Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Crește furia în Turcia față de practica „amnistiei” pentru construcții

Ziarul de Vrancea
8 feb 2023 1075 vizualizări

În schimbul unor taxe, legislația turcă le-a permis unor dezvoltatori imobiliari și proprietari să amâne lucrările la structura de rezistență a clădirilor

Confruntați cu dezastrul adus de cutremurul devastator din Turcia, care a pus la pământ mii de blocuri de locuințe ca pe niște piese dintr-un joc de domino, oamenii sunt tot mai furioși că reglementările în domeniul construcțiilor sunt aplicate deficitar, ceea ce a contribuit fără îndoială la prăbușirea atât de multor clădiri și la un bilanț atât de mare al victimelor, relatează BBC.

Reglementările în materie de construcții au fost înăsprite în urma unor dezastre anterioare care s-au produs în Turcia. De asemenea, au fost introduse standarde de siguranță mai stricte după cutremurul din 1999 din jurul orașului Izmit, din nord-vestul țării, în care au murit 17.000 de persoane. Totuși, există practica “amnistiilor periodice”, care oferă scutiri legale acelor structuri construite fără certificatele de siguranță necesare, în schimbul plății unei taxe. Acest lucru a contribuit la catastrofa recentă, sugerează experții.

Până la 75.000 de clădiri din zona afectată de cutremur în sudul Turciei au primit “amnistie” de construcție, potrivit lui Pelin Pinar Giritlioglu, șeful de la Istanbul al Uniunii Camerelor de ingineri și arhitecți din Turcia.

Serviciul Reality Check de la BBC a analizat unele dintre clădirile construite recent care s-au prăbușit în timpul cutremurului de luni, care a avut o magnitudine de 7,8, fiind urmat de zeci de replici, unele foarte puternice. BBC a căutat ce declarații au fost făcute inițial de companiile de construcții cu privire la conformitatea acestor construcții cu riscul seismic.

Astfel, una dintre clădirile din Malatya a fost finalizată chiar anul trecut, iar pe rețelele sociale au circulat capturi de ecran cu un anunț care spunea că a fost “finalizată în conformitate cu cele mai recente reglementări privind cutremurele”. În text se preciza că toate materialele și manopera folosite au fost “de primă clasă”. În prezent, nu mai există nicio urmă a acestui anunț, dar mai multe persoane au făcut poze și înregistrări video și le-au postat online. Reclama se potrivește cu stilul altora similare de pe site-ul companiei, menționează BBC.

Un alt bloc de apartamente construit recent în orașul portuar Iskenderun (foto) este în mare parte distrus. Compania de construcții care a ridicat această clădire are postată o imagine care arată că a fost finalizată în 2019. BBC a verificat că imaginea clădirii distruse corespunde cu locația fotografiei publicitare a blocului făcută de companie.

O altă clădire care a fost inaugurată în Antakya în 2019 poate fi văzută în mare parte distrusă într-o imagine verificată de BBC.

Complexul Guclu Bahce din Antakya a fost grav avariat în urma cutremurelor. BBC a găsit o înregistrare video de la ceremonia de inaugurare a complexului de locuințe, în noiembrie 2019, în care proprietarul companiei de construcții implicate spune: “Proiectul Guclu Bahce City este special în comparație cu celelalte în ceea ce privește locația și calitățile de construcție”.

Amnistie prin lege

Deși cutremurele de luni au fost puternice, experții spun că imobilele construite corespunzător ar fi trebuit să poată rămâne în picioare.

“Intensitatea maximă a acestui cutremur a fost violentă, dar nu neapărat suficientă pentru a dărâma clădiri bine construite”, spune David Alexander, profesor de planificare și gestionare a situațiilor de urgență la University College London. “În cele mai multe locuri, nivelul de trepidații a fost mai mic decât cel maxim (suportabil), așa că putem concluziona că din miile de clădiri care s-au prăbușit, aproape toate nu corespund niciunui cod de construcție antiseismică care în mod rezonabil ar fi trebuit să existe”, a explicat profesorul.

Cele mai recente norme impun ca structurile din regiunile predispuse la cutremure să folosească beton de înaltă calitate, armat cu bare de oțel. De asemenea, coloanele și grinzile trebuie să fie distribuite în așa fel, încât să poată absorbi eficient impactul cutremurelor. Cu toate acestea, aceste legi au fost aplicate în mod deficitar. “În parte, problema constă, pe de o parte, că există foarte puține lucrări de modernizare a clădirilor existente, iar pe de altă parte standardele de construcție pentru construcțiile noi sunt foarte puțin aplicate”, spune profesorul Alexander.

De ce s-a ajuns la această situație? Pentru că guvernul a oferit periodic “amnistii pentru construcții” - în fapt, niște scutiri legale, contra plății unei taxe, pentru acele structuri construite fără certificatele de siguranță necesare. Aceste amnistii se practică începând cu anii 1960, cea mai recentă datând din 2018.

Criticii au avertizat de mult timp că astfel de practici riscă să ducă la o catastrofă în cazul unui cutremur major, ceea ce s-a și întâmplat.

Cu doar câteva zile înainte de ultimul dezastru, presa turcă a relatat că un nou proiect de lege așteaptă aprobarea Parlamentului, pentru a acorda o nouă amnistie pentru lucrări de construcție recente.

Geologul Celal Sengor a declarat la începutul acestui an că adoptarea unor astfel de amnistii pentru construcții într-o țară traversată de falii seismice echivalează cu o “crimă”.

După ce un cutremur soldat cu morți a lovit provincia vestică Izmir în 2020, o investigație a BBC Turcia a constatat că 672.000 de clădiri din Izmir beneficiaseră de cea mai recentă amnistie. Același reportaj cita Ministerul

Mediului și Urbanismului care a declarat în 2018 că peste 50% dintre clădirile din Turcia - echivalentul a aproape 13 milioane de clădiri - au fost construite cu încălcarea reglementărilor.

Contactat acum de BBC pentru un comentariu cu privire la standardele de construcție din Turcia, în urma celor mai recente cutremure, Ministerul Mediului și Urbanismului a precizat: “Nicio clădire construită de administrația noastră nu s-a prăbușit. Studiile de evaluare a pagubelor continuă în teren cu rapiditate”.

Ce avioane are Marea Britanie și de ce Zelenski le-a cerut mai întâi la Londra

Apelul dramatic al președintelui Volodimir Zelenski pentru avioane de vânătoare făcut în Marea Britanie este surprinzător, deoarece până acum forțele aeriene ucrainene au căutat avioane F-16 fabricate în SUA sau poate Gripen din Suedia, fiind genul de aeronave de luptă ce ar putea să le ajute să câștige războiul, comentează jurnalistul Dan Sabbagh de la The Guardian. Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii nu folosesc niciuna dintre cele două aeronave, ci au 146 de avioane Typhoon dintr-un total estimat la 580 la nivel mondial. Typhoon este disponibil în număr mult mai mic decât F-16, iar implicarea Germaniei ca producător ar putea face ca exportul către Ucraina să fie complicat, având în vedere ezitarea Berlinului cu privire la tancuri.

Celălalt avion de luptă pe care îl folosește Marea Britanie, F-35, este fabricat de Lockheed Martin din SUA și este atât de nou (și de scump), încât orice decizie de re-export ar reveni Washingtonului. Pur și simplu nu ar fi nici el la fel de rentabil ca F-16.

Dar apelul lui Zelenski ar putea fi mai larg - un efort de a convinge Marea Britanie să acționeze ca un lobbyist pentru a ajuta Ucraina să obțină F-16 de la SUA - Marea Britanie ajutând, între timp, cu pregătirea inițială a piloților în simulatoare, pentru a demara procesul.

Decizia Occidentului de luna trecută de a oferi Ucrainei tancuri occidentale a fost o schimbare de etapă în ceea ce privește sprijinul aliat și a fost încurajată de Marea Britanie, care a ieșit rapid la înaintare și s-a oferit să furnizeze propriile tancuri Challenger 2 pentru a face Germania să-i urmeze exemplul. Între timp, realitatea militară este că avioanele occidentale ar crește dramatic șansele Kievului de a-i alunga pe invadatorii ruși. În prezent, mica forță aeriană supraviețuitoare a Ucrainei, care execută poate zece misiuni de luptă pe zi, trebuie să opereze cu reținere, în parte din cauza amenințării sistemelor de apărare aeriană rusești, dar și din cauza razei mai mari de acțiune a rachetelor aer-aer ale inamicului.

Ucraina a vizat aeronava F-16 în principal datorită disponibilității sale largi - există peste 3.000 de astfel de avioane în 25 de țări - și a menționat Gripen, pentru că este o aeronavă capabilă, ușor de întreținut și este concepută pentru a opera împotriva avioanelor rusești. Deși forța apărării aeriene a Rusiei nu ar face simplă bombardarea pozițiilor inamice, acestă acțiune ar spori opțiunile de atac ale Ucrainei, deja ajutată în mare măsură de furnizarea de artilerie occidentală și artilerie cu rachete.

Kievul știe că, pentru a câștiga războiul, trebuie să o facă într-un mod mai sofisticat din punct de vedere tehnologic decât Moscova și să nu se bazeze pe echipamente îmbătrânite din epoca sovietică. După cum a declarat recent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Vadim Pristaiko, “mica armată roșie nu poate învinge marea armată roșie”, conchide jurnalistul de la The Guardian.

Biden nu a luat încă o decizie “definitivă” privind o candidatură în 2024

Joe Biden, 80 de ani, a spus miercuri că “intenționează” să candideze în 2024, dar “nu a luat încă o decizie definitivă”, într-un interviu acordat canalului PBS. “Sunt cineva care crede în soartă. Aș fi complet sincer cu americanii dacă aș crede că o problemă de sănătate sau orice altceva mă împiedică să muncesc”, a mai declarat președintele american, invitându-i din nou pe cei care sunt îngrijorați de vârsta lui să se “uite la el” atunci când este la lucru.

Roger Waters înfurie Ucraina, la ONU

Cofondatorul trupei rock Pink Floyd Roger Waters - invitat de Rusia să se exprime în fața membrilor Consiliului de Securitate al ONU - a denunțat invazia rusă, dar și pe cei care au “provocat”-o și a înfuriat Ucraina.

“Invazia Ucrainei de către Federația rusă este ilegală. O condamn în cei mai fermi termeni”, a declarat fostul membru al Pink Floyd prin videoconferonță. “Nu este adevărat că invazia rusă a Ucrainei nu a fost provocată. Prin urmare îi condamn și pe provocatori în cei mai puternici termeni”, a adăugat muzicianul britanic, care a provocat o polemică, în ultimele luni, pe tema luărilor sale de poziție cu privire la Războiul rus din Ucraina.

Declarațiile sale au fost denunțate imediat de către ambasadorul Ucrainean la ONU. “Ce trist e pentru foștii săi fani să-l vadă acceptând să nu mai fie decât o cărămidă în zid, în zidul dezinformării și propagandei ruse”, a tunat Serghii Kisliția, citând versurile celebrului cântec al Pink Floyd “Another Brick in the Wall”. “Sunt surprins că nu a umflat un balon în formă de porc în sala Consiliului (de Securitate al ONU) azi, așa cum face în multe dintre concertele sale. Cum ar fi fost de această dată, domnule Waters, porci cu svastici, secera și ciocanul?”, a declarat el.

Roger Waters a fost declarat “persona non grata” la Cracovia, în Polonia, iar concertele i-au fost anulate, din cauza unor luări de poziție considerate îngăduitoare față de Războiul rus din Ucraina.

În urmă cu câteva zile, una dintre creatoarele versurilor Pink Floyd, Polly Samson, partenera cântărețului și chitaristului trupei, David Gilmour, l-a catalogat pe Twitter drept “antisemit” și un “apologet al lui Putin”, acuzații pe care acesta le-a respins “în întregime”, tot pe Twitter.

Numărul ucrainenilor care au intrat în România începând din 10 februarie 2022 a trecut de 3,5 milioane

Numărul ucrainenilor care au intrat în România, inclusiv în cele două săptămâni care au precedat începutul invaziei ruse, a trecut de 3,5 milioane, relevă date transmise joi de Poliția de Frontieră.

Conform sursei citate, în data de 08.02.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii țări au făcut formalitățile de control - atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire - aproximativ 121.600 de persoane, cetățeni români și străini și peste 40.200 de mijloace de transport, pe ambele sensuri. “Pe sensul de intrare în România, au fost 59.023 de persoane, dintre care 7.968 de cetățeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 08.02.2023, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 3.503.078 cetățeni ucraineni”, transmite Poliția de Frontieră.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.