus premiul César pentru „tânără speranță” în 2005. Fiul a doi stiliști, el l-a interpretat pe celebrul creator Yves-Saint Laurent în filmul biografic realizat de Bertrand Bonello în 2014. În 2017, a câștigat un premiu César pentru cel mai bun rol în „Juste la fin du monde” de Xavier Dolan.
În plan internațional, el a participat în serialul Marvel „Moon Knight”, difuzat din 30 martie pe platforma Disney.
Peste 500.000 de afgani și-au pierdut locurile de muncă după revenirea talibanilor la putere
Mai mult de jumătate de milion de afgani și-au pierdut locurile de muncă în urma revenirii talibanilor la putere, anul trecut, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), într-un raport dat ieri publicității.
Agenția Națiunilor Unite, al cărei rol este de a promova la nivel global standardele de muncă, estimează de asemenea că numărul de afgani care își vor pierde locul de muncă ar putea ajunge la 900.000 la mijlocul lui 2022. “Situația din Afganistan este critică și este necesar sprijin imediat pentru stabilizare și redresare”, a declarat Ramin Behzad, coordonator-șef al OIM pentru Afganistan.
“În timp ce prioritatea este de a răspunde nevoilor umanitare imediate, redresarea ulterioară și inclusivă va depinde de accesul oamenilor și comunităților la locuri de muncă decente, mijloace de trai și servicii de bază”, a adăugat el.
Sute de mii de afgani, majoritatea membri ai forțelor armate afgane, judecători și femei au fost disponibilizați după ce talibanii au preluat puterea, în urma retragerii haotice a forțelor internaționale din Afganistan, în august 2021. De asemenea, alte sectoare-cheie precum agricultura, serviciile publice și industria de construcții au fost lovite de disponibilizări la scară mare. Muncitorii nu și-au luat nici salariile după revenirea talibanilor la putere, se subliniază în raport.
Un motiv serios de îngrijorare îl constituie angajarea în câmpul muncii a femeilor, care, potrivit estimărilor, a scăzut cu 16% în al treilea trimestru al lui 2021 și ar putea scădea cu 28% la mijlocul lui 2022.
