MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Administrația Trump propune reducerea ajutorului extern
În paralel, Casa Albă dorește o majorare de fonduri pentru contrararea influenței Chinei
Președintele american Donald Trump va propune, în proiectul de buget pe anul fiscal 2021, reduceri de zeci de miliarde de dolari în asistența externă furnizată de SUA, simultan cu o majorare a fondurilor ce vizează contracararea amenințărilor economice venite din partea Chinei și Rusiei, transmite Reuters, citând responsabili ai administrației. Proiectul prevede o reducere cu 21% a ajutorului extern, de la 55,7 miliarde de dolari în anul fiscal 2020 la 44,1 miliarde de dolari pentru 2021. Președintele Trump a încercat și în propunerea de buget de anul trecut să reducă fondurile pentru asistența externă, dar s-a lovit de rezistența puternică a Congresului și nu a avut câștig de cauză.
Actuala propunere are șanse mici să fie aprobată, mai ales într-un an electoral. Potrivit unui oficial citat de Reuters, asistența pentru Ucraina va rămâne la nivelul din 2020. Președintele Trump a fost achitat săptămâna trecută de Senat de acuzațiile, ce i-ar fi putut aduce destituirea, că a stopat un ajutor către Ucraina pentru a exercita presiuni asupra Kievului să-l investigheze pe Joe Biden, fost vicepreședinte democrat și potențial contracandidat al său la scrutinul pentru Casa Albă.
Oficiali ai administrației, citați de Reuters, au mai afirmat că Trump va solicita o suplimentare de finanțare pentru U.S. International Development Finance Corporation (DFC), de la 150 milioane de dolari la 700 milioane. DFC, agenție creată în mare măsură pentru a contracara influența economică în creștere a Chinei, servește ca bancă de dezvoltare ce intră în parteneriate cu sectorul privat pentru a acorda împrumuturi în țările în curs de dezvoltare. Agenția mai are rolul de opțiune de finanțare alternativă la ceea ce SUA acuză a fi practicile prădătoare ale Chinei, prin care aceasta finanțează construirea de porturi, autostrăzi și altor infrastructuri și își asigură controlul asupra acestora. Potrivit lui Adam Boehler, directorul executiv al DFC, o parte din bani agenției vor fi dirijați către tehnologia 5 G în aceste țări
Europenii nu prea mai cred în ajutorul militar al SUA împotriva Rusiei
Cetățenii țărilor NATO sunt mai puțin unanimi decât în urmă cu patru ani în a acorda încredere armatei americane că va veni în ajutor în eventualitatea unui atac al Rusiei împotriva țării lor, potrivit unui studiu publicat ieri. Potrivit acestui sondaj de opinie al Pew Research Center realizat în rândul a 21.000 de persoane din 19 țări, 60% dintre cetățenii țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice cred că Statele Unite vor apăra militar o țară a NATO în cazul unei incursiuni ruse.
Doar 29%, în medie, consideră că Statele Unite nu vor veni în ajutor, iar restul nu se pronunță, precizează Pew. Institutul de sondare, care efectuează această anchetă de opinie asupra NATO la fiecare doi ani, notează că răspunsurile la această întrebare au variat considerabil începând cu 2015, aliații fiind mai divizați pe această temă.
Proporția cetățenilor siguri că Statele Unite vor veni în ajutorul lor a scăzut astfel cu 8 puncte procentuale între 2015 și 2019 în Franța, cu 5 puncte în Germania, cu 3 puncte în Canada și cu 16 puncte în Ungaria. În schimb, a crescut cu 7 puncte în Marea Britanie și în Italia, și cu 6 puncte în Turcia. Așa cum s-a întâmplat deja în 2015, cetățenii țărilor NATO nu își manifestă entuziasmul față de ideea că țara lor să vină în ajutorul altei țări a Alianței atlantice în caz de agresiune rusă.
Numai în 5 din cele 16 state membre vizate de acest studiu - Olanda, Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Lituania - majoritatea respondenților cred că țara lor ar trebui să participe la o operațiune militară pentru a respecta obligațiile articolului 5 din tratatul fondator al NATO, care stipulează că un "atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor aliaților".
Această proporție scade la 41% în Franța și Spania, 36% în Cehia, 34% în Germania, 33% în Ungaria și 32% în Turcia și Slovacia. Doar 25% cred acest lucru în Grecia și Italia, și abia 12% în Bulgaria.
La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și în timp ce este confruntată cu provocări considerabile între militarizarea spațiului, revenirea în forță a Rusiei pe scena internațională și ascensiunea Chinei ca putere militară, Alianța atlantică este din ce în ce mai divizată. Președintele francez Emmanuel Macron a calificat NATO ca fiind în stare de "moarte cerebrală", președintele american Donald Trump continuă să-i denunțe pe aliați ca "rău platnici" și Turcia a înfuriat pe toată lumea cu incursiunea ei militară în Siria împotriva kurzilor care au luptat în țară împreună cu aliații împotriva grupării jihadiste Stat Islamic.
Thailanda: Se înmulțesc întrebările despre atacator
Familiile victimelor atacului armat fără precedent care a vut loc în weekend în Thailanda așteptau ieri corpurile rudelor lor, în timp ce se multiplicau întrebările despre personalitatea atacatorului, un tânăr militar și despre circumstanțele gestului acestuia.
În total 29 de persoane au fost ucise, iar alte aproximativ 40 rănite sâmbătă de către un subofițer, în timpul unui periplu sângeros într-o bază militară și într-un centru comercial foarte aglomerat, în care atacatorul a fost ucis prin împușcare de forțele de ordine, după o goană sângeroasă care a durat 17 ore.
Atacatorul ar fi trecut la fapte din cauza unei datorii cu privire la un diferend funciar, potrivit autorităților. Însă numeroase întrebări rămân cu privire la persoanlitatea acestuia. El ”nu avea un dosar rău”, potrivit unui purtător de cuvânt al armatei, colonelul Winthai Suvaree. Singura certitudine în acest stadiu, este că tânărul, în vârstă de 31 de ani, era un înrăit al rețelelor de socializare. El a postat de altfel foarte atent scena carnagiului său pe Facebook, postând în timpul atacului armat pe cont, închis între timp, înregistrări video și fotografii în care apare, dar și mai multe mesaje. ”Să mă predau?”, ”Nimeni nu poate scăpa de moarte”. Însă cum a putut fura arsenalul - o mitralieră de tip M60, o pușcă de asalt și sute de cartușe de muniție?
Potrivit premierului thailandez Prayut-Chan-O-Cha, nu a existat o neglijență. ”Noi nu lăsăm nesupravegheat depozitul. Avem oameni care-l păzesc”, a dat el asigurări. În orașul Nakhon Ratchasima - cunoscut sub numele de Korat - se află una dintre cele mai mari cazărmi din Thailanda, o țară în care armata este foarte implicată în societate și în politică.
Regatul este totdată una dintre cele mai înarmate țări din lume. Se află în circulație între șase și zece milioane de arme de foc - dintre care multe nu au ar fi înregistrate -, iar crimele cu arme de foc ssunt foarte frecvente. Însă militarii atacă rareori civili. Premierul s-a dus duminică la Nakhon Ratchasima - unde a făcut selfie-uri, uneori zâmbind, o atitudine considerată deplasată de către unii, care au reacționat pe rețele de socializare.
Avans istoric al Sinn Fein în alegerile legislative din Irlanda
Partidul republican Sinn Fein - considerat mult timp aripa politică a IRA - a înregistrat un avans istoric în alegerile legislative din Irlanda, busculând cele două partide de centru care își împart de obicei puterea.
Aceste alegeri sunt o înfrângere a Partidului Fine Gael al premierului în exercițiu Leo Varadkar - care se clasează pe poziția a treia. Sinn Fein s-a clasat primul - cu 24,5% din voturi - potrivit primului tur al numărării voturilor, început duminică, la o zi după alegeri, în fața celor două mari partide de centru-dreapta, Fianna Fail - cu 22,2% - și Fine Gael al lui Varadkar - 20,9%. ”Este oficial, @sinnfeinireland a câștigat alegerile”, s-a felicitat pe Twitter Mary Lou McDonald, șefa acestui partid de stânga, care militează pentru reunificarea provinciei britanice Irlanda de Nord cu Irlanda. Rămâne de văzut de-acum cum va repartiza aritmetica electorală cele 160 de mandate de deputat din Dail - Camera inferioară a parlamentului irlandez. Din cauza complexității scrutinului, alcătuirea Dail urmează să fie cunoscută abia după numărarea tuturor voturilor, care poate dura mai multe zile. Alegătorii nu votează o listă constituită, ci elaborează propria listă, clasând candidații în ordinea preferinței.
Fianna Fail rămâne cel mai bine plasat partid să obțină cele mai multe mandate în Camera inferioară a Parlamentului irlandez, întrucât Sinn Fein a prezentat doar 42 de candidați, de aproape două ori mai puțini decât cele două mari partide de centru. Marele perdant dintre cele trei partide este Fine Gael al premierului în exercițiu, care ar urma să piardă mai multe mandate. Popularitatea lui Leo Varadkar, un tânăr metis, în vârstă de 41 de ani, homosexual, care încarnează o Irlandă foarte catlică și care se modernizează, a scăzut. La o săptămână de la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), el și-a centrat campania asupra subiectului Brexitului, în contextul în care Irlanda și cei 4,9 milioane de locuitori ai țării se află în prima linie. Leo Varadkar și-a scos în față rolul în crearea unei soluții care a evitat reimpunerea unei frontiere fizice între cele două Irlande. Însă strategia sa nu a dat roade, iar alegătorii s-au interesat mai mult de locuințe și sănătate.
Sinn Fein încearcă de-acum să încheie alianțe, cu speranța de a putea forma un Guvern de coaliție. ”Vreau să avem un Guvern pentru popor”, declara duminică șefa Sinn Fein Mary Lou McDonald. ”În mod ideal”, din acest Guvern nu fac parte niciunul dintre aceste două partide de centru, a adăugat McDonald, care contactat partide mici precum Verzii sau Social-Democrații. Poziția liderilor marilor partide de centru de ”a nu vorbi cu noi” nu este ”durabilă”, a subliniat ea duminică, în fața presei, în principalul centru de numărare a voturilor de la Dublin, la periferia capitalei. Fianna Fail, la fel ca Fine Gael, a exclus, până acum, să formeze o coaliție cu Sinn Fein, din cauza legăturilor acestuia cu IRA, organizația paramilitară care se opune prezenței britanice în Irlanda de Nord, a cărei vitrină politică este partidul.
Leo Varadkar și-a reafirmat poziția, însă liderul Fianna Fail, Micheal Martin, a părut să și-o schimbe pe a sa. Subliniind că există o ”incompatibilitate” politică în anumite subiecte cu Sinn Fein, el a refuzat, în fața presei, să-și reitereze opoziția față de o alianță.
Amândoi au fost realeși duminică, însă nu în primul tur al numărării voturilor, spre deosebire de Mary Lou McDonald.
Negocieri în vederea formării unei coaliții ar putea dura săptămâni sau luni de zile. În urma ultimelor alegeri, în 2016, a fost nevoie de peste două luni pentru a fi format un Guvern.
Un critic de artă a distrus din greșeală o lucrare în valoare de 20.000 de dolari
Un critic de artă a distrus din greșeală o lucrare în valoare de 20.000 de dolari expusă la un târg de artă contemporană din Mexic, informează The Guardian. Avelina Lésper a spus că a distrus din greșeală instalația expusă la Zona Maco din Ciudad de Mexico, după ce a pus o cutie de suc goală lângă aceasta pentru a-și exprima disprețul față de lucrare: un geam cu o piatră, o minge de fotbal și alte obiecte suspendate. Instalația aparținea artistului mexican Gabriel Rico, care încerca să pună în antiteză obiecte realizate de om cu cele găsite în natură, precum pene și pietre. „E ca și cum lucrarea a auzit comentarul meu și a simțit ce cred despre ea”, a spus Lésper. „Lucrarea s-a fărâmat și a căzut pe podea”.
Lésper a precizat că i-a fost spus apoi că valora 20.000 de dolari. Galeria care expusese instalația a criticat comportamentul lui Lésper ca neprofesionist și nerespectuos. „Faptul că Lésper s-a apropiat de lucrare pentru a pune o cutie de suc și a face o fotografie ca să își arate critica a cauzat, fără îndoială, distrugerea”, au spus reprezentanții galeriei OMR într-un mesaj publicat pe Instagram.
OMR a mai precizat că lucrarea lui Rico prezenta interes pentru colecționari și instituții de artă. Alfonso Miranda, directorul muzeului de artă Soumaya din Ciudad de Mexico, a spus că incidentul este „o tragedie”.
În social media, întâmplarea a fost aplaudată de unii, considerând-o un performance. Lésper a mai spus că a sugerat ca instalația să fie lăsată așa, pentru a arăta evoluția ei. Propunerea a fost respinsă și criticul de artă a afirmat că s-a oferit să o repare. Galeria a anunțat că va discuta cu artistul pentru a stabili măsurile pe care le va lua.
Succesoarea lui Merkel refuză succesiunea
Președinta Uniunii Creștin Demicrate (CDU) Annegret Kramp-Karrenbauer, protejata Angelei Markel, a anunțat ieri că renunță să-i succeadă la conducerea formațiunii și urmează să plece de la șefia partidului conservator, provocând o adevărată furtună la Berlin. Kramp-Karrenbauer și-a jusitficat decizia într-o reuniune, luni dimineața, a conducerii CDU, prin evenimentele din Turngia și prin tentația unei facțiuni a partidului de a se alia cu Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta). Ea a explicat că ”o parte a CDU are o relație neclarificată cu AfD”, dar și cu Die Linke (stânga radicală), în pofida faptului că ea a respins în mod clar orice alianță cu ambele formațiuni, a declarat o sursă apropiată CDU.
Președinta Uniunii Creștin Democrate, supranumită AKK, a adăugat că ”nu are ca obiectiv să candideze la cancelaria germană”. În măsura în care candidatura la Cancelarie merge mână în mână cu președinția partidului, AKK a decis, prin urmare, să renunțe, în lunile care urmează, la această președinție.
”AKK va organiza în această vară procesul de selectare a candidaturii la Cancelarie” în vederea succesiunii Angelei Merkel, cel mai târziu la sfârșitul lui 2021, a declarat această sursă. ”Ea va continua să pregătească partidul să înfrunte viitorul și apoi va abandona președinția”, a declarat sursa citată.
AKK urmează, în schimb, să-și păstreze postul de ministru al Apărării.
AKK a fost aleasă în decembrie 2018 la președinția CDU, în locul Angelei Merkel, care a renunțat atunci, din cauza nepopularității sale tot mai mari, după o serie de înfrângeri electorale și ascensiunea la urne a extremei drepte. AKK nu a reușit însă să se impună la președinția CDU. Ea este foarte criticată, mai ales după alianța închiată săptămâna trecută între aleși CDU din Turingia și AfD în vederea alegerii unui noii ministru-președinte al acestui land.
Lui AKK i se reproșează că nu deține controlul asupra partidului său, sfâșiat între adversari și susținători ai unei cooperări cu AfD, mai ales în landuri din fosta RDG, unde extrema dreaptă este foarte puternică și complică formarea unor majorității regionale.
iPhone-ul ar putea deveni cheie de mașină
Următoarea versiune de iOS va adăuga posibilitatea deschiderii și pornirii mașinii cu iPhone-ul. În codul de iOS 13.4 au fost descoperite referințe la API-ul "CarKey", o facilitate care va permite utilizatorilor să deblocheze ușile mașinii și chiar să pornească motorul mașinii folosind smartphone-ul de la Apple. Viitoarea facilitate va merge la mașinile dotate cu NFC și se va regăsi în cadrul aplicației Wallet, cea în care utilizatorul poate stoca informații sensibile și date privind călătoriile cu avionul sau camerele de hotel rezervate.
Utilizatorul va avea nevoie inițial de aplicația dedicată a producătorului auto. La prima folosire prin intermediul acesteia, telefonul va oferi opțiunea salvării “cheii” în cadrul aplicației Wallet.
Folosirea propriu-zisă se va asemăna cu plata contactless cu telefonul, care se face tot prin NFC, și va consta în apropierea iPhone-ului de acea zonă a mașinii care conține cititorul NFC. Tot din aplicația Wallet, așa-zisa cheie poate fi trimisă și altor persoane, care vor putea deschide și porni mașina direct cu propriul iPhone.
În practică, pentru ca această facilitate să funcționeze va fi nevoie și de colaborarea producătorilor auto. Unii dintre aceștia s-ar putea arăta reticenți în a oferi Apple acest nivel de acces și ar putea bloca API-ul CarKey.
Numărul deceselor provocate de coronavirus a depășit 900
Numărul deceselor provocate de coronavirus a depășit 900, într-o singură zi au pierzându-și viața 97 de persoane, conform CNN.
Comisia pentru sănătate publică din China a anunțat duminică seară că încă 97 de persoane au murit din cauza coronavirusului, bilanțul deceselor ajungând la 908. Acestoa li se adaugă cele două persoane care au murit în Hong Kong și în Filipine. În China, numărul cazurilor de îmbolnăvire este de 40.171, în timp ce în afara Chinei bilanțul este de 539 de persoane. O echipă a Organizației Mondiale a Sănătății a plecat duminică spre China pentru a sprijini autoritățile.
Ministerul chinez de Finanțe a anunțat că a alocat 71,85 miliarde de yuani (10.26 miliarde de dolari) pentru lupta împotriva coronavirusului. Fondurile vor fi distribuite astfel încât toți cetățenii să își poată permite diagnosticarea și tratamentul. De asemenea, o parte din bani se vor folosi pentru ca eforturile din fiecare regiune în lupta împotriva coronaviruului să nu fie afectate de probleme financiare.
