MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: "Mi-au oferit un loc într-un cimitir Wagner"
Un activist rus a dezvăluit detalii despre mormintele mercenarilor ucişi în Ucraina
Un activist rus care a dezvăluit detalii despre înmormântările mercenarilor Wagner ucişi în Ucraina a părăsit Rusia. Vitali Votanovski, care a început să documenteze moartea soldaţilor ruşi în Ucraina prin monitorizarea cimitirelor din regiunea sa natală, a fugit din ţară pe 4 aprilie, după ce a primit numeroase ameninţări cu moartea, relatează BBC, care a menţionat că acesta se află în capitala armeană Erevan. Anul trecut, Vitali şi-a petrecut împlinirea a 50 de ani într-o celulă de închisoare. Activistul, din regiunea Krasnodar, din sudul Rusiei, a fost arestat şi închis pe 24 februarie 2022, ziua invaziei ruse a Ucrainei.
Fostul ofiţer al armatei ruse a ieşit să protesteze în acea zi, îmbrăcat în haine pe care scria „Nu Putin!” şi „Nu războiului!” Fotografiile cu Vitali în ţinuta sa sunt incluse în documentele oficiale ale instanţei . "Din cauza acelor haine am ajuns la 20 de zile de închisoare!" spune el.
În Krasnodar, Vitali este cunoscut nu pentru protestele de stradă, ci pentru documentarea mormintelor. El a fost prima persoană care a descoperit un cimitir în micul sat Bakinskaia din regiunea Krasnodar, cunoscut de atunci sub numele de cimitirul Wagner. Aici grupul de mercenari notoriu prin brutalitatea sa îngroapă mulţi dintre morţii săi din Ucraina - bărbaţi care fie nu au rude, fie ale căror cadavre nu au fost revendicate.
A crescut dintr-un mic cimitir de sat într-un cimitir enorm, cu mai multe zone noi pentru a găzdui numărul tot mai mare de morţi. Agenţii de securitate patrulează acum zona. Joi, şeful Wagner, Evgheni Prigojin, a vizitat cimitirul din satul Bakinskaia şi a spus că plănuieşte să-l transforme într-un memorial „pentru generaţiile viitoare”. Şeful grupului de mercenari a recunoscut că cimitirul s-a extins, adăugând că „aşa este viaţa”.
"Decesele pur şi simplu au crescut vertiginous”
Vitali a început să călătorească în regiunea Krasnodar în mai 2022, vizitând fiecare cimitir pentru a înregistra numărul celor căzuţi. „Trebuia să le demonstrez oamenilor că a avut loc o catastrofă”, spune Vitali, „că oamenii mureau aici, aproape de ei. Trebuia să le arăt oamenilor că războiul va afecta pe toată lumea şi totul”. A înregistrat cu minuţiozitate numele şi detaliile tuturor mormintelor pe care le-a găsit.
Când a fugit din Rusia la începutul acestei luni, baza sa de date conţinea peste 1.300 de nume - care includeau doar morţii din regiunea Krasnodar. Vitali a identificat mormintele bărbaţilor care au murit în război - spre deosebire de decesele civile obişnuite - întrebând localnicii, precum şi studiind coroanele şi fotografiile de pe morminte. În decembrie 2022, activistul a mers la Bakinskaia pentru a fotografia mormintele soldaţilor obişnuiţi. Dar, pe când erau acolo, muncitorii de la cimitir i-au spus lui Vitali şi colegului său că îngropau mercenari Wagner ucişi în luptă. "Când eram noi acolo, erau deja 48 de morminte Wagner. Apoi, data viitoare când am mers, câteva zile mai târziu, erau 95 de morminte. Apoi 164. Apoi în jur de 270", spune el.
Vitali s-a tot întors pentru a documenta numerele şi numele morţilor. Întrebat dacă ştia cine sunt bărbaţii, el a spus. „Era evident că erau condamnaţi şi mercenari”. „Au fost recrutaţi din închisori. Jurnaliştii s-au uitat la nume şi au aflat pentru ce au intrat în închisoare”.
Dar Vitali nu a documentat doar luptătorii Wagner decedaţi de la cimitirul Bakinskaia. El a continuat să monitorizeze toţi militarii morţi din toate cimitirele din regiunea Krasnodar. Şi ceea ce a descoperit l-a şocat.
„Adevărul este că, din decembrie 2022, pierderile pe câmpul de luptă ale Rusiei s-au înmulţit de câteva ori”, spune Vitali, citând statisticile pe care le-a adunat la Krasnodar. "Decesele pur şi simplu au crescut vertiginos. Şi recent, la cimitire, în morminte au fost toţi soldaţi mobilizaţi şi mercenri Wagner. Au fost foarte puţini șsoldaţi profesioniştiț".
Mai multe agenţii de informaţii occidentale au susţinut că armata rusă nu mai are bărbaţi. Anul trecut, preşedintele Putin a anunţat o „mobilizare parţială” în Rusia - sute de mii de bărbaţi au fost recrutaţi în forţele armate şi trimişi în prima linie în Ucraina.
Ultimul număr oficial de morţi furnizat de armata rusă a fost în septembrie 2022, când ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat că 5.937 de militari au murit în Ucraina. Estimările privind pierderile totale variază, dar majoritatea oficialilor americani şi europeni estimează că numărul morţilor din Rusia este de peste 60.000.
Vitali a început să primească ameninţări în urmă cu multe luni. „De îndată ce am scris prima mea postare despre morminte, au început ameninţările. „Te vom omorî, te vom distruge”. În ianuarie, cineva a sunat şi mi-a oferit „un loc la cimitir. Au fost trei astfel de apeluri – eu am primit două, iar şoferul meu Viktor a primit unul”, a spus Vitali.
BBC a primit copii ale ameninţărilor cu moartea şi o înregistrare a apelului telefonic. În ea, un bărbat identificat îşi maschează ameninţarea ca un apel rece de la o companie care vinde terenuri de cimitir şi sicrie. El insistă înfricoşător că: „Acum este momentul în care ar trebui să te gândeşti la sfârşitul vieţii tale”.
Activistul spune că ultima picătură a venit săptămâna trecută. „Mergeam pe lângă o secţie de poliţie din Krasnodar şi un ofiţer de poliţie m-a recunoscutț Mi-a spus „Pregăteşte-te. Vine”. Se referea la reacţia statului la... interviuri pe care le dădeam. Au avut deja destule pentru a deschide un dosar penal serios împotriva mea”, a spus el.
Vitali a fugit în Armenia şi acum plănuieşte să solicite azil politic în Germania.
Întrebat de ce autorităţile nu vor ca oamenii ca el să publice informaţii despre Wagner şi despre victimele ruseşti în război, Vitali a răspuns: „Pentru statul nostru, acestea sunt statistici terifiante şi poporul rus pur şi simplu nu ştie cifrele adevărate. Am vrut să arăt oamenilor amploarea reală a dezastrului. Dacă oamenii ar afla numărul adevărat al pierderilor pe câmpul de luptă, ar înnebuni”.
A murit ultimul procuror supravieţuitor al proceselor de la Nürnberg
n el se născuse în 1920 în România şi a pledat pentru înfiinţarea Curţii Penale Internaţionale
Născut în România, Benjamin Ferencz, ultimul procuror supravieţuitor al proceselor de la Nürnberg din Germania - care au adus în faţa justiţiei criminalii de război nazişti după cel de-al Doilea Război Mondial - şi un apostol de lungă durată al dreptului penal internaţional, a murit vineri la vârsta de 103 ani, a anunţat NBC News, citându-l pe fiul său. Avea doar 27 de ani când a fost procuror, în 1947, la Nürnberg, unde acuzaţii nazişti, printre care Hermann Göring, au fost judecaţi pentru crime împotriva umanităţii, inclusiv pentru Holocaust, genocidul în care şase milioane de evrei şi milioane de alte persoane au fost ucise sistematic. Benjamin Ferencz, avocat cu studii la Harvard, a obţinut condamnarea a numeroşi ofiţeri germani care au condus escadroanele itinerante ale morţii în timpul războiului.
Ferencz a pledat apoi timp de zeci de ani pentru crearea unei curţi penale internaţionale, un obiectiv realizat odată cu înfiinţarea tribunalui internaţional care are sediul la Haga, în Olanda.
La Nürnberg, Ferencz a devenit procurorul-şef al Statelor Unite în procesul a 22 de ofiţeri care au condus echipele mobile paramilitare cunoscute sub numele de Einsatzgruppen, care făceau parte din faimoasele trupe SS naziste şi al căror rol era să se ocupe de uciderile în masă. Aceste echipe au efectuat asasinate în masă împotriva evreilor, ţiganilor şi altor persoane - în principal civili - în timpul războiului din Europa ocupată de Germania nazistă şi au fost responsabile pentru mai mult de un milion de morţi.
Născut la 11 martie 1920 în Transilvania, România, Ferencz avea 10 luni când familia sa s-a mutat în Statele Unite, unde a crescut în sărăcie, în cartierul "Hell's Kitchen" (Bucătăria Iadului) din New York City. După ce a absolvit Facultatea de Drept de la Harvard în 1943, s-a înrolat în armata americană şi a luptat în Europa, înainte de a se alătura secţiei pentru crime de război a armatei americane, nou înfiinţată. El a confiscat documente şi a înregistrat probe în lagărele naziste ale morţii, precum Buchenwald, după eliberarea lor de către forţele aliate, inspectând scenele de degradare umană, inclusiv grămezile de cadavre emaciate şi crematoriile unde erau incinerate un număr incalculabil de cadavre.
Vaccinuri revoluţionare împotriva cancerului, gata până la sfârşitul deceniului
Milioane de vieţi ar putea fi salvate de un set revoluţionar de noi vaccinuri pentru o serie de afecţiuni, inclusiv pentru cancer. O importantă firmă farmaceutică a declarat pentru The Guardian că este încrezătoare că vaccinurile pentru cancer, boli cardiovasculare, boli autoimune şi alte afecţiuni vor fi gata până în 2030.
Studiile asupra acestor vaccinuri se dovedesc, de asemenea, "extrem de promiţătoare", iar unii cercetători sunt de părere că progresul realizat timp de 15 ani a fost "accelerat" la 12 până la 18 luni datorită succesului vaccinului Covid.
Dr. Paul Burton, directorul medical al companiei farmaceutice Moderna, crede că firma sa va fi capabilă să ofere astfel de tratamente pentru "tot felul de boli" în doar cinci ani. Firma, care a creat un vaccin performant împotriva coronavirusului, dezvoltă vaccinuri împotriva cancerului care vizează diferite tipuri de tumori.
"Vom avea acel vaccin şi va fi foarte eficient, iar acesta va salva multe sute de mii, dacă nu milioane de vieţi. Cred că vom putea oferi vaccinuri personalizate împotriva cancerului, împotriva mai multor tipuri de tumori diferite, oamenilor din întreaga lume", a declarat dr. Burton. De asemenea, mai multe infecţii respiratorii ar putea fi acoperite printr-o singură injecţie - permiţând persoanelor vulnerabile să fie protejate împotriva Covid, gripei şi virusului sinciţial respirator (RSV) - în timp ce terapiile cu ARN mesager ar putea fi disponibile şi pentru boli rare pentru care nu există în prezent medicamente. "Cred că vom avea terapii pe bază de ARNm pentru boli rare care până acum nu puteau fi tratate şi cred că, peste 10 ani, ne vom apropia de o lume în care vom putea identifica cu adevărat cauza genetică a unei boli şi, cu o simplitate relativă, vom putea edita şi repara boala folosind tehnologia bazată pe ARNm", arată Burton.
Cum funcționează vaccinul împotriva cancerului
Terapiile bazate pe ARNm funcţionează prin "învăţarea" celulelor cum să producă o proteină care declanşează răspunsul imunitar al organismului împotriva bolii.
Molecula ARNm instruieşte celulele să producă proteine. Prin injectarea unei forme sintetice, celulele pot pompa proteinele pe care dorim ca sistemul nostru imunitar să le atace. Un vaccin împotriva cancerului pe bază de ARNm ar alerta sistemul imunitar cu privire la un cancer care se dezvoltă deja în corpul unui pacient, astfel încât acesta să îl poată ataca şi distruge, fără a distruge celulele sănătoase. Acest lucru implică identificarea fragmentelor de proteine de pe suprafaţa celulelor canceroase care nu sunt prezente pe celulele sănătoase - şi care sunt cele mai susceptibile de a declanşa un răspuns imunitar - şi apoi crearea unor bucăţi de ARNm care vor instrui organismul cu privire la modul în care să le fabrice.
În primul rând, medicii iau o biopsie din tumora unui pacient şi o trimit la un laborator, unde materialul său genetic este secvenţiat pentru a identifica mutaţiile care nu sunt prezente în celulele sănătoase. Un algoritm de învăţare automată identifică apoi care dintre aceste mutaţii sunt responsabile de proliferarea cancerului. În timp, acesta învaţă, de asemenea, ce părţi ale proteinelor anormale pe care le codifică aceste mutaţii sunt cele mai susceptibile de a declanşa un răspuns imunitar. Apoi, ARNm pentru cei mai promiţători antigeni sunt produşi şi împachetaţi într-un vaccin personalizat. "Cred că ceea ce am învăţat în ultimele luni este că, dacă aţi crezut vreodată că ARNm este doar pentru bolile infecţioase sau doar pentru Covid, dovezile de acum sunt că nu este deloc aşa. Poate fi aplicat în tot felul de domenii ale bolilor; suntem în domeniul cancerului, al bolilor infecţioase, al bolilor cardiovasculare, al bolilor autoimune, al bolilor rare. Avem studii în toate aceste domenii şi toate s-au dovedit extrem de promiţătoare", asigură şeful Moderna.
După Pentagon, și Departamentul Justiţiei anchetează scurgerea de documente secrete
Departamentul de Justiţie al SUA a deschis o anchetă pentru a încerca să identifice sursa scurgerilor de documente clasificate legate de invazia rusă în Ucraina, publicate în această săptămână pe reţelele sociale, după ce Pentagonul a anunţat, vineri, că investighează la rândul său această chestiune. „Am comunicat cu Departamentul Apărării în legătură pe această temă şi am deschis o anchetă", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Justiţiei.
Zeci de documente clasificate au fost publicate pe Twitter, Telegram, Discord şi alte reţele sociale în ultimele zile, iar noi documente continuă să apară. Scurgerile de informaţii includ nu doar rapoarte şi documente privind conflictul din Ucraina, ci şi analize extrem de sensibile în privinţa aliaţilor SUA.
Potrivit The Washington Post, care citează oficiali americani, unele dintre aceste documente par să fi fost falsificate, dar majoritatea sunt autentice şi corespund rapoartelor CIA care circulă la Casa Albă, Pentagon şi Departamentul de Stat.
Aceste scurgeri de informaţii s-ar putea dovedi valoroase pentru Moscova, în măsura în care documentele arată în ce măsură serviciile de informaţii americane au penetrat aparatului militar rus, scrie presa americană. Unele dintre documente conţin informaţii despre dezbaterile interne ale guvernelor aliate ale SUA. De exemplu, un document a evidenţiat discuţiile guvernamentale din Coreea de Sud despre posibilitatea de a furniza obuze de artilerie Ucrainei, potrivit The New York Times.
Poliţia din Iran a plasat camere de luat vederi în locuri publice pentru a depista femeile fără văl
Autorităţile iraniene au anunţat sâmbătă că instalează camere de luat vederi în locuri publice şi pe rutele de trafic pentru a identifica femeile fără văl care sfidează regulile vestimentare impuse de guvern. După identificare, contravenientele vor primi "mesaje text de avertizare cu privire la consecinţe", a precizat poliţia într-un comunicat.
Decizia are ca scop "prevenirea încălcării prevederilor legii hijabului", se arată în comunicatul care precizează că o astfel de rezistenţă pătează imaginea spirituală a ţării şi răspândeşte nesiguranţa. Din ce în ce mai multe femei iraniene renunţă la văl după moartea, în septembrie, a unei femei kurde de 22 de ani, Mahsa Amini, în timp ce se afla în custodia poliţiei după ce fusese arestată de poliţia moravurilor pentru că a purtat hijab-ul în mod incorect. Revolta care a urmat a fost reprimată violent de forţele de securitate, dar acest lucru nu a împiedicat multe femei să iasă fără văl în mall-uri, restaurante, magazine şi pe străzile din întreaga ţară. Videoclipuri cu femei fără văl care se opun poliţiei moravurilor au inundat reţelele sociale.
În comunicatul său de sâmbătă, poliţia cere de asemenea patronilor din domeniul afacerilor să "monitorizeze serios respectarea standardelor societăţii prin inspecţii diligente".
Legea islamică Sharia, în vigoare de la revoluţia iraniană din 1979, impune femeilor să îşi acopere părul şi să poarte haine lungi şi largi pentru a-şi ascunde silueta. Cele care le încalcă sunt pasibile de mustrări publice, amenzi sau arest.
Săptămâna trecută, o înregistrare video care a circulat pe scară largă pe reţelele sociale a arătat un bărbat aruncând cu iaurt în două femei care erau fără văl într-un magazin.
Medvedev spune că Ucraina actuală nu interesează pe nimeni în lume
Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a dat asigurări sâmbătă că actualul stat ucrainean nu interesează pe nimeni în Rusia, Europa, SUA, America Latină, Asia şi Africa, motiv pentru care zilele Ucrainei sunt numărate, transmite EFE. Potrivit fostului preşedinte rus (2008-2012), ţara vecină s-a transformat într-o "neînţelegere" născută după prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Milioane dintre compatrioţii noştri trăiesc aici şi de ani de zile sunt hărţuiţi de regimul nazist de la Kiev", a spus Medvedev într-un mesaj pe reţeaua de socializare VKontakte. El a adăugat că operaţiunea militară specială începută în februarie 2022 - aşa cum numeşte Rusia invazia pe care a declanşat-o asupra Ucrainei - urmăreşte să îi protejeze tocmai pe aceşti cetăţeni.
Cât despre ucrainenii înşişi, potrivit lui Medvedev, puţin peste 20 de milioane din populaţia iniţială de 45 de milioane de ucraineni se mai află încă în ţară şi "sunt nevoiţi să trăiască într-o constantă anxietate şi frică". "Nimeni de pe planetă nu are nevoie de o astfel de Ucraină. De aceea nu va exista', a conchis el.
Două avioane de vânătoare F-16 românești au interceptat două avioane rusești Suhoi Su-27 Flanker
La numai șase zile de la preluarea misiunii de Poliție Aeriană întărită sub comandă NATO în Țările Baltice, două avioane de luptă F-16 ale detașamentului „Carpathian Vipers” au fost alertate de Centrul de operații aeriene NATO din Uedem, Germania. Două aeronave neidentificate au fost detectate zburând deasupra apelor internaționale din zona de responsabilitate a NATO.
În conformitate cu procedurile standard, avioanele F-16 românești au fost alertate pentru a clarifica situația aeriană. După interceptare, aeronavele au fost identificate ca fiind două Suhoi Su-27 Flanker, aparținând Federației Ruse.
Acestea au fost escortate în siguranță până la ieșirea din zona de responsabilitate a Alianței, potrivit Forțelor Aeriene Române. „Îndeplinirea cu succes a primei interceptări din cadrul misiunii de Poliție Aeriană întărită în Țările Baltice, confirmă nivelul ridicat al capacității de luptă al militarilor detașamentului „Carpathian Vipers” și capacitatea Forțelor Aeriene Române de a disloca și întrebuința aeronavele F-16 în misiuni NATO.” a declarat comandantul detașamentului, comandor Cosmin Vlad.
