MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Discuție între asasinii lui Khashoggi: “Un animal destinat sacrificiului”
Turcia a predat ONU o înregistrare de 45 minute pentru ancheta privind uciderea ziaristului
Asasinii ziaristului saudit Jamal Khashoggi glumeau, chiar înainte de sosirea ziaristului la consulatul saudit din Istanbul, că “nici măcar un măcelar nu tranșează carnea pe pământ”, ci îl „atârnă” într-un cârlig, potrivit unor martori interogați de BBC.
Helena Kennedy, o avocată britanică ce a participat la ancheta ONU, a ascultat o înregistrare furnizată de autoritățile turce - care plasaseră microfoane în consulat - în care Khashoggi este calificat drept un “animal destinat sacrificiului”. “Se întrebau dacă încap corpul și șoldurile într-un sac”, a spus ea, în acest documentar difuzat în emisiunea Panorama luni seara, la un an după crima din 2 octombrie.
Doctorul legist suspectat că a tăiat corpul în bucăți spunea: “Ascult adeseori muzică atunci când tranșez cadavre. Uneori cu o cafea și o țigară în mână”, potrivit lui Kennedy. “Este pentru prima oară în viața mea când trebuie să tranșez bucăți pe pământ - chiar și un măcelar care vrea să tranșeze un animal îl atârnă”, ar mai fi spus asasinul. “Îl auzi râzând, e înfiorător”, precizează Kennedy. Turcia a predat ONU o înregistrare de 45 minute pentru ancheta privind uciderea ziaristului, un critic al regimului de la Riad. Crima, în care ar fi fost implicați 15 agenți saudiți, a stârnit o emoție considerabilă. CIA și un expert ONU, Agnes Callamard, l-au indicat prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, ca aflându-se în spatele asasinatului. Acesta a negat. Încercând să spele imaginea, regatul saudit a reținut 11 suspecți. Raportoarea specială a ONU Agnes Callamard, care a ascultat și ea înregistrările, a povestit că Khashoggi și-a întrebat călăii: “O să-mi faceți o injecție?”, iar aceștia îi răspund: “Da”. “Ce auzim apoi arată că a fost sufocat, fără îndoială cu o pungă de plastic în cap”, potrivit acesteia.
O combinație de trei medicamente a prelungit viața musculițelor de oțet
Oamenii de știință care au administrat musculițelor de oțet un tratament constând dintr-o combinație din trei medicamente și au descoperit că au extins astfel durata de viață a acestor insecte cu aproape 50% au declarat că studiul lor oferă indicii despre modul în care se poate “încetini procesul de îmbătrânire” la oameni. Cercetătorii au declarat că scopul lor nu este de a descoperi secretul vieții veșnice, ci de a înțelege mecanismul procesului îmbătrânirii pentru a găsi modalități prin care oamenii pot rămâne sănătoși mai mult timp. “Nu încercăm să păcălim moartea, ci să îi ajutăm pe oameni să fie sănătoși și să nu sufere de boli în ultimii lor ani de viață”, a declarat Linda Partridge, coautoare a studiului, de la Institutul pentru Îmbătrânire Sănătoasă din cadrul University College London și de la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii.
Cele trei medicamente - litiu pentru stabilizarea stării de spirit, un tratament anti-cancer numit trametinib și un imunostimulent numit rapamicină - vizează fiecare diferite procese celulare și au avut un impact “destul de remarcabil” asupra speranței de viață a musculițelor de oțet, după cum a explicat cercetătoarea. “Și, din moment ce aceste trei medicamente sunt deja folosite în tratamente medicale și se cunoaște că utilizarea lor este sigură, am descoperit că o combinație medicamentoasă... poate fi o modalitate eficientă de a încetini procesul de îmbătrânire”, a declarat Jorge Castillo-Quan de la Harvard Medical School din Statele Unite, coautor al studiului.
“Ceea ce am constatat a fost destul de remarcabil, faptul că această combinație de medicamente le-a permis (musculițelor de oțet - n.r.) să trăiască cu 48% mai mult”, a spus Castillo-Quan. Partridge a declarat că aceste concluzii completează dovezile potrivit cărora așa-numitele polipastile - pastile care combină doze mici din mai multe medicamente - ar putea preveni în viitor bolile asociate înaintării în vârstă.
Rezultate similare au fost obținute și în urma studiilor de laborator pe șoareci și viermi, au precizat oamenii de știință.
Consumul de alcool a scăzut cu 43% în Rusia din 2003
Consumul de alcool în Rusia a scăzut cu 43% în perioada 2003-2016, se arată într-un raport publicat marți de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), relatează AFP. “Federația Rusă a fost considerată mult timp una dintre țările cu cel mai ridicat consum de alcool din lume”, afirmă raportul, menționând că alcoolul a contribuit semnificativ la creșterea numărului de decese în anii '90 și la criza demografică după prăbușirea Uniunii Sovietice. “Cu toate acestea, în ultimii ani, aceste tendințe s-au inversat”, a subliniat OMS. Potrivit autorilor raportului, acest declin a contribuit la creșterea speranței de viață, care a atins un nivel record în 2018, ajungând la 78 de ani pentru femei și la 68 de ani pentru bărbați. La începutul anilor 1990, speranța de viață în cazul bărbaților era de doar 57 de ani. Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a încercat să reducă consumul cu ajutorul unei campanii împotriva alcoolismului, interzicând parțial vânzarea de băuturi spirtoase la mijlocul anilor 1980. Însă, după prăbușirea URSS în 1991, consumul de alcool a luat avânt și a continuat să crească până la începutul anilor 2000. Sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a introdus treptat restricții, precum interzicerea băuturilor cu un conținut mare de alcool în magazine după ora 23:00. Prețul minim la vânzarea cu amănuntul pentru băuturi alcoolice a crescut de asemenea drastic, în timp ce publicitatea a fost interzisă. Conform precedentelor rapoarte ale OMS, adulții din Rusia beau în prezent în medie mai puțin alcool decât adulții din Franța și Germania. De asemenea, Rusia a lansat o campanie masivă împotriva fumatului, interzicându-l în locuri publice, inclusiv în mai multe parcuri. De la 1 octombrie, Rusia va interzice fumatul și pe balcoanele apartamentelor. Consumul de țigări a scăzut cu peste 20% între 2009 și 2016, în prezent 30% dintre ruși fiind fumători, potrivit ultimului studiu Global Adult Tobacco Survey.
Iran: Fratele președintelui, condamnat la cinci ani de închisoare
Un tribunal din Iran l-a condamnat pe fratele președintelui Hassan Rouhani, Hossein Fereydoun, la o pedeapsă de cinci ani de închisoare. Un purtător de cuvânt al tribunalului a menționat că Fereydoun s-ar putea confrunta cu noi acuzații, într-un alt caz, fără a da alte detalii. Hossein Fereydoun, frate și consilier special al lui Hassan Rouhani, a fost reținut în iulie 2017 după ce a fost citat în mai multe afaceri de corupție, justiția anunțând atunci că este acuzat de “delicte financiare”. A fost eliberat a doua zi după arestare în urma achitării unei cauțiuni de mai multe milioane de dolari, potrivit mai multor media locale. Potrivit publicației The National din Emiratele Arabe Unite, procesul încheiat acum cu condamnarea sa la închisoare a început în februarie și a implicat alți șase coacuzați, dar autoritățile nu au furnizat informații privind acuzațiile care le-au fost aduse. Susținători ai președintelui au denunțat un proces politic, vizând exercitarea de presiuni asupra lui Rouhani. Cei doi frați nu mai au același nume de familie, după ce Hassan Rouhani a decis mai demult să și-l schimbe.
Hossein Fereydoun, căruia i se mai spune în Iran “ochii și urechile” președintelui, a fost implicat între altele în negocierile ce au precedat acordul internațional din 2015 privind programul nuclear iranian.
Crește susținerea publică pentru destituirea lui Trump
Numărul americanilor care consideră că președintele Donald Trump ar trebui să fie destituit a crescut cu opt puncte procentuale în ultima săptămână, în contextul publicării transcriptului convorbirii telefonice purtate de liderul american și omologul său ucrainean, indică un sondaj de opinie Reuters/Ipsos. Conform stenogramei convorbirii telefonice respective, cei doi președinți au discutat și despre ancheta pentru corupție desfășurată de autoritățile de la Kiev împotriva fiului fostului vicepreședinte american Joe Biden și care ar fi fost oprită în urma intervenției acestuia din urmă.
Sondajul, realizat în perioada 26-30 septembrie pe un eșantion de 2.234 de americani cu drept de vot (printre care 944 de democrați și 855 de republicani), arată că 45% dintre americani cred că Trump “ar trebui să fie destituit”, comparativ cu 37% săptămâna trecută, în timp ce 41% dintre americani sunt de părere că președintele SUA nu ar trebui să fie destituit. În rândul alegătorilor democrați, 74% susțin că Donald Trump trebuie să fie destituit, cu opt puncte procentuale mai mult decât săptămâna trecută, în timp ce doar 13% (față de 10% săptămâna trecută) dintre republicani susțin destituirea liderului de la Casa Albă. Același sondaj relevă că 66% dintre americanii cu drept de vot consideră că orice oficialitate aleasă “trebuie să fie eliberată” din funcție dacă a colaborat cu un guvern străin pentru a-și ataca un rival politic. Opinia este împărtășită de 46% dintre republicani, 88% dintre democrați și aproximativ două treimi dintre independenți.
Incident violent la un colegiu din Finalda: O persoană a murit
O persoană a murit într-un incident violent la un colegiu dintr-un centru comercial din localitatea finlandeză Kuopieo, a informat poliția. Forțele de ordine au folosit armamentul și au reținut o persoană. Agenția locală de presă STT scrie că nouă persoane au fost duse la spital după incidentul ce a avut loc în Colegiul Vocațional Savo din cadrul centrului comercial Herman. Ulterior, poliția a transmis că este vorba de zece răăniți, doi fiind în stare gravă. “Corpul unei persoane decedate a fost găsit în incinta colegiului din Kuopio Herman”, a transmis poliția pe Twitter, fără a da detalii despre ce s-a întâmplat sau ce a provocat violențele.
Un iceberg mai mare decât orașul Los Angeles s-a desprins de banchiza antarctică
Un iceberg mai mare decât suprafața orașului Los Angeles s-a desprins de banchiza antarctică, fiind primul cu o astfel de dimensiune în mai mult de jumătate de secol. Numită de oamenii de știință D-28, masa de gheață s-a separat din estul Antacticii pe 26 septembrie. Măsoară 1.636 de kilometri pătrați, are o grosime de 210 metri și cântărește aproximativ 315 miliarde de tone. Iceberg-ul este urmărit pentru că poate fi un pericol pentru navigație.
Cercetătorii au urmărit evoluția banchizei timp de aproximativ 20 de ani, înainte de a remarca în anii 2000 o ruptură dezvoltându-se. Oamenii de știință cred că ruptura gheții este un fenomen natural și nu are legătură cu schimbările climatice. Cercetătorii au mai spus că fenomenul nu va avea impact asupra nivelului mării. „Banchizele nu afecetează direct nivelul mării, pentru că ele deja plutesc, precum un cub de gheață într-un pahar cu apă. Gheața de pe uscat reprezintă o preocupare pentru creșterea nivelului mării”, a transmis pe Twitter Scripps Institution of Oceanography.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
