MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Erorile armatei ruse în Ucraina
Folosirea pe scară largă a tancurilor și blindatelor, nu foarte moderne pentru standardele SUA, le oferă posibilitatea ucrainenilor să elimine relativ ușor aceste ținte, spune un general american
Rusia probabil a suferit mult mai multe pierderi omenești decât ce apare în orice raportare, iar echipamentele medicale de luptă, susține generalul american Mark Hertling, fost comandant al trupelor americane în Europa și, la bază, operator de tancuri. „Numărul mari de victime e datorat și modului cum luptă rușii, combinat cu modul în care ucrainenii organizează ambuscade”, spune Hertling, într-un șir lung de postări pe contul său de Twitter. „Fiecare soldat ucrainean are asupra sa, pe umăr, un mijloc portabil de luptă antitanc. Astfel fiecare soldat ucrainean e un ucigaș de blindate sau vehicule rusești”, a mai spus Hertling.
Generalul american atrage atenția că un soldat ucrainean cu un lansator de rachete antitanc sau de grenade poate produce mai multe victime rusești dintr-un singur foc. Un tanc are un echipaj format din trei (au încărcătoare automate), un blindat are un șofer, un comandant și o trupă, iar un sistem de artilerie reactivă are undeva între 5 și 10 oameni, detaliază militarul american.
„Ei credeau că e un tanc grozav... Mie nu prea mi s-a părut așa”
Mark Hertling, înainte de a conduce trupele SUA în Europa, a fost comandantul unei divizii de blindate, iar la bază a fost comandant de tancuri. „În 1994, când eram comandantul unui grup de luptă, ca parte a Parteneriatului pentru Pace, am fost într-o delegație în Moscova. Rușii știau că sunt un tanchist, așa că mi-au permis să le văd cel mai nou tanc de pe atunci, modelul T-80. Am intrat în el și... am înțeles rapid de ce recrutează doar tanchiști scunzi. Era înghesuit, muniția era vizibilă peste tot (în tancurile noastre muniția e în spatele unor uși balistice care protejează echipajul dacă tancul e lovit), blindajul pe deasupra și în spatele tancului era subțire și erau multe puncte moarte care nu permiteau echipajului să vadă afară”, povestește Hertling. „Ei credeau că e un tanc grozav... Mie nu prea mi s-a părut așa”, a spus Hertling.
Potrivit generalului american, tancurile rusești sunt „cutii de chibrituri”, în ideea că pe lângă faptul că sunt înghesuite, iau și foc rapid din interior.
„Echipajul are mari probleme să vadă bine infanteria care te atacă, nu există blindaj reactiv în zonele de deasupra (acolo unde lovesc rachetele Javelin). Dacă sunt lovite, tancurile încep să ardă și apar explozii secundare. Dacă sunt lovite, echipajul are mari probleme să iasă rapid”, spune Hertling.
„E ușor de înțeles de ce ucrainenii cu Javelin au avantajul”
Iar potrivit acestuia, transportoarele blindate de luptă rusești sunt „și mai rele”. „În operațiunea Furtună în Deșert am văzut aceste aceste vehicule lovite și distruse de arme de calibru mic. Toate ardeau. Au rezervoarele de combustibil în spate la uși. Ard rapid și puternic, echipajul nu poate ieși rapid”, spune americanul. „E ușor de înțeles de ce ucrainenii cu un sistem Javelin au avantajul într-o confruntare directă”, precizează Hertling.
Mai ales că trupele rusești sunt dependente de drumuri, nefiind capabile să manevreze din cauza vremii, a fenomenului de „rasputiță” – dezgheț al solului. Mai mult, trupele ucrainene reușesc să pună blocaje pe drumuri și să organizeze ambuscade, explică generalul.
Are Rusia o problemă cu evacuările medicale?
Fostul comandant al armatei americane în Europa susține că, deși multe estimări arată că Rusia a suferit pierderi mari, numărul soldaților uciși sau răniți ar putea fi de fapt mult mai mare. „Suspectez că sunt mai mari decât orice estimare”, spune Hertling. Generalul american face referire la modul în care armata SUA își desfășoară operațiunile astfel încât numărul victimelor a fost mult mai redus în conflictele în care au participat.
„Soldații (n.r. americani) au un antrenament mult mai bun pentru a acorda primul ajutor. Există salvatori în luptă care ajută medicii bine pregătiți. Au acces la echipamente medicale de ultimul tip. Există «ora de aur» pentru evacuarea răniților de pe front, o practică devenită regulă”, spune Hertling.
Rușii, cel mai probabil au suferit mult mai multe victime decât se raportează, și asta pentru că „duc lipsă de evacuare medicală și o lipsă aparentă a echipamentelor medicale în luptă. A văzut cineva vreo cruce roșie pictată pe vreun vehicul rusesc până acum?”, spune generalul american.
Fostul comandant al trupelor americane în SUA aduce aminte de celebrul convoi de vehicule lung de 40 de kilometri care în cele din urmă a rămas blocat în drumul său spre Kiev și a fost atacat de ucraineni din toate părțile, inclusiv din dronă. „Acolo erau și provizii medicale și vehicule pentru ajutor. Dacă le-ai pierdut pe alea îți îngreunezi misiunea de a trata și evacua răniții”, spune Hertling.
Generalul american spune că și Ucraina a suferit pierderi și răniți, dar crede că victimele ucrainene „sunt semnificativ mai puține decât ce are Rusia”.
Potrivit acestuia, soldații ucraineni au primit instrucțiuni de prim ajutor, tehnici de salvatori în luptă și au asimilat importanța evacuării medicale.
Raport britanic: Trupele ruse, în dificultate
“Blitzkrieg”-ul pe care miza Moscova nu a avut loc în Ucraina, potrivit unui nou raport al serviciilor britanice militare de informații. “Forțe ucrainene continuă să respingă tentative ruse ocupare a sudului Mariupolului”, arată spionajul britanic în acest raport. “În restul Ucrainei, forțele ruse au înregistrat o nouă zi de progrese limitate, majoritatea blocate la fața locului”, se arată în raport.
La rândul său, adjunctul “ministrului Informațiilor” “republicii populare Donețk” (RPD), una dintre cele două regiuni separatiste ucrainene proruse recunoscute de Moscova la 21 februarie, și-a exprimat satisfacția, la postul public rus Canalul Unu, față de faptul că forțe armate ruse unități RPD au “eliberat” aproape jumătate din “zona Mariupol”. Ambele părți au suferit pierderi grele, precizează el.
Kievul: Forțele ruse mai au provizii pentru trei zile
Forțele ruse mai au rezerve de muniții, combustibil și alimente doar pentru trei zile cel mult, potrivit ultimului raport al Ministerului Apărării ucrainean cu privire la situația de pe front în cea de-a 27-a zi a invaziei ruse în Ucraina.
“Forțele ruse de ocupație care operează în Ucraina dispun de stocuri de muniție și alimente pentru cel mult trei zile. Situația este similară și în privința combustibilului, care se completează cu camioane-cisternă”, se menționează în raport. Rusia, afirmă Ministerul Apărării ucrainean, “nu a reușit să construiască un oleoduct pentru a satisface necesitățile trupelor sale” în zonele în care acestea operează. Totodată, “nu se observă nicio schimbare semnificativă în poziția și natura acțiunilor forțelor de apărare în ultimele 24 de ore”, au declarat surse din cadrul aceluiași minister.
Un rus a dezertat cu tanc cu tot după ce a primit un SMS
Imaginea cu un tanc rusesc ajuns pe mâna ucrainenilor a fost distribuită intens ieri pe rețelele de socializare, dar povestea din spatele fotografiei nu era cunoscută. “Un soldat rus pe nume Mișa și-a adus tancul la serviciile de informații militare ucrainene. Aceștia identifică în mod regulat telefoanele soldaților ruși și le trimit prin SMS condițiile de predare. El i-a sunat înapoi și le-a oferit predarea în schimbul banilor și al siguranței”, a scris, pe Twitter, Kyrylo Loukerenko, jurnalist și director executiv al Radio Hromadske.
“Au aranjat un loc sigur de întâlnire și au folosit o dronă pentru a se asigura că nu este vorba de o ambuscadă. El a spus că restul echipajului său a dezertat din unitate, iar moralul militarilor ruși este scăzut în general”, potrivit sursei citate.
Încă din primele zile ale războiului oficialii ucraineni le-au transmis soldaților din forța de invazie a lui Putin că vor beneficia de amnistie totală și 5 milioane de ruble (48.000 de dolari) dacă se predau în mod voluntar.
SUA și NATO: Belarus ar putea intre curând în război
SUA și NATO susțin că Belarus s-ar putea alătura “în curând” Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, luând deja măsuri pentru a face acest lucru, conform oficialilor americani și ai NATO. Este din ce în ce mai “probabil” ca Belarus să intre în conflict, a declarat, luni, un oficial militar al NATO. “Putin are nevoie de sprijin. Orice ar ajuta”, a mai explicat oficialul.
O sursă din opoziția Belarusului a spus că unitățile de luptă din Belarus sunt pregătite să intre în Ucraina în următoarele zile, cu mii de forțe pregătite să fie desfășoare. În opinia acestei surse, acest pas va avea un impact mai mult geopolitic decât militar, având în vedere consecințele implicării unei alte țări în război.
Un înalt oficial al serviciilor secrete NATO a spus că alianța consideră că guvernul belarus “pregătește mediul propice pentru a justifica o ofensivă belarusă împotriva Ucrainei”.
Cetățenii belaruși au votat în luna februarie într-un referendum opțiunea de a permite țării să găzduiască atât forțele rusești, cât și armele nucleare în mod permanent. Cu toate acestea, oficialii americani au declarat pentru CNN că nu au văzut încă nicio dovadă că Rusia mută arme nucleare în Ucraina sau că se pregătește să facă acest pas.
Sursele au mai precizat că nu există la momentul actual indicii că Belarus participă în prezent la luptele din Ucraina. Mai mult decât atât, un înalt oficial american al apărării a spus că Pentagonul nu a văzut “nicio dovadă că belarușii se pregătesc să se mute în Ucraina sau că au încheiat orice acord pentru a face acest lucru”.
“Nu este vorba despre ceea ce vrea (Aleksandr) Lukașenko. Întrebarea este: Putin vrea o altă țară instabilă în regiune?, a argumentat oficialul NATO. “Implicarea în război ar destabiliza Belarus”, a mai spus el.
Oficialul nu a explicat cum ar putea interveni Belarus în război, dar a spus că este plauzibil ca Rusia să încerce să oprească ajutorul militar NATO care ajunge în Ucraina prin Belarus.
Navalnîi, condamnat la alți 9 ani de închisoare
n opozantul rus a reacționat cu un citat din serialul “The Wire” n avocații lui au fost reținuți la ieșirea din tribunal
Opozantul Kremlinului Alexei Navalnîi a fost condamnat ieri de un tribunal rus la nouă ani de închisoare, pentru fraudă pe scară largă, Reuters notând că sentința îl va ține pe cel mai proeminent adversar al președintelui Vladimir Putin departe de politica activă, pentru anii următori.
Alexei Navalnîi, pe care instanța l-a amendat și cu 1,2 milioane de ruble (11.535 de dolari), a respins ultimul dosar penal împotriva lui drept motivat politic și a pledat nevinovat. Opozantul rus a fost judecat în timp ce era deja încarcerat pentru alte condamnări, pe care el le respinge și care sunt considerate de lumea occidentală drept acțiuni politice care au în spate influența Kremlinului. Navalnîi, parcă tot mai slab fizic, a stat alături de avocații săi într-o cameră plină de ofițeri de securitate ai sistemului penitenciar, în timp ce judecătorul citea acuzațiile care i se aduc. El a părut imperturbabil, privind în jos în timp ce răsfoia documentele instanței.
Procurorii au cerut instanței să-l trimită într-o colonie penală de maximă securitate pentru 13 ani, sub acuzația de fraudă și sfidare a instanței. La ieșirea din tribunal, în timp ce dădeau declarații presei, avocații lui Navalnîi au fost ridicați de poliție. Motivele nu erau cunoscute.
Opozantul rus a reacționat la condamnare cu un mesaj pe Twitter, „Nouă ani. Ei bine, așa cum obișnuiau să spună personajele din serialul meu preferat, The Wire: «Ai de făcut doar două zile. Ziua în care intri și ziua în care ieși». Aveam chiar și un tricou cu acest slogan, dar autoritățile penitenciare mi l-au confiscat, considerând că imprimeul este extremist.”
Navalnîi ispășește deja o pedeapsă de doi ani și jumătate într-o tabără penitenciară la est de Moscova, pentru încălcarea condițiilor de eliberare condiționată.
După ultima audiere în instanță în cazul său, la 15 martie, Navalnîi și-a menținut atitudinea sfidătoare, scriind pe Instagram: “Dacă pedeapsa cu închisoarea este prețul dreptului meu uman de a spune lucruri care trebuie spuse ... atunci pot cere 113 ani. Nu voi renunța la cuvintele și faptele mele”.
Autoritățile ruse i-au catalogat pe Navalnîi și pe susținătorii săi drept subversivi, hotărâți să destabilizeze Rusia cu sprijinul Occidentului. Mulți dintre aliații opozantului au fugit din Rusia mai degrabă decât să se confrunte cu restricții sau cu închisoarea în țara lor.
Un jurnalist rus își donează medalia Nobel
Dmitri Muratov, redactor-șef al Novaya Gazeta, câștigător al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, a decis împreună cu ziarul pe care îl conduce să doneze medalia către Ukrainian Refugee Fund pentru a fi scoasă la licitație. „Novaya Gazeta și cu mine am decis să oferim medalia Nobel Fondului ucrainean pentru refugiați. Sunt deja peste 10 milioane de refugiați. Vă cer să răspundeți casei de licitații care va scoate la vânzare acest premiul faimos mondial”, a scris Dmitri Muratov.
El a publicat ce se poate face imediat în legătură cu războiul din Ucraina: „Să oprim focul, să schimbăm prizonieri, să restituim trupurile celor morți, să oferim coridoare umanitare și asistență, să ajutăm refugiații”. „În fiecare zi vă spunem despre ce se întâmplă în Rusia și în lume. Jurnaliștilor noștri nu le este frică să obțină adevărul să vi-l arate. Într-o țară în care autoritățile vor constant să interzică ceva, inclusiv a spune adevărul, ar trebui să existe publicații care continuă să se angajeze în jurnalism adevărat. Sprijinul dumneavoastră ne va ajuta pe noi, Novaya Gazeta, să continuăm să fim o astfel de publicație”, a adăugat el.
Dmitri Muratov, în vârstă de 59 de ani, este un jurnalist rus, redactorul-șef al Novaia Gazeta, considerat drept „singurul ziar cu adevărat critic cu o influență națională în Rusia de azi” de către Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor. Lui Muratov i-a fost decernat premiul Nobel pentru Pace în luna octombrie a anului trecut, acesta fiind laureat alături de jurnalista filipineză Maria Ressa. El și-a ridicat premiul în decembrie 2021, avertizând la momentul respectiv că un război între Rusia și Ucraina este posibil.
Franța: Eric Zemmour vrea să deporteze un milion de străini
Éric Zemmour, candidat de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din Franța din luna aprilie, a făcut din deportarea a un milion de străini un subiect central al platformei sale electorale. “Ceea ce aș vrea este să-i trimit înapoi pe toți oamenii pe care nu vrem să-i mai avem”, a spus Zemour luni seară la postul privat de televiziune M6. El a mai afirmat că, dacă va fi ales președinte, va înființa un minister pentru expulzări și deportări, care să organizeze ceea ce el a numit “remigrația”, prin care străinii nedoriți să fie scoși din țară. De asemenea, Éric Zemmour l-a acuzat pe actualul președinte Emmanuel Macron că a permis intrarea a două milioane de cetățeni străini în Franța începând din mai 2017, și a adăugat că își propune deportarea a un milion dintre ei.
Conform unui sondaj publicat marți, Emmanuel Macron se află în continuare în fruntea intențiilor de vot în primul tur de scrutin, programat la 10 aprilie, cu 29% dintre opțiuni, urmat de Marine Le Pen (RN, extrema dreaptă) cu 19%, Jean-Luc Melenchon (LFI, stânga și extrema stângă) cu 14%, Valerie Pecresse (LR, dreapta) cu 12%, Eric Zemmour (Reconquete!, extrema dreaptă) cu 9,5%.
În turul decisiv, Macron ar obține 56% din voturi în fața contracandidatei Marine Le Pen, reiese din sondajul realizat între 19-22 martie.
Orașul chinez Shenyang, cu 9 milioane de locuitori, plasat în lockdown
Orașul chinez Shenyang, cu nouă milioane de locuitori, a fost plasat marți în lockdown, în contextul în care China se confruntă în această perioadă cu cea mai gravă recrudescență epidemică înregistrată după 2020, punând la grea încercare așa-numita sa strategie “zero-COVID”. Orașul industrial Shenyang, unde se află sediile multor fabrici, inclusiv cel al constructorului german de automobile BMW, și-a plasat rezidenții în izolare la domiciliu începând de marți.
Ministrul chinez al Sănătății a raportat marți 4.770 de noi cazuri pozitive la nivel național. Un bilanț foarte redus în comparație cu alte țări din lume, dar ridicat pentru China și strategia sa “zero-COVID”. Grație lockdownurilor, plasării în carantină la sosirea pe teritoriul țării și a monitorizării deplasărilor, această țară a ținut sub control epidemia timp de doi ani, ceea ce le-a permis chinezilor să ducă o viață aproape normală.
Însă această strategie, care a redus numărul deceselor - 4.638 de morți de la debutul pandemiei, potrivit statisticilor oficiale -, a afectat economia gigantului asiatic.
Președintele Xi Jinping a lansat un apel săptămâna trecută pentru “minimalizarea” impactului epidemiei asupra economiei, respingând în același timp o relaxare semnificativă a strategiei “zero-COVID”.
Metropola tehnologică Shenzhen, cu 17,5 milioane de locuitori, a anunțat luni o relaxarea progresivă a unui lockdown strict, după ce a relaxat deja anumite restricții în scopul minimalizării impactului asupra uzinelor și a portului local.
Ministrul chinez al Sănătății a semnalat vineri că doar 51% dintre persoanele de peste 80 de ani din China continentală au primit cel puțin două doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19.
Acest fapt reprezintă o sursă de îngrijorare având în vedere că în teritoriul semi-autonom Hong Kong, un important focar epidemiologic supraaglomerează spitalele și face victime în rândul persoanelor vârstnice.
