MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: ISW: Șoigu și Gherasimov nu au capacitatea de a-l comanda pe Prigojin
Analiștii think tank-ului american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susțin că ultima ceartă dintre șeful companiei de mercenari Wagner și Ministerul rus al Apărării arată că generalul Valeri Gherasimov, comandantul general al campaniei din Ucraina, și ministrul apărării Serghei Șoigu nu au capacitatea de a-i comanda pe șeful Wagner Evgheni Prigojin și pe liderul cecen Ramzan Kadîrov ca subordonați, ci trebuie să negocieze cu ei "ca și cum ar fi colegi".
Analiza sugerează, de asemenea, că liderul cecen Ramzan Kadîrov a fost fericit să îl ajute pe șeful Wagner să "șantajeze" Ministerul rus al Apărării pentru a-și restabili poziția în cercul de putere de la Kremlin.
Este posibil ca finanțatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, și liderul cecen Ramzan Kadîrov să-l fi constrâns pe comandantul operațiunilor militare din Ucraina, generalul de armată Valeri Gherasimov, să reia distribuția de muniție de artilerie către forțele Wagner din Bahmut, în ciuda faptului că Gherasimov a dorit să elimine acest efort de pe lista de priorități.
Prigojin a anunțat la 7 mai că a obținut un document de la Ministerul rus al Apărării care promite să furnizeze forțelor Wagner muniția și armele necesare pentru a menține operațiunile ofensive în Bahmut. Probabil că Ministerul rus al Apărării nu și-a schimbat în mod fundamental intenția de a deprioritiza operațiunile ofensive și de a conserva munițiile în întregul teatru de operațiuni, dar Prigojin și Kadîrov probabil că au șantajat efectiv Ministerul rus al Apărării pentru a aloca resurse forțelor Wagner din Bahmut, amenințând că vor retrage forțele cecene ale lui Kadîrov din alte părți ale teatrului pentru a suplini forțele Wagner din Bahmut, scrie ISW în ultima sa analiză a războiului.
Prigojin a mai susținut că Ministerul Apărării a acordat Wagner libertate totală de operare în Bahmut și l-a numit pe generalul de armată Serghei Surovikin (un apropiat al său - n.r.) ca intermediar între Ministerul Apărării și Wagner, acțiuni care ar indica faptul că Valeri Gherasimov și, posibil, ministrul apărării Serghei Șoigu nu au capacitatea de a-i comanda pe Prigojin și pe Kadîrov ca subordonați, ci trebuie să negocieze cu aceștia ca și cum ar fi egalii lor. Este posibil ca amenințările lui Kadîrov de a-și transfera forțele la Bahmut să fi avut un rol de șantajare a comandamentului militar rusesc pentru a aloca muniție mercenarilor Wagner. Kadîrov a publicat o scrisoare sâmbătă în care îi cerea liderului rus Vladimir Putin să ordone ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, și directorului Gărzii Naționale Ruse (Rosgvadia), Viktor Zolotov, să autorizeze transferul unor unități cecene "Ahmat" din "alte direcții" pentru a prelua pozițiile lui Wagner în direcția Bahmut. Scrisoarea lui Kadîrov către Putin a ocolit lanțul de comandă rusesc, iar retragerea forțelor cecene din alte părți ale teatrului ar reprezenta probabil un risc pentru liniile defensive rusești, un risc pe care Gherasimov și Șoigu, sau Putin, nu par să fi fost dispuși să și-l asume, evaluează ISW.
Kadîrov și-a pierdut recent favorurile
Șoigu și Gherasimov, care au fost în mod constant loiali ordinelor lui Putin, s-ar fi putea să fi decis alternativ să aloce muniție pentru Wagner la indicațiile lui Putin. Eforturile comune de șantaj aparent reușite ale lui Kadîrov și Prigojin indică și mai mult faptul că Gherasimov nu controlează de fapt toate forțele rusești din Ucraina, în ciuda faptului că este comandantul nominal al teatrului de operații. Gherasimov a încercat probabil să preia controlul asupra tuturor forțelor neregulate rusești în iarna anului 2023, dar a eșuat în acest demers chiar înainte de a pierde favorurile lui Putin în primăvară, scrie ISW.
Pe de altă parte, Kadîrov a sprijinit probabil eforturile de șantaj ale lui Wagner împotriva comandamentului militar rus pentru a-și restabili poziția de influență în cercul de putere de la Kremlin. Kadîrov a deținut anterior o poziție influentă în cadrul cercului apropiat al lui Putin până când, aparent, și-a pierdut recent favorurile, probabil pentru că forțele sale au jucat un rol limitat în operațiunile de luptă active din Ucraina în timpul toamnei și al iernii. Kadîrov probabil că a văzut în amenințările lui Prigojin de a se retrage din Bahmut ca ocazia de a pune în valoare eficiența forțelor sale pe fondul eșecurilor lui Gherasimov și Șoigu de a obține victorii decisive în timpul ofensivei de iarnă-primăvară.
Necesitatea aparentă a lui Gherasimov de a negocia cu comandanții subordonați și capacitatea acestor comandanți de a-i forța mâna sugerează că problemele lanțului de comandă au un impact semnificativ asupra capacității armatei ruse de a conduce operațiuni coerente la nivelul întregului teatru de operațiuni, potrivit ISW. Poziția de comandant general al teatrului de operații ar trebui, în principiu, să-i permită lui Gherasimov să comande orice unitate rusă sau comandant al forțelor terestre din Ucraina, chiar și pe cei care se ocupă de formațiuni neregulate, cum ar fi Wagner și Ahmat. Cu toate acestea, Prigojin și Kadîrov par să poată lua în mare măsură decizii independente în ceea ce privește forțele lor, fenomen care pare să se fi accentuat cu cât aceste forțe dețin de mai mult timp controlul de facto asupra anumitor sectoare ale liniei de front.
Semne de întrebare
Aceste evenimente ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Rusiei de a coordona o campanie defensivă coerentă la nivelul întregului teatru. Comandamentul militar rus pare să delege din ce în ce mai mult responsabilitățile pentru diferite sectoare ale frontului din Ucraina către diverși comandanți ruși, în timp ce puterea comandantului de teatru continuă să scadă. Capacitățile tot mai diminuate ale lui Gherasimov de a-și controla comandanții vor limita probabil și mai mult capacitatea armatei ruse de a desfășura operațiuni coerente care implică diferite zone de responsabilitate. Cu toate acestea, ISW evaluează că este puțin probabil ca Putin să îl înlăture pe Gherasimov din funcția de comandant general de teatru din motive de reputație și, prin urmare, subminarea publică a lui Gherasimov de către Prigojin și Kadîrov ar putea avea un impact de durată asupra puterii poziției de comandant general al teatrului. Este posibil, pe de altă parte, ca Putin să încerce să recompenseze comandanții pe care îi favorizează cu responsabilități dincolo de pozițiile lor oficiale, în loc să îi numească direct în poziții mai înalte. În orice caz, este foarte puțin probabil ca armata rusă să rezolve aceste probleme legate de lanțul de comandă pe termen scurt, iar aceste probleme vor influența probabil modul în care forțele rusești de pe diferite axe răspund la eventualele operațiuni de contraofensivă ucrainene, conchide ISW.
Zelenski compară Rusia cu Germania nazistă
n liderul de la Kiev propune ca Ucraina să celebreze Ziua Victoriei în altă zi
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat Rusia cu Germania nazistă și a propus mutarea sărbătoririi Zilei Victoriei din al Doilea Război Mondial cu o zi mai devreme, la 8 mai, într-un proiect de lege prezentat parlamentarilor de la Kiev. La fel ca Rusia, Ucraina comemorează în mod tradițional victoria asupra naziștilor la 9 mai, dar această dată a devenit din ce în ce mai mult asociată cu parada de la Moscova, folosită de Kremlin pentru a-și etala puterea militară.
"8 mai este ziua în care majoritatea națiunilor din lume își amintesc măreția victoriei asupra naziștilor", a declarat luni Zelenski. "Nu vom permite ca victoria comună a națiunilor din coaliția antihitleristă să fie însușită și nu vom permite minciuni ca și cum victoria ar fi putut avea loc fără participarea vreunei țări sau națiuni", a arătat președintele Ucrainei, adresându-se națiunii de pe un deal cu vedere spre Kiev.
Comparând invazia Rusiei în Ucraina cu obiectivele expansioniste ale lui Hitler, Zelenski a declarat că scopul ambelor regimuri a fost același - "înrobirea sau distrugerea". "Din păcate, răul s-a întors", a spus el. "La fel ca atunci, răul s-a abătut asupra orașelor și satelor noastre, la fel o face și acum", a spus Zelenski.
El a anunțat că a înaintat un proiect de lege parlamentului care face oficial din 8 mai Ziua Memoriei și a Victoriei, în timp ce 9 mai - când Rusia marchează ziua victoriei - va deveni Ziua Europei. "Redăm statului nostru o istorie onestă, fără influențe ideologice. Astăzi, am semnat decretul în acest sens și, în fiecare an, începând de mâine, 9 mai, vom comemora unitatea noastră istorică - unitatea tuturor europenilor care au distrus nazismul și vor învinge ruscismul", a spus el, folosind un cuvânt pe care ucrainenii l-au inventat pentru a descrie în mod peiorativ ceea ce ei numesc fascismul rusesc.
UE pregătește sancțiuni împotriva firmelor chineze care ajută Rusia în război
Țările membre ale Uniunii Europene vor discuta săptămâna aceasta sancțiuni împotriva unor companii chineze care vând Rusiei echipamente ce pot fi utilizate pentru armament, scrie duminică ziarul Financial Times, citat de Reuters.
Conform pachetului de măsuri la care a avut acces cotidianul britanic, pe lista entităților care ar putea fi sancționate figurează șapte firme din China - două din partea continentală a țării (3HC Semiconductors și King-Pai Technology) și cinci din Hong Kong (Sinno Electronics, Sigma Technology, Asia Pacific Links, Tordan Industry și Alpha Trading Investments). Dintre acestea, unele sunt supuse unor sancțiuni din partea Statelor Unite; americanii consideră de exemplu King-Pai un furnizor pentru mai multe entități din complexul militar-industrial rus.
Deocamdată, Comisia Europeană nu a comentat informațiile. Ministerul de Externe de la Beijing a reacționat luni prin purtătorul de cuvânt Weng Wenbin, avertizând că, dacă sancțiunile europene vor intra în vigoare, China va acționa cu fermitate pentru a-și apăra interesele. Oficialul a declarat că țara sa se opune oricăror măsuri care folosesc relațiile ruso-chineze ca pretext pentru perturbarea cooperării comerciale.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, acum un an și două luni, UE a adoptat zece pachete de sancțiuni împotriva unor persoane și companii din Rusia, provocând dificultăți economice și îngreunând finanțarea războiului numit de președintele rus Vladimir Putin "operațiune militară specială".
India: Cel puțin 20 de morți după răsturnarea unui vas
Cel puțin 20 de persoane au murit duminică atunci când un vas care transporta turiști s-a răsturnat în statul sudic Kerala, au declarat autoritățile presei locale, scrie AFP. Până în prezent au fost înregistrate douăzeci de decese, potrivit cotidianului Times of India și agenției de presă PTI. În schimb, cotidianul Indian Express a numărat doar 18. "Îndurerat de pierderile de vieți omenești în urma accidentului unui vas la Malappuram, în Kerala. Condoleanțe familiilor îndoliate", a scris pe Twitter premierul Narendra Modi, promițând despăgubiri pentru o rudă apropiată a fiecărei victime.
Incidentul s-a petrecut la Tanur, un oraș de coastă din districtul Malappuram, statul Kerala. Operațiunile de salvare sunt în curs de desfășurare. Majoritatea victimelor sunt copii în timpul vacanțelor școlare, a declarat V. Abdurahiman, ministrul sportului din statul Kerala care coordonează eforturile de salvare. Peste 30 de persoane se aflau la bordul vasului atunci când s-a produs incidentul.
Patru persoane în stare critică au fost transportate la spital, a declarat Abdurahiman pentru PTI. Supraviețuitorii au povestit presei locale că mulți pasageri nu purtau veste de salvare. Motivul răsturnării vasului rămâne deocamdată necunoscut.
Campanie din ce în ce mai tensionată în Turcia
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care candidează pentru un nou mandat de președinte într-un scrutin cu emoții pentru el, a acuzat duminică opoziția că este "pro-LGBT", la un miting din Istanbul, în timp ce primarul acestui oraș, Ekrem Imamoglu, membru al principalului partid de opoziție, a fost atacat cu pietre în timpul unei adunări electorale în orașul Erzurum, din estul țării, un bastion al partidului lui Erdogan, relatează Reuters.
Recep Erdogan și-a intensificat retorica împotriva adversarilor săi cu o săptămână înainte de alegerile din 14 mai, care se anunță a fi foarte strânse. Turcia urmează să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare la 14 mai, iar sondajele de opinie arată că Erdogan se confruntă cu cea mai mare provocare electorală din cele două decenii de când se află la putere. La mitingul său din Istanbul, președintele a făcut apel la baza sa electorală musulmană conservatoare. "Partidul AK și alte partide din alianța noastră nu vor fi niciodată pro-LGBT, pentru că familia este sacră pentru noi. Îi vom îngropa pe cei pro-LGBT în urnele de vot", a spus el mulțimii, în condițiile în care Erdogan și-a înăsprit retorica împotriva comunității LGBT în ultimii ani, etichetându-i frecvent pe membrii acesteia drept "devianți". Duminică, el l-a atacat, de asemenea, pe principalul său rival în alegeri, Kemal Kilicdaroglu, care conduce principala alianță de opoziție. "Poporul meu nu va permite ca bețivii și alcoolicii să treacă în față", a mai spus Erdogan. "Domnule Kemal, poți să bei butoaie întregi, nimic nu te poate vindeca", a mai spus el, adesându-i-se rivalului.
