MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Amânarea celei de-a doua doze de vaccin, pariu riscant sau plan pragmatic?
Decizia Marii Britanii de a amâna cu până la 12 săptămâni cea de-a doua doză de vaccin anti-COVID-19 îi împarte pe experți între cei care văd un plan pragmatic de urgență și cei care consideră că este un pariu prea riscant.Guvernul britanic asigură că prima doză conferă “o mare parte de protecție” împotriva virusului și că a doua etapă servește la “completarea și extinderea imunității”, potrivit consilierului șef medical al guvernului, prof. Chris Whitty.
Societatea Britanică de Imunologie (BSI) susține planul ca soluție acceptabilă pe termen scurt, având în vedere “situația fără precedent” pe care a generat-o pandemia, deși notează incertitudinile acestei strategii pentru care nu există concluzii edificatoare în studiile clinice.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează cu privire la absența dovezilor definitive, deși este de acord să amâne a doua doză pentru până la șase săptămâni în circumstanțe excepționale, o întârziere maximă similară cu cea permisă de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și jumătate din prognoza Regatului Unit. În studiile clinice, a doua doză de vaccin Pfizer a fost inoculată la 21 de zile după prima, în timp ce vaccinul de la Moderna s-a administrat la interval de 28 de zile.
Un studiu publicat de revista New England Journal of Medicine în decembrie sugerează că eficiența vaccinului produs de Pfizer-BioNTech este în proporție de 52,4 %, în perioada celor 21 de zile între prima și a doua doză.
Eficența vaccinului crește cu 89% abia la 15 zile după prima imunizare
Un raport al sistemului public de sănătate din Marea Britanie notează totuși că majoritatea contagierilor s-au înregistrat în primele zece zile de la administrarea primei doze, considerând că de abia după a 10-a zi eficiența vaccinului începe să crească. Potrivit calculelor, eficiența vaccinului Pfizer, după 15 - 21 de zile de la administrarea primei doze crește cu 89 %, ceea ce face posibilă utilizarea unei singure doze. Totuși, potrivit lui Alessandro Siani, cercetător la Școala de Științe Biologice de la Universitatea din Portsmouth, “amânarea celei de-a doua doze este o miză de mare risc”. “O singură doză nu oferă un nivel maxim de protecție și nici nu evită posibilitatea transmiterii asimptomatice”, a precizat el. “Orice abatere de la protocoalele de vaccinare dovedite în testele clinice echivalează cu un glonț tras în întuneric. Pur și simplu nu știm dacă amânarea celei de-a doua doze poate garanta aceeași eficiență precum cea dovedită în timpul testelor”, a explicat el.
Amânarea favorizează mutațiile?
Experții iau în calul și problemele logistice pe care le poate genera amânarea celei de-a doua doze, având în vedere că după trei luni de la prima injecție unele persoane ar putea uita să se prezinte la următoarea programare sau ar putea crede că prima doză le oferă suficientă imunizare.
Unii cercetători, precum virusologul Paul Bieniasz de la Universitatea Rockefeller, au sugerat că o imunizare parțială a populației ar putea favoriza apariția de mutații ale virusului rezistente la vaccinuri.
Unele state europene au evaluat posibilitatea de a urma exemplul Marii Britanii și de a amâna a doua doză de vaccin pentru a accelera imunizarea populației. Guvernul francez a respins săptămâna aceasta posibilitatea de a spația intervalul dintre cele două doze de vaccin de la Pfizer cu două săptămâni față de cele prevăzute în prospect, în lipsa unui consens al comunității științifice pe această temă, decizie luată și de Germania, printre alte țări. În schimb, Olanda a optat pentru extinderea intervalului de administrare a celei de-a doua doze cu până la șase săptămâni, considerând că există indicii care sugerează rezultate pozitive în acest interval de timp.
Slovacia a autorizat utilizarea Ivermectin în combatarea COVID-19
Ministerul Sănătății din Slovacia a aprobat utilizarea medicamentului Ivermectin în lupta împotriva noului coronavirus.
Ivermectin va putea fi administrat în tratarea COVID-19 în Slovacia în următoarele șase luni. În plus față de spitale, el va fi disponibil cu prescripție în farmacii.
Potrivit ministerului slovac, Ivermectin este un antiparazitar care are și proprietăți foarte puternice antivirale și antiinflamatorii în boala COVID-19. Afirmația este susținută de un număr tot mai mare de studii care îi indică eficacitatea nu doar în teste in-vitro și pe animale, ci și în multe aplicări clinice din centre și țări ale lumii, se arată într-un comunicat emis de minister. În Slovacia, medicamentul va fi administrat în cadrul tratamentului aplicat pacienților cu COVID-19. El este înregistrat deja în câteva țări, printre care Franța, SUA, Suedia și Norvegia, se mai spune în comunicat.
OMS: “Este prea devreme să încetinim” lupta împotriva COVID-19
Nivelul transmiterii noului coronavirus în Europa este în continuare prea mare, iar din acest motiv este “prea devreme pentru a încetini”, avertizează directorul însărcinat cu Europa la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) Hans Kluge, relatează Reuters. “Trebuie să avem răbdare. Este nevoie de timp pentru vaccinare”, subliniază el într-un briefing online.
“O reducere a transmiterii (noului coronavirus) necesită un efort susținut și constant. Rețineți că un pic peste 3% dintre locuitorii (Europei) au avut o infectare confirmată COVID-19. Zonele cel mai dur afectate o dată pot fi afectate din nou”, a avertizat el. După ce 35 de țări europene și-au lansat deja campanii de vaccinare, Hans Kluge estimează că ritmul producerii și distribuirii vaccinurilor nu răspunde încă așteptărilor. “Acest paradox - în care comunități simt că sfârșitul (epidemiei) este aproape mulțumită vaccinului dar sunt îndemnate, în acelați timp, să adere la măsuri restrictive în vederea contracarării unei noi amenințări - este o sursă de tensiuni, angoasă și confuzie. Acest lucru este întru totul de înțeles în aceste crcumstanțe”, subliniază directorul european al OMS.
SUA, plasate prima oară în alertă din cauza terorismului intern
Guvernul american a emis pentru prima oară un buletin de alertă antiteroristă consacrat amenințărilor reprezentate de către “extremiști” care se opun președinției lui Joe Biden. Autoritățile judiciare au anunțat, în același timp, inculparea unui susținător al lui Donald Trump, după descoperirea în întreprinderea acestuia a cinci bombe artizanale pe care intenționa, potrivit actului inculpării, să le folosească împotriva democraților.
Departamentul Securității Interne a dat însă asigurări că buletinul său de alertă nu este motivat de “informații despre un complot credibil specific”. El vizează, mai general, o “atmosferă de amenințări sporite” pe întregul teritoriu al Statelor Unite și care este susceptibilă să dureze mai multe săptămâni. “Informații sugerează că extremiști violenți care au obiecții față de exercitarea autorității guvernamentale și tranziția prezidențială, dar și alte nemulțumiri alimentate de versiuni mincinoase, ar putea continua să se mobilizeze și să incite la comiterea unor violențe”, se arată în buletin.
Acest departament uriaș, înființat după atentatele de 11 septembrie 2001, publică cu regularitate acest tip de avertisment, însă vizând, de obicei, amenințări străine și mai ales jihadiste. Aceasta este prima oară când un buletin de alertă antiteroristă vizează o amenințare internă, a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al departamentului.
Această întorsătură reflectă discursul lui Joe Biden care, la învestirea sa la 20 ianuarie, a jurat “să învingă supremația albilor și terorismul intern”.
Neonazist german, condamnat la închisoare pe viață pentru asasinat
Un neonazist german, Stephan Ernst, în vârstă de 47 de ani, a fost condamnat ieri, de către un tribunal din Frankfurt, la închisoare pe viață, după ce a fost găsit vinovat de asasinarea, în iunie 2019, a unui ales în favoarea migrației din cadrul Uniunii Creștin Democrate (CDU, conservatori) a Angelei Merkel, Walter Lübcke. Pedeapsa lui Stephan Ernst, care l-a ucis cu un glonț în cap, la domiciliul acestuia, pe Walter Lübcke, la vârsta de 65 de ani, prevede o perioadă de siguranță de 15 ani.
Complicele său, Markus Hartmann, a fost condamnat la un an și șase luni de închisaore - cu suspendare.
Acest proces este istoric întrucât este vorba despre primul asasinat al unui ales - din 1945 încoace - comis de către un simpatizant al extremei drepte.
În noaptea de 2 iunie 2019, Walter Luebcke fuma o țigară pe terasa casei sale, la Kassel, în Hessa, atunci când a fost ucis cu un glonț în cap, tras de aproape, de către Stephan Ernst. După două săptămâni de anchetă, Stephan Ernst, un apropiat al mișcării neonaziste este arestat.
El acuză un presupus complice, Markus Hartmann, judecat și el în acest proces, care a început la 16 iunie. Stephan Ernst a prezentat scuze familiei victimei pentru această crimă “crudă și lașă”, însă viza un “obiectiv politic”, potrivit avocatului său. Complicele său este acuzat de faptul că l-a antrenat la tir într-o pădure, “inclusiv cu arma folosită” în asasinat, însă fără să “cunoască planurile reale” ale lui Stephan Ernst.
Potrivit acuzării, cei doi au asistat împreună, furioși, la o reuniune publică în care Walter Lübcke și-a exprimat susținerea față de politica generoasă în domeniul migrației a cancelarului Angela Merkel. Peste un milion de refugiați au fost primiți în Germania în perioada 2015-2016, în cadrul acestei politici.
Stephan Ernst le era cunoscut autorităților, de la sfârșitul anilor '80, ca simpatizant neonazist potențial violent. În 1993, el a fost suspectat că a planificat un atentat cu bombă vizând un centru de solicitanți de azil.
În 2009, el a participat la o revoltă rasistă la Dortmund,
Fratele lui Aleksei Navalnîi, arestat de poliția rusă
Fratele lui Aleksei Navalnîi, Oleg Navalnîi, a fost arestat de către poliție în timpul unei percheziții la locuința liderului opoziției ruse, potrivit anturajului opozantului. Această arestare a avut loc în paralel cu operațiuni ale poliției ruse în mai multe locuri care aparțin Fondului Luptei împotriva Corupției (FBK) organizația lui Aleksei Navalnîi. Aproape 3.500 de persoane au fost reținute sâmbătă, la manifestații în favoarea eliberării lui Aleksei Navalnîi, potrivit OVD-Info, care monitorizează activitatea poliției.
Biden își începe mandatul cu o cotă de popularitate ce nu a fost atinsă niciodată de Trump
La o săptămână după instalarea sa la Casa Albă, președintele american Joe Biden se bucură de o cotă de popularitate ce nu a fost atinsă niciodată de predecesorul său Donald Trump în patru ani de mandat. Potrivit sondajului Universității Monmouth, Biden obține 54% de opinii favorabile, față de 30% de nemulțumiți și 16% indeciși, o rată “mai mare decât în orice moment al mandatului lui Donald Trump”, arată acest sondaj efectuat în perioada 21-24 ianuarie. Un sondaj al Institutului Gallup cu puțin timp înainte de învestitură nota că republicanul părăsea Casa Albă cu doar 34% de opinii favorabile, un minim istoric, după ce și-a început președinția cu o cotă de popularitate de 45% și a atins 49% la începutul anului 2020.
Alte sondaje indică faptul că Joe Biden s-a bucurat de o popularitate bună în primele zile ale mandatului său: 56% pentru Morning Consult, 63% pentru Hill-HarrisX.
Dar Monmouth, la fel ca alte anchete, subliniază că susținătorii și oponenții președintelui sunt profund divizați în funcție de opiniile lor politice. Biden se bucură de o cotă de aprobare de 90% în rândul democraților, comparativ cu doar 15% printre republicani și 47% independenți.
Potrivit site-ului fivethirtyeight.com, Donald Trump a fost primul președinte ce nu a avut o “lună de miere” cu americanii la începutul mandatului său, cu o popularitate medie de 41,4% în primele șase luni la putere, departe de Barack Obama (60%) sau George W. Bush (53,9%) în primul lor semestru de mandat.
O vulnerabilitate în celulele canceroase, descoperită de cercetători
O echipă internațională de oameni de știință condusă de cercetători din Israel a identificat o nouă vulnerabilitate în celulele canceroase, a anunțat Universitatea din Tel Aviv (TAU). Studiul ar putea conduce la dezvoltarea unor medicamente personalizate care se vor folosi de această caracteristică pentru a elimina cancerul. În studiul publicat în jurnalul Nature, cercetătorii de la TAU și colegii lor din Statele Unite, Germania, Țările de Jos și Italia, au demonstrat cum un număr anormal de cromozomi (aneuploidie), o caracteristică unică a celulelor canceroase, poate deveni o vulnerabilitate a acestor celule. Aceasta este cea mai frecventă modificare genetică survenită în cazul cancerului, iar atunci când apare în celulele canceroase, acestea pot contribui la progresia bolii. Cercetătorii au comparat dependența genetică și sensibilitatea la medicamente a celulelor normale cu cele ale celulelor cu un nivel ridicat de aneuploidie. Ei au descoperit că celulele canceroase aneuploide prezintă o sensibilitate crescută la inhibarea punctului de control celular (punctul de control mitotic) ce asigură separarea corectă a cromozomilor în timpul diviziunii celulare.
Totodată, specialiștii au descoperit că atunci când punctul de control era perturbat în celulele cu număr adecvat de cromozomi, diviziunea celulară s-a oprit și, ca rezultat, cromozomii s-au separat cu succes, cu puține probleme create. Pe de altă parte, atunci când acest mecanism a fost perturbat în celulele aneuploide, diviziunea celulară a continuat, rezultând numeroase modificări cromozomiale care au compromis capacitatea celulelor de a se diviza și au provocat chiar moartea acestora.
Germania: Vaccinul AstraZeneca, recomandat numai persoanelor sub 65 de ani
Comisia germană de vaccinare a anunțat ieri că recomandă vaccinul împotriva COVID-19 al laboratorului britanic AstraZeneca numai persoanelor în vârstă de până în 65 de ani, din cauza unei lipse de date cu privire la persoanele mai în vârstă. “Vaccinul (împotriva) COVID-19 al AstraZeneca este recomandat în prezent numai persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani”, scrie Comisia germană de vaccinare (STIKO) într-un document pe care AFP precizează că l-a putut consulta.
“Datele disponibile în prezent sunt insuficiente în vederea unei evaluări a eficienței vaccinului (AstraZeneca) la persoane (în vârstă) de peste 65 de ani”, se arată în acest aviz.
