MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Președintele Poloniei vorbește despre intrarea NATO în război
Dacă Putin va îndrăzni să folosească arme de distrugere în masă, Alianța va lua în reconsiderare decizia de a nu interveni militar, a transmis Andrzej Duda
Utilizarea armelor chimice de către Rusia în Ucraina ar putea determina NATO să își reconsidere decizia de a nu interveni militar în conflict, a declarat președintele polonez. În cadrul unui interviu pentru BBC, Andrzej Duda a fost întrebat dacă nu crede că președintele Putin s-ar putea pregăti să folosească arme chimice. „Este ceva ce lumea nu a mai văzut la o astfel de scară de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a spus el. „Dacă mă întrebați dacă Putin poate folosi arme chimice, cred că Putin poate folosi orice în acest moment, mai ales când se află în această situație dificilă. Din punct de vedere politic, el a pierdut deja acest război, iar din punct de vedere militar, nu îl câștigă”, a afirmat Duda. Întrebat dacă un astfel de act ar putea determina o intervenție a NATO, a spus el: „Bineînțeles, toată lumea speră că nu va îndrăzni să facă acest lucru. Dar... dacă va folosi arme de distrugere în masă, acest lucru ar însemna că toată chestiunea se va schimba radical”. „Cu siguranță, șNATOț... ar trebui să se așeze la masă și să se gândească serios la ce are de făcut, pentru că atunci va începe să fie periculos, nu doar pentru Europa..., ci pentru întreaga lume”, a mai spus președintele Poloniei.
Atac devastator asupra unui centru militar din vest
Mai multe explozii au putut fi auzit ieri dimineață la periferia orașului ucrainean Liov, situat în apropierea frontierei cu Polonia. Atacurile rusești au lovit Centrul Internațional de Menținere a Păcii și Securitate, situat în apropiere. Cel puțin 35 persoane au fost ucise și 134 rănite în urma atacului.
Instructori militari străini lucrau la baza militară din Iavoriv, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov. Un reprezentant al ministerului apărării a declarat pentru Reuters că încă încearcă să stabilească dacă vreunul dintre instructori se afla la centru în momentul atacului.
Potrivit guvernatorului armata rusă a tras 30 de rachete asupra bazei. Un martor Reuters a văzut 26 de ambulanțe îndreptându-se spre unitatea militară lovită. Ucraina și-a desfășurat acolo majoritatea exercițiilor cu țările NATO înainte de invazie. Ultimele exerciții majore au avut loc în septembrie. În săptămânile de dinaintea invaziei Rusiei din 24 februarie, armata ucraineană s-a antrenat acolo, dar, potrivit presei ucrainene, toți instructorii străini au părăsit unitatea de antrenament la jumătatea lunii februarie, lăsând în același timp tot echipamentul în urmă.
Forțele ruse au distrus Mănăstirea din Sviatogirski, construită în 1526
Un atac aerian a lovit Sfânta Lavră Adormirea Maicii Domnului din Sviatogirski, o mănăstire ortodoxă din regiunea Donețk din Ucraina, a anunțat Parlamentul țării, într-o postare pe Telegram. Mai multe persoane au fost rănite și transportate la un spital din orașul Sviatogirsk, iar altele au fost tratate la fața locului. Nimeni nu a fost ucis, se arată în comunicatul parlamentului. Explozia, care a izbucnit sâmbătă în jurul orei 22.00, ora locală, s-a produs la 50 de metri de un pod care leagă malul drept și cel stâng al râului Siverskyi Doneț, în apropiere de una dintre intrările în mănăstire.
Aproximativ 520 de refugiați se adăposteau în lăcașul de cult, inclusiv 200 de copii. În Sviatogirsk sunt aproximativ 10.000 de refugiați și localnici. Episcopul mănăstirii, Mitropolitul Arsenie, a declarat că nu există unități militare în Sviatogirsk și că atacul a fost făcut asupra unui “oraș pașnic” și asupra unuia dintre cele mai sfinte locuri ale Ucrainei. Mănăstirea din Sviatogirsk face parte din Biserica Ortodoxă Ucraineană și datează încă din anul 1526. În interiorul lăcașului de cult se regăsesc moaștele Sfântului Ioan Sihastrul din Sviatogirsk.
Palatul Elysee: Putin, hotărât să își atingă obiectivul în Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin este încă hotărât să își atingă obiectivul în Ucraina, a afirmat pentru CNN o sursă de la Palatul Elysee, sâmbătă, după ce președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și liderul Rusiei au discutat la telefon. Sursa citată a precizat că de când cei trei lideri au discutat anterior, joi, Putin pare să fie în continuare “hotărât să își atingă obiectivele în Ucraina”, însă faptul că el continuă să discute cu conducătorii celor două țări sugerează că “totuși nu este exclusă posibilitatea unei soluții diplomatice”.
Sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Macron să îl preseze pe Putin ca să accepte un armistițiu și să abordeze problema legată de primarul din Melitopol. Sursa de la Elisee afirmă că Macron și Schulz au făcut acest lucru. “Am pledat pentru o încetare imediată a focului și pentru începerea negocierilor pe trei puncte: problemele legate de securitate, cele legate de suveranitatea Ucrainei și cele ridicate recent de Ucraina și Rusia”.
G7 și Uniunea Europeană plănuiesc noi sancțiuni, a adăugat sursa, menționând că nu este exclusă nicio opțiune.
China: Record de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei
Autoritățile sanitare din China au anunțat, ieri, 1.807 de noi cazuri simptomatice de COVID-19, de trei ori mai multe decât numărul de cazuri raportate sâmbătă și un număr zilnic record de la începutul pandemiei, relatează Reuters.
Numărul cazurilor simptomatice transmise pe plan intern comunicate sâmbătă a crescut brusc de la 476 de cazuri în ziua precedentă, a anunțat, duminică, Comisia Națională de Sănătate. Cele 1.807 de cazuri raportate duminică au inclus 114 de cazuri care inițial fuseseră persoane asimptomatice, dar au dezvoltat simptome mai târziu. Numărul actual de cazuri din China este mult mai mic decât cel din multe alte țări, dar cazurile tot mai numeroase ar putea îngreuna strategia Beijingului de “eliminare dinamică” menită să elimine virusul cât mai repede posibil. Autoritățile sanitare au îndemnat populația să cumpere truse de autotestare rapidă, deoarece strategia anterioară a Chinei de testare a acidului nucleic, prin care personalul medical preleva probele, a devenit dificilă din cauza răspândirii rapide a variantei Omicron.
Jilin, un oraș din nord-estul Chinei, a anunțat, sâmbătă, 1.412 de noi cazuri simptomatice, care reprezintă 78% din cazurile totale la nivel național. “(Creșterea) a arătat că unele zone locale, care se confruntă cu un avans rapid al epidemiei, nu au capacitatea de a extinde resursele medicale, ceea ce a dus la internarea limitată a persoanelor în unitățile centralizate într-o perioadă scurtă de timp”, a declarat un oficial provincial, duminică.
Autoritățile din Changchun, capitala provinciei aflată deja în izolare, efectuează teste în masă și vor să transforme un centru de expoziții într-un spital temporar cu 1.500 de paturi, potrivit oficialilor locali și presei de stat. Centrul tehnologic din sudul Shenzhen a comunicat, sâmbătă, 60 de noi cazuri simptomatice, un număr zilnic record de la începutul pandemiei în 2020.
Toate cele nouă districte din Shenzhen au închis restaurantele și au cerut companiilor să aplice sistemul telemuncă în perioada 14-18 martie, dacă munca la distanță este posibilă, cu excepția angajaților din sectoarele esențiale. Numărul de noi cazuri asimptomatice transmise local, pe care China nu le clasifică drept cazuri confirmate, a crescut sâmbătă la 1.315, de la 1.048 cu o zi mai devreme, a patra zi consecutivă de creșteri.
Nu au existat noi decese, numărul morților fiind de 4.636. Până pe 12 martie, China raportase 115.466 de cazuri simptomatice confirmate.
Un coleg cu Putin la academia de contra-spionaj: A fost declarat inapt
Serghei Jirnov, fost spion rus din KGB, refugiat în Franța de la începutul anilor 90, a declarat pentru cotidianul francez Le Figaro că Vladimir Putin ar fi fost declarat inapt pentru contra-spionaj de Institutul Andropov din Moscova, care pregătea elita spionajului rus. Jirnov susține că a fost coleg cu Putin la academia rusă de contra-spionaj și că actualul președinte rus a fost declarat inapt pentru această carieră după ce a urmat timp de un an cursurile instituției sovietic.
“La finalul acestui an de studiu, instructorii l-au declarat inapt, fiind considerat incapabil să evalueze corect deciziile pe care le lua și consecințele acestor decizii asupra sa și asupra KGB. A fost retrimis la Leningrad (actualul Sankt Petersburg – n.red.), înainte de a fi trimis în Republica Democrată Germană, și a fost ofițer de legătură într-un oraș de provincie. Pentru noi, spionii din KGB, acesta era un post fără importanță”, a declarat pentru Le Figaro fostul spion Serghei Jirnov.
“Iată că principiul lui Peter s-a verificat în toată splendoarea sa: locotenent-colonelul Putin și-a atins limita competențelor. Măcar o dată, spionajul rus nu s-a înșelat”, a mai spus Jirnov. El a mai declarat că instrucția în cadrul KGB, temuta poliție politică a URSS, a jucat un rol foarte important în viitoarea carieră politică a lui Putin: aici, în KGB, și-a construit Putin garda de apropiați care l-a ajutat să preia puterea totală.
Serghei Jirnov a fugit în Franța în anii 90 și a scris mai multe cărți dedicate spionajului sovietic. El este invitat periodic de presa franceză pentru a comenta chestiuni legate de Rusia.
Franța oferă a patra doză de vaccin persoanelor de peste 80 de ani
Prim-ministrul francez Jean Castex a anunțat sâmbătă, într-un interviu acordat pentru cotidianul Le Parisien, că cea de-a patra doză a unor vaccinuri anti-COVID-19 va putea fi administrată “persoanelor de peste 80 de ani care au primit doza booster cu cel puțin trei luni în urmă”, în urma unei ușoare recrudescențe a pandemiei de coronavirus în această țară. Jean Castex a mai spus că le recomandă “cu fermitate persoanelor care au o sănătate fragilă din cauza vârstei sau a patologiilor lor să continue să poarte masca sanitară în spațiile publice închise și în timpul manifestărilor cu participare numeroasă”.
Recunoscând că Franța se confruntă în prezent cu “o creștere a numărului de cazuri de COVID-19”, Jean Castex a exclus însă “schimbarea strategiei” de combatere a pandemiei, în contextul în care majoritatea restricțiilor antiepidemice vor fi anulate luni, 14 martie, inclusiv a pașaportului de vaccinare.
“Consiliul științific, căruia i-am solicitat o opinie, ne-a spus că mai ales sub-varianta BA.2 este aceea care se află la originea recrudescenței” pandemiei.
“BA.2 este mai transmisibilă decât varianta inițială de Omicron, dar nu pare să fie mai periculoasă”, a adăugat prim-ministrul francez, bazându-se pe faptul că “presiunea pe spitale, care rămâne principalul nostru criteriu de monitorizare, continuă să scadă”. “Ameliorarea situației din spitale și acoperirea noastră vaccinală ridicată ne-au convins să menținem decizia de a anula măsurile”, a mai spus Jean Castex, deși unele dintre condițiile fixate pentru anularea restricțiilor nu sunt îndeplinite (nu există o progresie a epidemiei, mai puțin de 1.500 de persoane cu COVID-19 internate la terapie intensivă).
Cel puțin 60 de morți în deraierea unui tren de marfă în RD Congo
Cel puțin 60 de persoane au murit în Republica Democrată Congo după ce un tren de marfă a deraiat, a anunțat sâmbătă un administrator local. Accidentul a avut loc vineri, când trenul, care se deplasa între satele Kitenta și Buyofwe din provincia Lualaba, a deraiat în timp ce urca o pantă și s-a prăbușit într-o râpă.
“Șapte din cele zece vagoane s-au prăbușit în râpă”, a declarat Clémentine Lutanda, administratorul local, pentru dpa, precizând că există încă trupuri prinse sub dărâmături.
Un medicament pentru tratarea cancerului la sân, aprobat în SUA
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a aprobat un medicament al companiei britanice AstraZeneca pentru tratarea formelor incipiente de cancer la sân, dezvoltat împreună cu compania americană Merck & Co. AstraZeneca a declarat că medicamentul, Lynparza, a fost aprobat pentru pacienții cu o formă de cancer la sân în stadiu incipient, cu risc ridicat, cu mutații genetice, numită HER2-negativ cu mutație BRCA, care au fost deja tratați cu chimioterapie înainte sau după operație.
Aprobarea s-a bazat pe rezultatele unui studiu în stadiu avansat în care medicamentul a arătat o îmbunătățire statistică și clinică semnificativă a supraviețuirii fără boli invazive, reducând riscul de recidivă invazivă a cancerului de sân și al doilea cancer sau deces cu 42% în comparație cu placebo. Lynparza conduce o clasă de medicamente cunoscute sub numele de inhibitori PARP, care împiedică celulele canceroase deteriorate de chimioterapie să se repare. În 2020, 2,3 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer la sân și au avut loc 685.000 de decese la nivel global din cauza acestei boli, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Britanicii primesc 350 de lire pe lună dacă găzduiesc refugiați din Ucraina
Britanicii primesc 350 de lire pe lună dacă găzduiesc refugiați din Ucraina, anunță BBC. Programul guvernamental “Locuințe pentru Ucraina”, care urmează să fie lansat luni, solicită oamenilor să ofere o cameră liberă sau o proprietate nelocuită unui refugiat, pentru o perioadă de cel puțin șase luni. Însă Consiliul pentru Refugiați și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu nivelul spirjinului disponibil pentru cei care vin în Marea Britanie. Laburiștii acuză că sunt multe întrebări fără răspuns și că Guvernul se mișcă lent în contextul acestei crize.
Peste 2 milioane de oameni au părăsit Ucraina ca urmare a invaziei ruse în ceea ce ONU a numit cea mai mare criză a refugiaților de la al Doilea Război Mondial. Până în prezent, doar 1.000 de refugiați au primit vize pentru Marea Britanie și au putut solicita vize doar cei cu membri ai familiei în această țară.
Peste 6 milioane de persoane răpuse de coronavirus
6.026.306 de persoane au murit din cauza pandemiei de coronavirus în întreaga lume de la finalul anului 2019, conform unui bilanț stabilit de AFP. Potrivit acestui bilanț, peste 451 de milioane de persoane au fost confirmate cu virusul SARS-CoV-2. SUA au înregistrat cele mai multe decese (967.061), urmate de Brazilia (654.556), India (515.714) și Rusia (359.585). Însă raportat la populație, țările cel mai afectate sunt Peru, cu 641 de decese la 100.000 de locuitori, Bulgaria (518) și Bosnia-Herțegovina (476).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează, ținând cont de supramortalitatea legată în mod direct și indirect de covid-19, că bilanțul real al pandemiei ar putea fi de două-trei ori mai mare decât cel raportat.
Italia a confiscat iahtul de 578 de milioane de dolari al unui oligarh rus
Autoritățile italiene au confiscat, vineri, mega-iahtul oligarhului rus Andrei Melnicenko, potrivit unui comunicat al poliției financiare a Italiei, citată de CNN.
Iahtul - numit SY A - valorează aproximativ 530 de milioane de euro (578 de milioane de dolari) și se afla în portul Trieste. Acesta este unul dintre cele mai mari iahturi din lume, conform producătorului său, Nobiskrug. Melnicenko a fost sancționat de Uniunea Europeană pe 9 martie, ca parte a măsurilor punitive extinse împotriva oligarhilor ruși. Potrivit UE, el deține principalul producător de îngrășăminte EuroChem Group și compania de cărbune SUEK.
