MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Macron: NATO se află în “moarte cerebrală”
Președintele Franței se întreabă ce forță mai are Articolul 5 din Tratat în condițiile în care Turcia a lansat ofensiva din nordul Siriei fără să se consulte cu partenerii NATO
“Ceea ce suntem pe cale să trăim este moartea cerebrală a NATO”, a declarat Emmanuel Macron ediției de joi a săptămânalului The Economist, explicând această “moarte” prin dezangajarea americană față de aliați NATO și comportamentul Turciei, membră a Alianței Nord-Atlanctice. Este “necesară clarificarea, acum, a obiectivelor strategice ale NATO”, a declarat șeful statului francez, care a pledat din nou în favoarea unei “întăriri” a Europei Apărării, în contextul în care un summit NATO este programat la începutul lui decembrie la Londra. “Voi nu aveți nicio coordonare a deciziei strategice a Statelor Unite cu partenerii din NATO, iar noi asistăm la o agresiune a unui alt partener NATO, Turcia, într-o zonă în care interesele noastre sunt în joc, fără coordonare”, a subliniat Macron. “Ceea ce s-a întâmplat este o enormă problemă pentru NATO”, apreciază el.
În acest econdiții, șeful de stat francez se întreabă mai ales care este viitorul Articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede o solidaritate militară între membrii Alianței în cazul în care unul dintre ei este atacat. “Ce este Articolul 5 mâine? Dacă regimul lui Bashar al-Asaad hotărăște să replice Turciei, oare noi ne vom angaja? Aceasta este o întrebare reală. Noi ne-am angajat să luptăm împotriva Daech (acronomul arab al Statului Islamic, SI). Paradoxul este că decizia americană și ofensiva turcă, în ambele cazuri, au același rezultat: sacrificarea partenerilor noștri pe teren, care au luptat împotriva Daech, Forțele Democratice Siriene (FDS)”, apreciază Emmanuel Macron. Acest lucru face, consideră el, și mai “esențială, pe de o parte, Europa Apărării - o Europă care trebuie să se doteze cu o autonomie strategică și de capacitate în plan militar. Iar pe de altă parte, redeschiderea unui dialog strategic, fără vreo naivitate și care va lua timp, cu Rusia”. “Președintele Trump, iar eu am mult respect față de asta, pune problema NATO ca pe un proiect comercial. După el este un proiect în care Statele Unite asigură o formă de umbrelă geopolitică, dar în schimb trebuie să existe o exclusivitate comercială, este un motiv de a cumpăra de la americani. Franța nu a semnat pentru asta”, avertizează Macron.
„Nu cred că Putin are intenția să devină “vasalul Chinei”
Emmanuel Macron crede că Rusia nu are altă alternativă decât un “parteneriat” cu Europa, în condițiile în care, consideră el, Vladimir Putin nu are intenția să devină “vasalul Chinei” iar modelul rusesc actual nu este “sustenabil”. “El a dezvoltat un proiect anti-european prin conservatorismul său, dar nu văd cum, pe termen lung, proiectul său poate să nu fie un proiect de parteneriat cu Europa”, a spus Macron. Rusia are astăzi un PIB “echivalent cu cel al Spaniei”, o “populație în declin și îmbătrânită” și se “înarmează în marș forțat, mai mult ca oricare alt european”, urmând un “model de supra-militarizare, de multiplicare a conflictelor” ca în Ucraina, a precizat Emmanuel Macron. “Din punctul meu de vedere, acest model nu este sustenabil”, a adăugat el. Potrivit acestuia, Rusia va avea dificultăți să-și “reconstruiască puterea” de una singură. “Va fi foarte dificil, chiar dacă prin greșelile noastre i-am dat un impuls”, a comentat acesta.
“Astăzi, își optimizează jocul în Siria pe greșelile noastre. I-am dat un pic de aer deci poate juca în continuare așa”, a continuat Macron.
Rusia a devenit arbitrul crizei din Siria după intervenția militară în sprijinul președintelui Bashar al-Assad, în 2015. “O a doua cale spre care Rusia s-ar putea orienta este modelul eurasiatic”, consideră Emmanuel Macron. “Concret, există o țară dominantă care este China și nu cred că în acest model va exista vreodată echilibru. Privesc la planurile care se fac în reuniuni pentru noul Drum al Mătăsii și președintele rus este din ce în ce mai puțin aproape de președintele Xi Jinping”, notează Emmanuel Macron. “Nu cred nici o secundă că strategia sa este să fie vasalul Chinei. Și atunci, ce opțiuni îi rămân? Restabilirea unei politici de echilibru cu Europa”, a mai spus președintele francez, care nu se află la prima încercare de a detensiona relațiile cu Moscova. Aceste relații s-au deteriorat foarte puternic după ce Rusia lui Vladimir Putin a anexat peninsula ucraineană Crimeea și a susținut financiar și militar separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. A urmat un conflict militar în Ucraina soldat cu mii de morți și care nu este încheiat nici acum, precum și impunerea de sancțiuni economice din partea UE și Statelor Unite, la care Moscova a replicat cu măsuri de retorsiune.
Germania va aloca 2% pentru bugetul NATO abia în 2031
Germania va atinge obiectivul NATO privind bugetul de apărare la orizontul lui 2031, ceea ce înseamnă că va rata termenul convenit pentru anul 2024 de aliați, supuși unei puternice presiuni din partea SUA de a-și crește cheltuielile militare. Potrivit ministrului german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, Berlinul va cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2031, amânând ținta stabilită de liderii NATO la summitul din 2014, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. “NATO este și va fi ancora securității europene. Dar este de asemenea clar că Europa trebuie să-și crească propria capacitate complementară de a acționa”, a afirmat Annegret Kramp-Karrenbauer miercuri seară, cu ocazia unui eveniment privat în onoarea secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg.
“Aceasta începe cu bugetul de apărare. Trebuie (să cheltuim) 1,5% până în 2024 și 2% până în 2031 cel târziu”, a declarat ministrul german. Aceasta este pentru prima dată când Annegret Kramp-Karrenbauer se angajează în mod public față de atingerea acestei ținte, înaintea summitului NATO care va începe pe 4 decembrie.
Ministrul a subliniat însă că aceasta nu se întâmplă pentru că “alții o cer, ci pentru că este în interesul propriei noastre securități”.
Înainte ca Annegret Kramp-Karrenbauer, văzută ca potențială succesoare a cancelarului Angela Merkel, să preia Ministerul Apărării în acest an, planurile financiare ale Germaniei indicau o scădere ușoară la 1,24% din PIB a bugetului militar în 2023. Annegret Kramp-Karrenbauer și-a declarat însă hotărârea de a majora aceste cheltuieli, în contextul în care sondajele indică un sprijin în creștere al opiniei publice pentru această măsură.
Texas: Un lider de extremă dreapta, condamnat la moarte, a fost executat
Un fost lider al unui grup de extremă dreapta a fost executat miercuri în statul american Texas pentru uciderea unei tinere în 2002 într-un caz legat de traficul de droguri. Justen Hall, în vârstă de 38 de ani, a murit la 18:32 (00:32 GMT) în penitenciarul din Huntsville, au anunțat autoritățile din Texas. În 2005, el a fost condamnat la moarte pentru strangularea în urmă cu trei ani spre orașul El Paso a unei femei de 29 de ani, pe care a îngropat-o ulterior în deșertul din New Mexico.
Potrivit urmăririi penale, femeia amenința să dezvăluie existența unui laborator ilegal de fabricare de droguri înființat de grupul de extremă dreaptă “Aryan Circle” al acuzatului. Avocații au depus mai multe recursuri pentru a încerca să obțină o revizuire a procesului, argumentând probleme mintale sau cerând analize suplimentare ADN-ului. Justen Hall le-a cerut în 2017 să renunțe la aceste solicitări, afirmând că este “pregătit” să acccepte pedeapsa. El a devenit cel de-al 19-lea condamnat la moarte executat de la 1 ianuarie în Statele Unite și al optulea în statul Texas.
Autoritățile din Texas au comutat miercuri pedeapsa unui alt condamnat la moarte, Bobby Moore, în închisoare pe viață, în baza unei decizii a Curții Supreme a SUA.
CEDO condamă Azerbaidjanul pentru închiderea unui acuzat într-o cușcă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat joi Azerbaidjanul pentru mai multe încălcări ale drepturilor omului în cazul unui militant din opoziție, informează AFP. Printre altele, în timpul procesului, acesta a fost ținut într-o cușcă metalică.
Natig Jafarov, cofondator al unei mișcări de opoziție față de președintele azer Ilham Aliev, a desfășurat în 2016 o campanie împotriva modificărilor Constituției supuse unui referendum, printre care prelungirea mandatului prezidențial la șapte ani. El a fost arestat preventiv, iar ulterior a reclamat la CEDO că a fost victima unui abuz de putere și a unor acțiuni ilegale pentru a-l împiedica să se exprime.
Opozantul a arătat că a fost închis într-o cușcă metalică din sala de tribunal în timpul ședinței în care a contestat măsura arestării preventive. Conform jurisprudenței CEDO, magistrații curții au considerat închiderea într-o cușcă drept “un afront adus demnității umane”, arată un comunicat al instanței. Autoritățile azere au argumentat că ședința de judecată a avut loc cu ușile închise, însă CEDO a reamintit că tratamentul respectiv este degradant chiar dacă nu a fost public. Mai mult, din dosar reiese că obiectivul nedeclarat al arestării și detenției militantului a fost pedepsirea lui pentru angajamentul politic activ și împiedicarea participării sale la referendum, ca membru al opoziției. Azerbaijanul a fost condamnat la plata unor despăgubiri morale de 15.000 de euro.
Ilham Aliev a fost ales prima oară președinte al Azerbaijanului în 2003; el i-a urmat la putere tatălui său, Haidar Aliev, care a condus țara din 1993 ca președinte, după ce anterior deținuse poziții înalte și în timpul fostului regim sovietic. Constituția a fost modificată în 2016; președintele are în prezent un mandat de șapte ani.
Noul lider al Statului Islamic este un “perfect necunoscut”
Noul lider al grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care i-a succedat lui Abu Bakr al-Baghdadi, după moartea acestuia într-o operațiune americană, este un “perfect necunoscut”, afirmă un oficial american de rang înalt. Organizația a anunțat săptămâna trecută desemnarea lui Abu Ibrahim al-Hashemi al-Qurashi ca succesor al lui al-Baghdadi, amenințând Statele Unite să răzbune moartea liderului său. Președintele Statelor Unite Donald Trump a dat asigurări ulterior, într-un tweet, că Washingtonul știe “exact cine este” Abu Ibrahim al-Hashemi al-Qurashi.
Însă acest oficial american de rang înalt le-a spus miercuri unor jurnaliști, sub protecția anonimatului, că analiza rețelelor de socializare arată că nici măcar susținătorii SI nu știu mare lucru despre noul lider. “S-ar spune că acest bărbat este un perfect necunoscut”, a declarat oficialul. “Din puținele lucruri pe care le știm despre el, nu suntem impresionați. Iar fie că e în Irak, fie în Siria, noi nu credem că va rămâne mult timp în această lume”, a amenințat el.
Oficialul nu a dorit să spună mai mult, și mai ales dacă Abu Ibrahim al-Hashemi al-Qurashi a fost - ca predecesorul său - deținut de forțele americane. După ce s-a proclamat “calif”, în 2014, într-un teritoriu cu până la șapte milioane de oameni, de o parte și de alta a frontierei dintre Irak și Siria, al-Baghdadi a devenit cel mai căutat om din lume.
“Cutremur” în paleontologie după descoperirea unor fosile vechi de peste 11 milioane de ani
Mersul biped al omului modern a apărut pentru prima dată la un strămoș al acestuia din Europa, nu în Africa așa cum s-a crezut anterior, au anunțat miercuri oamenii de știință dintr-o echipă internațională, potrivit DPA și AFP. Acea echipă, coordonată de Madelaine Boehme, cercetătoare la Universitatea Tubingen din Germania, a publicat noul studiu în revista Nature, în care se sugerează că un potențial strămoș comun al oamenilor și al maimuțelor antropoide putea să meargă în două picioare cu aproape 12 milioane de ani în urmă. Acea perioadă este cu câteva milioane de ani mai timpurie decât au presupus în trecut oamenii de știință.
Deși există un consens în legătură cu faptul că strămoșii noștri au trebuit să opteze pentru poziția bipedă în urmă cu 5 milioane - 7 milioane de ani, modul în care s-a produs acea evoluție generează încă dezbateri aprinse în rândul comunității științifice. “Acesta este un moment măreț în paleontologie și marchează o schimbare de paradigmă”, a declarat Madelaine Boehme pentru DPA.
Noul studiu pune sub semnul întrebării fundamentele teoriilor științifice despre evoluția maimuțelor antropoide și a oamenilor.
“Faptul că procesul ce a dus la mersul biped a avut loc în Europa (și nu în Africa, n.r.) zguduie fundamentele paleontologiei”, a adăugat Madelaine Boehme.
Anumiți oameni de știință consideră că apariția mersului biped s-a produs atunci când strămoșii noștri trăiau încă în copaci dar începuseră să se ridice deja pe membrele inferioare. Alți cercetători au avansat teoria potrivit căreia mersul biped a apărut atunci când acei strămoși petreceau deja majoritatea timpului pe sol, pe care se deplasau folosind în trecut toate cele patru membre.
Însă descoperirea în landul german Bavaria, între 2015 și 2018, a fosilelor unei noi specii de maimuță, vechi de 11,62 milioane de ani, ale cărei oase provenite de la membrele inferioare și de la cele superioare erau bine conservate într-un strat de argilă, a înclinat balanța în favoarea primului scenariu avansat de cercetători.
Exemplarele din noua specie, denumită Danuvius guggenmosi, aveau brațele făcute pentru a le permite să sară de pe o creangă pe alta și membre posterioare morfologic adaptate pentru mersul biped.
Acele maimuțe aveau și degetul mare de la picior suficient de dezvoltat pentru a le permite să pășească pe întreaga talpă, au precizat autorii studiului. Această caracteristică “sugerează că Danuvius guggenmosi ar fi putut să meargă în picioare pe crengi”, a explicat într-un comentariu publicat alături de noul studiu cercetătoarea Tracy Kivell de la Universitatea Kent din Marea Britanie.
Un cuplu indian, lapidat pentru o căsătorie inter-caste
Un tânăr cuplu a fost lapidat miercuri în sudul Indiei de rude ale femeii, care se opuneau căsătoriei cu un bărbat dintr-o castă inferioară, a anunțat ieri poliția locală.
Acest incident tragic face parte din numeroasele “crime de onoare”, efectuate în general de rude, în numele apărării tradițiilor și care au loc adeseori în zone rurale conservatoare. Cuplul de 29 de ani din statul Karnataka (sud) s-a căsătorit în urmă cu trei ani, în ciuda voinței familiilor. Tânăra provenea dintr-o castă “înaltă” în timp ce soțul provenea din comunitatea daliților (“de neatins”), considerată la baza scalei sociale, în rigidul sistem al castelor indiene. Cei doi au fugit din satul natal și s-au instalat într-un oraș, unde au făcut doi copii. Dar luna trecută au revenit în localitatea natală pentru a se întâlni cu rudele, potrivit poliției. “Au fost reperați de săteni miercuri, care au informat fratele femeii. Acesta a adunat un grup de oameni și a atacat cuplul, ucigându-i pe cei doi cu pietre”, a declarat un membru al poliției locale, Guru Shanth. “Trei dintre principalii acuzați au fost identificați, printre care fratele și unchiul femeii”, a adăugat el.
Potrivit statisticilor ONU, dintre cele 5.000 de “crime de onoare” care au loc în fiecare an în întreaga lume, aproape 1.000 se produc în India. În 2011, Curtea supremă indiană a stabilit că persoanele vinovate de “crime de onoare” trebuie condamnate la pedeapsa cu moartea.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
