MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Dacă inteligența artificială ar decide să distrugă omenirea, cum ar proceda?
Inteligența artificială (AI) amenință omenirea cu o posibilă "extincție", previn mai mulți experți și antreprenori din acest sector de activitate aflat în plin avânt, care fac apel la conștientizarea riscurilor. Însă acest scenariu catastrofal și încă îndepărtat este oare credibil, se întreabă jurnaliștii de la AFP.
Această situație de coșmar, inspirată din numeroase filme SF, ar începe atunci când mașinile și-ar vedea capacitățile depășindu-le pe cele ale oamenilor și ar scăpa de sub control.
"Începând din momentul în care vom avea mașini care încearcă să supraviețuiască, vom avea probleme", a declarat recent cercetătorul canadian Yoshua Bengio, unul dintre "părinții" învățării automate.
Potrivit unei variante imaginate de filosoful suedez Nick Bostrom, momentul decisiv s-ar produce atunci când mașinile vor ști să fabrice singure alte mașini, provocând astfel "o explozie de inteligență".
Potrivit "teoriei agrafelor pentru hârtie", dacă AI ar avea de exemplu ca scop suprem optimizarea producției pentru acest accesoriu de papetărie, ea ar sfârși prin a acoperi "mai întâi Terra, apoi zone tot mai mari din Univers, cu agrafe", a explicat el.
Nick Bostrom este o personalitate controversată, după ce a afirmat că omenirea ar putea fi o simulare informatică și după ce a susținut teorii apropiate de teza eugenismului. De asemenea, el a trebuit să își ceară scuze recent pentru un mesaj rasist pe care l-a expediat în anii 1990 și care a fost dezvăluit de curând.
Cu toate acestea, ideile lui despre pericolele generate de AI rămân foarte influente și i-au inspirat atât pe miliardarul Elon Musk, CEO-ul companiilor Tesla și SpaceX, cât și pe astrofizicianul Stephen Hawking, decedat în 2018.
"Terminator"
Imaginea robotului cu ochi roșii din "Terminator", trimis din viitor de o inteligență artificială pentru a anihila orice rezistență umană, a marcat într-un mod deosebit inconștientul colectiv. Dar, potrivit experților din campania "Stop Killer Robots", armele autonome din anii care vor urma nu se vor impune sub această formă, au scris ei într-un raport din 2021.
"Inteligența artificială nu va conferi mașinilor dorința de a ucide oameni", a dat asigurări specialista în robotică Kerstin Dautenhahn, de la Universitatea Waterloo din Canada, contactată de AFP. "Roboții nu sunt diabolici", a afirmat ea, recunoscând totuși că dezvoltatorii lor ar putea să îi programeze pentru a face rău.
Arme chimice
Un scenariu mai puțin evident prevede că inteligența artificială va fi utilizată pentru a crea toxine sau noi virusuri, în scopul de a le răspândi apoi la nivel mondial.
Cercetătorii dintr-un grup care utilizează AI pentru a descoperi noi medicamente au realizat un experiment pe parcursul căruia au modificat inteligența artificială pentru ca ea să caute mai degrabă molecule nocive.
În mai puțin de șase ore, ei au reușit să genereze 40.000 de agenți potențial toxici, conform unui articol publicat în revista Nature Machine Intelligence.
Grație acestor tehnologii, cineva ar putea găsi o modalitate pentru a răspândi mai repede o "otravă" precum antraxul, a declarat Joanna Bryson, expertă în AI la Hertie School din Berlin. "Însă nu ar fi o amenințare existențială, ci doar o armă îngrozitoare", a adăugat ea pentru AFP.
O specie depășită
În filmele despre apocalipsă, catastrofa se petrece brusc și în același timp peste tot. Dar dacă omenirea ar dispărea progresiv, fiind înlocuită de mașini? "În cel mai rău dintre cazuri, specia noastră ar putea să se stingă fără urmași", anticipează filosoful Huw Price într-un videoclip de promovare a Centrului pentru studierea riscurilor existențiale din cadrul Universității Cambridge.
Există totuși "posibilități mai puțin sumbre", în care oameni augmentați printr-o tehnologie avansată ar putea să supraviețuiască. "Specia noastră pur biologică ar sfârși atunci prin a dispărea", a continuat același cercetător.
În 2014, Stephen Hawking a declarat pentru BBC că specia umană ar putea într-o bună zi să nu mai fie capabilă să rivalizeze cu mașinile și că acel moment va fi "sunetul de clopot al rasei umane".
Geoffrey Hinton, un cercetător care încearcă să creeze mașini asemănătoare creierului uman, cel mai recent pentru grupul Google, a evocat în termeni similari anumite "superinteligențe" care ar fi superioare oamenilor.
El a afirmat recent pentru postul de televiziune american PBS că este posibil ca "omenirea să fie doar o fază pasageră în evoluția inteligenței".
Grosul trupelor ucrainene n-a fost angajat în contraofensivă
Recentele cuceriri ale Ucrainei sunt mult departe de ”evenimentul principal” al contraofensivei, a dat asigurări ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov într-un interviu acordat Financial Times, în contextul în care unii analiști din Occident își exprimă îngrijorarea față de înaintarea lentă a armatei.
Ucraina nu și-a angajat încă grosul trupelor în bătălie și are spațiu de manevră, a declarant Reznikov cotidianului britanic de afaceri. Potrivit ministrului, principalele rezerve de combatanți nu au intervenit încă - inclusiv majoritatea brigăzilor formate recent în Europa și echipate cu tancuri blindate din Occident. ”Atunci când se va întâmpla («evenimentul principal»), îl veți vedea toți. Toată lumea-l va vedea”, a dat asigurări Reznikov.
Ministrul ucrainean al Apărării l-a contrazis, astfel, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat recent BBC că înaintarea pe câmpul de luptă este ”mai lentă decât se dorea”.
Contraofensiva ucraineană a condus, până în prezent, la recucerirea a aproximativ 300 de kilometri pătrați, potrivit Ministerului britanic al Apărării - dublu față de cât a anunțat în mod oficial Kievul.
Unele cuceriri nu au fost făcute publice cu scopul de a ”nu expune trupele”, potrivit lui Reznikov. Marți, Zelenski anunța că forțele ucrainene au avansat în toate sectoarele active ale frontului - către Kremina, Velîka Novosilka și pe flancuri, la Bahmut.
Reznikov îi avertizează, însă, pe observatorii conflictului. Actuala operațiune nu va semăna cu cea din Harkov și Herson din septembrie - care au pus în alertă armata rusă, spune el. ”Nu vă puteți aștepta la un miracol la fiecare operațiune”, declară ministrul pentru FT. Pentru moment, Ucraina este angajată într-o campanie - îndelungată și sângeroasă - de ”măcinare” a liniilor apărării inamice, organizată perfect, în mai multe straturi, înțesate cu mine și acoperite de tranșee.
Un general rus de rang înalt ar fi știut dinainte de planurile lui Prigojin
Generalul Serghei Surovikin, comandantul adjunct al operațiunilor militare ale Rusiei în Ucraina, știa dinainte că șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, plănuia o rebeliune împotriva oficialilor din domeniul apărării de la Moscova, a relatat marți cotidianul New York Times.
Publicația, care citează oficiali americani informați de serviciile secrete americane despre acest subiect, a relatat că responsabilii "încearcă să afle dacă generalul Serghei Surovikin, fostul comandant rus în Ucraina, a ajutat la planificarea acțiunilor lui Evgheni Prigojin la sfârșitul săptămânii trecute".
Prigojin ar fi plecat în exil marți în Belarus, în cadrul unui acord care a pus capăt unei scurte rebeliuni a unor unități Wagner în weekend, în timp ce președintele Vladimir Putin și-a lăudat forțele armate pentru evitarea unui război civil.
New York Times a relatat că oficiali americani au declarat, de asemenea, că există semne că și alți generali ruși s-ar putea să-l fi susținut pe Prigojin.
Pentagonul nu a răspuns deocamdată la o solicitare Reuters de a face un comentariu. Nici Kremlinul și nici Ministerul rus al Apărării nu au răspuns pentru moment la întrebările Reuters.
Surovikin, supranumit "generalul Armaghedon" de către media ruse, a fost numit la comanda tuturor trupelor ruse angajate în războiul în Ucraina în octombrie 2022. Însă în ianuarie, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu l-a desemnat pe șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, să supervizeze campania rusă în Ucraina, Surovikin rămânând adjunctul său.
Înaintea lansării rebeliunii, Prigojin se dezlănțuise împotriva lui Șoigu și Gherasimov, blamându-i pentru eșecurile operațiunii ruse în Ucraina și pentru lipsa de sprijin din partea armatei pentru combatanții grupului Wagner.
Surovikin a îndemnat grupul Wagner să renunțe la opoziția sa față de conducerea militară și să se întoarcă la bazele lor chiar înainte ca Prigojin să-și conducă luptătorii într-un așa-numit "marș al dreptății" spre Moscova. Plecând din orașul Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în weekend, Prigojin a dat ordin unităților Wagner să se întoarcă din drum când acestea ajunseseră la mai puțin de 200 de kilometri de Moscova, potrivit Reuters.
Două gemene de 14 ani, ucise în bombardamentul rus la pizzeria din Hramatorsk
Două surori gemene adolescente se află între victimele atacului rus cu S-300 la pizzeria jurnaliștilor și militarilor din Kramatorsk, anunță Consiliul Local.
Iulia și Ana Aksencenko, în vârstă de 14 ani - au absolvit clasa a opta și și-ar fi sărbătorit împlinirea vârstei de 15 ani în septembrie. Bilanțul victimelor bombardamentului din Hramatorsk a crescut la nouă morți - inclusiv trei copii.
Salvatori continuau să caute mircuri în dărâmături, a precizat Serviciul ucrainean de Stat pentru Situații de Urgență.
Decesul actorului Julian Sands, confirmat la cinci luni după dispariția sa
Decesul actorului britanic Julian Sands, cunoscut pentru rolul din pelicula premiată cu Oscar ''A Room with a View'', a fost confirmat marți, la cinci luni după ce artistul, în vârstă de 65 de ani, a fost declarat dispărut în timp ce făcea o drumeție pe un traseu montan din California de Sud.
Rămășițele umane descoperite de excursioniști pe 25 iunie, în apropiere de locul în care Julian Sands a dispărut, au fost identificate de biroul medicului legist al comitatului San Bernardino ca aparținând actorului, a precizat departamentul șerifului local.
Circumstanțele decesului fac în continuare obiectul unei investigații pentru care sunt așteptate rezultatele altor teste, a precizat departamentul într-un comunicat.
Julian Sands, pasionat de activități în aer liber și drumeții montane, a fost dat dispărut pe 13 ianuarie după ce a pornit singur pe un traseu în dimineața aceleiași zile în regiunea Baldy Bow, din munții San Gabriel, la o distanță de circa 80 de kilometri nord-est de Los Angeles.
Zona de sub creasta muntelui Baldy este o destinație populară pentru schiori, alpiniști și excursioniști. Autoritățile au avertizat însă că stratul de zăpadă care s-a depus în urma mai multor săptămâni de ninsori intense a făcut ca zona să fie periculoasă pentru practicanții de drumeții montane.
Temperaturile din timpul nopții au coborât până la -4 grade Celsius în acea săptămână.
Într-un interviu acordat în 2020 pentru cotidianul The Guardian, Julian Sands a spus că era cel mai fericit atunci când se afla ''aproape de vârful unui munte într-o dimineață rece și glorioasă''. Actorul a menționat, de asemenea, că a fost la un pas de moarte în timpul unei ascensiuni în Anzi la începutul anilor 1990 după ce a fost surprins de o furtună la peste 6.000 de metri alături de alți trei excursioniști.
''Eram cu toții într-o stare foarte proastă'', a povestit el. ''Unii dintre cei de lângă noi au murit. Am avut noroc'', a dezvăluit actorul.
Păduri tropicale cu suprafața Elveției, distruse pe Terra în 2022
Omenirea a pierdut păduri tropicale virgine ce aveau o suprafață echivalentă cu cea a Elveției în anul 2022, potrivit unui nou studiu, informează DPA.
Aproximativ 4,1 milioane de hectare acoperite de păduri primare au dispărut de pe Terra anul trecut, fiind parțial distruse de incendii de vegetație, dar, în principal, de activitățile umane asociate cu defrișările.
Calculul realizat de World Resources Institute (WRI) din Washington, care a fost publicat marți, estimează că păduri care au o suprafață echivalentă cu cea ocupată de 11 terenuri de fotbal sunt distruse în fiecare minut.
Regiunile tropicale au pierdut cu 10% mai mult din pădurile lor primare în 2022 în raport cu anul 2021, au descoperit reprezentanții WRI, care consideră că ritmul acestor distrugeri este "necruțător".
Pădurea primară - o pădure naturală neatinsă de oameni - are o importanță vitală în conservarea biodiversității și în stocarea dioxidului de carbon.
Pădurile tropicale din Brazilia și din Republica Democrată Congo au continuat să fie cele mai afectate, precizează același raport. Defrișările s-au accentuat dramatic în două țări africane, Ghana și Angola, precum și într-o țară sud-americană, Bolivia.
În schimb, anumite țări, inclusiv Indonezia și Malaezia, au reușit să își mențină distrugerile de păduri tropicale la un nivel relativ scăzut în 2022.
Cu ajutorul platformei Global Forest Watch, numeroase organizații care luptă pentru conservarea naturii, coordonate de WRI, au putut să monitorizeze schimbările produse la nivelul suprafețelor ocupate de păduri începând din 2014, folosind tehnologii satelitare și alte metode. WRI întocmește un raport anual în colaborare cu o bază de date administrată de Universitatea Maryland din Statele Unite.
Suprafața de păduri tropicale distruse în 2022 a emis 2,7 gigatone de CO2, au calculat autorii studiului. Această cantitate este echivalentă cu emisiile anuale generate de arderea carburanților fosili în India.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
