MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: CCR: Abuzul în serviciu poate fi incriminat fără prag valoric
Invocând în mod fals Curtea Constituțională, parlamentarii puterii au stabilit inițial un prag de 250.000 de lei pentru incriminarea faptei
Curtea Constituțională (CCR) a decis că infracțiunea de abuz în serviciu poate fi incriminată și fără să existe un prag valoric, judecătorul fiind cel care poate decide în legătură cu gravitatea faptei.
Astfel, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Curtea Constituțională a stabilit că instanțele judecătorești pot remedia prin interpretare - cu luarea în considerare a deciziilor CCR - inconsistențele și incongruențele existente în textele de incriminare. "Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reținerea infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, aspect care, în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale nu a atras neconstituționalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești - concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale - este de natură să mențină și să consolideze prezumția de constituționalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii", a explicat CCR.
Inițial, Senatul a stabilit un prag valoric de 250.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu, însă în urma scandalului apărut în spațiul public, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a propus un nou prag de 9.000 de lei. Ulterior, Comisia juridică a Camerei Deputaților a renunțat să mai propună un prag pentru abuzul în serviciu, iar plenul a adoptat proiectul de lege care modifică Codul penal și vizează abuzul și neglijența în serviciu fără vreun prag.
Mecanismul de control al interceptărilor ca probe în dosarele penale, neconstituțional
Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituțională modificarea adusă Codului de procedură penală prin care a fost instituit un mecanism de control al folosirii interceptărilor culese de serviciile de informații ca probe în dosarele penale. "Legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor - mijloc de probă în procesul penal - rezultate din activitățile specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, cu consecințe în planul respectării accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil", este concluzia CCR.
Cu unanimitate de voturi, CCR a admis miercuri sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și de deputați de la mai multe partide și a constatat că sunt neconstituționale aceste dispoziții.
"În acest sens, Curtea a constatat că, potrivit normelor criticate, organul competent să verifice legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, a mandatului emis cu această ocazie, a mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obținute este judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, așadar o instanță judecătorească ierarhic inferioară celei care a autorizat activitățile respective. Din această perspectivă, Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor - mijloc de probă în procesul penal - rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecințe în planul respectării accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil", a explicat CCR într-un comunicat de presă.
"Totodată, Curtea a constat că este necesar ca legiuitorul să reglementeze, în Codul de procedură penală, o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru ca persoana vizată de aceste activități, care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea să poată contesta legalitatea acestor înregistrări, precum și elementele ce țin de legalitatea mijlocului de probă. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări", a completat CCR.
Seidler (USR): Anul trecut când angajările la stat erau înghețate s-au angajat 11.000 de oameni
în fiecare lună de atunci se adaugă încă între 500 și 1000 de angajați, spune parlamentarul
Deputatul USR Cristian Seidler susține că anul trecut, când angajările la stat erau înghețate, au fost angajați 11.000 de oameni, precizând că are aceste informații de la Ministerul Finanțelor. “De ce era nevoie să se înjumătățească numărul consilierilor, dar să rămână același număr de secretari de stat? Pentru că dacă s-ar fi redus cu un sfert numărul secretarilor de stat, ai lor consilieri s-ar fi redus cu 100%, de exemplu. Chiar și atunci când Guvernul ne spune că ia măsuri pentru reducerea aparatului birocratic și acele măsuri le ia cu jumătate de gură, din păcate. În tot acest timp, anul trecut când angajările la stat erau înghețate s-au angajat 11.000 de oameni. Știți de unde am aceste informații? De la Ministerul Finanțelor. Adică, nici măcar nu e comunicat de opoziție. Este ceea ce ne furnizează Guvernul date oficiale. În timp ce erau blocate angajările, înghețate, s-au angajat 11.000 de oameni la stat. Și în fiecare lună se mai adaugă încă 500 și 1.000”, a declarat Cristian Seidler, joi, la Prima News.
El a menționat că a văzut secretari de stat care nu fac nimic.
“Am văzut secretari de stat care, odată ajunși pe funcție, nu fac nimic. Adică nu că fac și nu le iese, se poate întâmpla și asta, nu își propun nimic odată ajunși pe acea funcție decât să fie pe acea funcție. Și-o pun în CV, își pun o diplomă pe perete, nu știu la ce le folosește, dar știu că nouă, cetățenilor români, nu ne folosește pentru că le plătim salariile, mai plătim și doi, trei, patru consilieri și în viețile noastre nu se întâmplă nimic bun de pe urma acestor oameni. Aici e problema. Chiar din opoziție fiind, dacă odată cu creșterea numărului de secretari de stat am fi observat o îmbunătățire cantitativă și/sau calitativă a actului de guvernare, am fi spus «ăsta e prețul, dar iată se mișcă lucrurile». Dar nu se întâmplă nimic în afara de creșterea numărului de angajați la stat și când spun angajați mă refer în termen larg chiar și la secretari de stat, din păcate”, a mai afirmat deputatul USR.
Moldova a aprobat denunțarea a două acorduri încheiate cu CSI
Guvernul Republicii Moldova a aprobat în ședința de miercuri două proiecte privind denunțarea unor acorduri încheiate anterior în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) și ar putea denunța alte zece, care nu "corespund situației actuale", relatează Moldpres și EFE.
Primul se referă la schimbul de informații privind apărarea frontierelor țărilor membre ale CSI (încheiat la Moscova la 12 aprilie 1996), iar cel de-al doilea reglementează livrările de mărfuri între țările blocului postsovietic (încheiat la Kiev la 20 martie 1992). “Motivele de ordin social, politic și economic, care au servit cândva drept temei pentru întocmirea acestor acordului, nu mai corespund realităților actuale în domeniul managementului și protecției frontierelor de stat”, a precizat Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău într-un comunicat de presă.
După ședința de guvern, ministrul de interne Ana Revenco a afirmat că instituția sa are 39 de acorduri încheiate pe linia specifică de activitate cu CSI. “În urma analizelor, am constatat că zece sunt deja considerate inoportune și a fost declanșată procedura de denunțare a acestora. Este vorba despre unele acorduri cu privire la trupele de grăniceri, la situațiile excepționale cu caracter natural și tehnogen, la reglementarea activității cu privire la frontiera CSI”, a specificat Ana Revenco.
La începutul acestei săptămâni, președintele parlamentului moldovean Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS, aflat la guvernare), a anunțat că va începe procedurile pentru ca Republica Moldova să părăsească Adunarea Interparlamentară a CSI, ceea ce a stârnit critici din partea opoziției proruse.
Fostul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a calificat decizia politicianului proeuropean drept "un pas irațional pentru a-i satisface pe susținătorii occidentali" ai Chișinăului și a subliniat că Republica Moldova nu va supraviețui fără o cooperare strânsă cu CSI, Uniunea Economică Eurasiatică și Rusia.
Potrivit șefului Comitetului pentru afaceri internaționale din Consiliului Federației (camera superioară a parlamentului federal rus) Grigori Karasin, intenția Chișinăului reprezintă un joc politic numit "jur loialitate Occidentului".
Arad: Cadavrul unui preot a fost găsit într-o baltă de pescuit
Cadavrul unui preot din județul Arad a fost recuperat de autorități dintr-o baltă de pescuit, iar polițiștii fac cercetări privind cauzele decesului, primele informații arătând că pe corp nu există urme de violență. "Polițiștii Secției 5 Rurală Ineu au fost sesizați despre un cadavru, găsit într-o baltă de pescuit din localitatea Camna. În urma cercetării la fața locului, cadavrul a fost identificat în persoana unui bărbat de 54 de ani, din Arad. Trupul neînsuflețit nu prezenta urme vizibile de violență, acesta fiind transportat la Serviciul de Medicină Legală Arad, în vederea efectuării autopsiei și luării măsurilor de urmare. Nu sunt suspiciuni cu privire la săvârșirea vreunei fapte penale", a informat Inspectoratul de Poliție Județean Arad. Polițiștii cred că cel mai probabil a fost vorba de un accident, respectiv preotul ar fi căzut în apă.
Reprezentanții Arhiepiscopiei Aradului au precizat, pentru Agerpres, că preotul Aurel Jigovan a slujit în ultimii ani la un centru de bătrâni din municipiul Arad, după ce anterior a fost preot la Penitenciarul Arad și la Parohia Barațca.
Conform sursei citate, a absolvit Facultatea de Teologie "Andrei Șaguna" de la Sibiu în anul 1995, iar în anul 2009 a absolvit și cursurile postuniversitare de master ale Facultății de Teologie "Ilarion V. Felea" Arad. A fost hirotonit preot în 1 ianuarie 1996. Aurel Jigovan a fost căsătorit din 1994 și avea un fiu în vârstă de 26 de ani.
Peste 100.000 de români vor putea vota la alegerile municipale în Spania
În total 113.492 de români stabiliți în Spania vor avea drept de vot pentru alegerile municipale care se vor desfășura în această țară pe 28 mai, a anunțat miercuri Oficiul pentru Recensământul Electoral spaniol, relatează agenția EFE.
În total 414.692 de cetățeni străini proveniți din 29 de țări au drept de vot la acest scrutin, majoritatea originari din statele UE, în frunte cu românii (113.492), urmați de italieni (66.492) și de germani (41.630). Din țările terțe vor avea drept de vot în aceste alegeri din Spania 49.903 de rezidenți în această țară, din care 12.420 provin din țările latino-americane.
Oficiul pentru Recensământul Electoral spaniol a trimis la sfârșitul anului trecut 455.024 comunicări rezidenților extracomunitari cu vârste de cel puțin 18 ani pentru a-i înștiința că, dacă doresc să voteze, trebuie să se înscrie în registrul electoral până pe 15 ianuarie.
