MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Obezitatea ține de voință sau de biologie? Ozempic pare să ofere răspunsul
Medicamentele pentru pierderea în greutate afectează creierul în moduri care îi ajută pe cercetători să înțeleagă modul în care organismul își reglează greutatea. Ozempic și alte medicamente similare transformă modul în care lumea înțelege obezitatea. Nu este vorba atât de mult de voință, cât este vorba de biologie, arată un articol publicat în The Wall Street Journal.
Succesul noii clase puternice de medicamente pentru diabet și pierdere în greutate arată cât de importantă este chimia în determinarea greutății unei persoane. Creierul este chimistul principal al organismului, reglând apetitul și făcând dificilă pentru mulți oameni pierderea și menținerea kilogramelor. Creierul determină cât de multă grăsime vrea să aibă oamenii, potrivit unor ani de cercetări, care sunt susținute acum de noile medicamente.
Cantitatea este ca o setare pe un cadran sau ceea ce mulți cercetători numesc un "punct de referință" sau "masa de grăsime apărată". Creierul menține setarea cadranului sau punctul de setare prin reglarea cantității de grăsime pe care o persoană o mănâncă.
Ozempic, medicamentul său omolog Wegovy și un alt medicament, Mounjaro, acționează pur și simplu asupra reglajului cadranului scăzând punctul de setare, de fapt acționând asupra creierului pentru a reduce foamea și a face ca o persoană să se simtă sătulă mai devreme, arată unii cercetători în domeniul obezității. Noul punct de setare durează atât timp cât pacientul ia medicamentul, spun aceștia. Pacienții care mâncau mult înainte de a începe să ia unul dintre medicamente se simt mai puțin flămânzi și se satură mai repede - uneori după o felie de pizza, pe când înainte mâncau o pizza întreagă.
"Pacienții au dreptate: nu e vina lor"
"Nu este vorba de voință sau de alegere personală", spune dr. Florencia Halperin, endocrinolog și director medical la Form. "Este vorba despre creierul tău care conduce comportamentele", arată ea.
Medicamentele și cunoștințele despre biologie au ajuns într-un punct precar în lupta pierdută împotriva obezității. Deși americanii cheltuiesc miliarde de dolari pe an pentru a pierde kilograme, tot mai mulți sunt supraponderali. Aproape 42% dintre adulții americani sunt obezi, potrivit celor mai recente statistici guvernamentale, în creștere de la 31% în 1999. La fel și unul din cinci copii. Persoanele cu obezitate sunt mai predispuse să dezvolte boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și diabet. Tratarea acestora generează costuri anuale de peste 170 de miliarde de dolari.
S-a demonstrat că Wegovy reduce riscul cardiovascular, iar Mounjaro este în curs de studiere pentru beneficii suplimentare pentru sănătate. Noile medicamente au pus pe butuci unele ipoteze de lungă durată privind greutatea și sănătatea. "Ceea ce au dovedit aceste medicamente este că pacienții au dreptate: nu este vina lor", a declarat dr. Louis Aronne, specialist în tratamentul obezității și profesor de cercetare metabolică la Weill Cornell Medical College. El și mulți alți specialiști care studiază obezitatea sau prescriu noile medicamente au consiliat sau au realizat studii pentru companiile care le produc.
Un caz concret
Jon Weisman avea 136 de kilograme, era prediabetic și prezenta risc de boli de inimă atunci când a căutat ajutor pentru a pierde în greutate, în 2020. Bărbatul de 46 de ani, care lucrează în domeniul bancar ipotecar și imobiliar în Boston, încercase să se rețină de la mâncare, dar întotdeauna apoi se simțea și mai înfometat. "Nu sunt conectat pentru 2.000 de calorii pe zi. Sunt probabil conectat pentru 4.000", spune el.
A revenit la un medicament pentru pierderea în greutate din generația anterioară, Saxenda, pe care îl mai încercase înainte. A pierdut aproximativ 30 de kilograme, dar apoi a atins un platou. În septembrie 2021 a fost consultat de dr. Halperin, care i-a prescris Wegovy. Foamea i-a dispărut rapid. Nu a mai poftit la inele de ceapă, macaroane cu brânză și alte alimente grele pe care le înfulecase cândva la cine maraton cu prietenii, preferând acum verdețuri și proteine.
A ajuns la greutatea dorită de 81 de kilograme în urmă cu câteva luni și continuă să ia medicamentul, pe care uneori trebuie să-l caute la câteva farmacii pentru a-l găsi. "Acesta este un lucru pe care va trebui să îl tratez pentru tot restul vieții mele", a spus el. A renunțat la cele două medicamente pentru tensiunea arterială pe care le lua, a trecut la o doză mică de medicament pentru scăderea colesterolului și nu mai este prediabetic. Acum mănâncă un pic mai mult, pentru a se menține mai degrabă decât pentru a pierde în greutate.
Epidemia de obezitate, produs al unor forțe
Epidemia de obezitate este un produs al unor forțe, vechi și noi, care s-au ciocnit în oameni ca Weisman: biologia umană modelată de-a lungul mileniilor de luptă pentru a găsi hrană, viețile de acum care sunt în mare parte trăite stând jos și abundența de alimente ieftine și procesate. Chipsurile de cartofi, băuturile carbogazoase și alte alimente procesate ieftine sunt un mare vinovat, deoarece sunt bogate în calorii, zahăr, sare și grăsimi, și este greu de renunțat la ele, sugerează studiile.
Persoane care au locuit timp de o lună într-o unitate de cercetare de la Institutul Național al Sănătății au mâncat mai mult și s-au îngrășat cu o dietă cu carne și brânzeturi procesate, tater tots (un fel de chifteluțe de cartofi) și alte alimente procesate, comparativ cu perioada când au avut o dietă cu legume, cereale integrale, pește și alte alimente neprocesate, potrivit unui studiu din 2019.
Pentru unele persoane, alimentele bogate în calorii sunt deosebit de problematice. Cel puțin 1.500 de gene sunt legate de greutate. Unele persoane sunt predispuse genetic să ia în greutate, în funcție de combinațiile de variante din aceste gene, a declarat Ruth Loos, profesor axat pe genetica obezității de la Universitatea din Copenhaga. Aceste gene acționează adesea în creier.
Părțile primitive ale creierului care controlează respirația, bătăile inimii și alte funcții esențiale colaborează cu hormonii și cu sistemul nervos central pentru a determina cât de multă grăsime dorește organismul să aibă și pentru a o menține la punctul stabilit. Sistemul a fost modelat de mii de ani în care oamenii au căutat hrană pentru a supraviețui. Creierul trimite semnale de foame atunci când o persoană are nevoie de combustibil pentru a ajunge sau a-și menține punctul de referință și semnalează un sentiment de sațietate atunci când îl atinge sau îl depășește. Acesta este motivul pentru care persoanele care pierd în greutate luptând împotriva unei boli sunt înfometate după ce se recuperează sau de ce oamenii se simt rău atunci când mănâncă prea mult. Este, de asemenea, motivul pentru care oamenii tind să recupereze greutatea chiar și după ce au încearcat să o piardă, potrivit cercetărilor.
Punctul de setare
Punctul de setare nu este stabilit. Acesta se schimbă în mod natural pe parcursul vieții unei persoane. Bebelușii pierd grăsime corporală. Femeile se îngrașă în timpul sarcinii și menopauzei. Se pot face schimbări mici, cu o persoană care câștigă sau pierde câteva kilograme. La o persoană cu obezitate, însă, sistemul de setare s-a dereglat, arată dr. Lee Kaplan, director al Institutului pentru obezitate și metabolism din Boston. Cadranul grăsimii corporale se mută la un nou punct de setare, mai mare. Obezitatea provoacă supraalimentarea, și nu invers, susține Kaplan. Noile medicamente se bazează pe un hormon numit peptidă asemănătoare glucagonului 1 sau GLP-1, secretat în primul rând în mucoasa intestinului ca răspuns la mâncare, dar și în creier.
Producătorii de medicamente au fost inițial interesați de GLP-1 deoarece joacă un rol important în reglarea glicemiei. Primele medicamente care se adresează GLP-1 au fost aprobate pentru tratarea diabetului în 2005.
Wegovy este singurul medicament GLP-1 aprobat de Food and Drug Administration ca tratament împotriva obezității, în timp ce Ozempic, cu o doză mai mică a aceluiași ingredient activ, semaglutida, este aprobat pentru diabet. Se așteaptă ca FDA să aprobe în curând Mounjaro pentru pierderea în greutate. Mounjaro, deja autorizat pentru tratarea diabetului de tip 2, imită acțiunea unui hormon numit GIP, în plus față de GLP-1.
Cercetătorii vor să afle acum ce anume face ca punctul de setare să crească foarte mult la unele persoane, ducând la obezitate, spune Kaplan: "Pentru moment, este o cutie neagră", recunoaște el.
O curte de apel din SUA a dispus restricționarea accesului la pilula de avort
O curte de apel federală din Statele Unite a decis, miercuri, în favoarea restabilirii restricțiilor privind accesul la pilula de avort, dar această decizie nu va avea niciun efect practic până când Curtea Supremă nu se va pronunța. Dacă va fi menținută, această decizie ar însemna revenirea la o limită de șapte săptămâni de sarcină în loc de zece, interzicerea trimiterii prin poștă a pilulei de avort și reintroducerea obligației de a fi prescrisă de un medic.
Aceasta urmează după o audiere care a avut loc în luna mai în fața unei curți de apel din New Orleans privind accesul la mifepristonă (RU 486), care, combinată cu o altă pilulă, a fost folosită de 5,6 milioane de femei de când a fost aprobată de Agenția americană pentru alimente și medicamente (FDA) în 2000. Aceasta se referă la suspendarea, în aprilie, de către un tribunal federal de primă instanță, a autorizației de introducere pe piață a mifepristonei, invocând - în pofida consensului științific - riscurile pentru sănătatea femeilor.
Administrația democrată a depus un recurs de urgență, iar Curtea Supremă a restabilit aprobarea pilulei în timp ce procedurile au continuat.
Curtea de Apel a anulat suspendarea aprobării pilulei din 2000 și a celei generice din 2019, dar a dat curs unora dintre cererile formulate de reclamanți, asociații de medici și practicieni ostili avortului, confirmând suspendarea restricțiilor de acces decise de FDA începând din 2016. "Mifeprex va rămâne disponibil în condițiile restricțiilor în vigoare înainte de 2016", la fel ca și genericul mifepristone, au precizat judecătorii, subliniind totodată că decizia lor nu va avea consecințe practice până când Curtea Supremă nu se va pronunța într-un fel sau altul.
FSB susține că a dejucat un atac într-un oraș din Siberia unde se îmbogățește uraniu
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a declarat joi că a dejucat un atac planificat asupra unor stații de comunicații din Zelenogorsk, oraș din regiunea Krasnoiarsk din Siberia, unde se îmbogățește uraniu și unde intrarea este permisă numai cu un permis special. Potrivit agenției RIA, FSB a declarat că a reținut două persoane care sunt membri ai colectivului "Cetățenii URSS" și care plănuiau să arunce în aer stațiile de comunicații ale operatorului de telecomunicații controlat de stat Rostelecom și ale companiei de telecomunicații TransTelecom.
Potrivit FSB, bărbații arestați voiau să împiedice Ministerul rus al Apărării să trimită citații pentru convocarea la armată. "Cetățenii URSS", un nume colectiv pentru grupuri disparate, a fost declarat extremist de către Ministerul rus al Justiției în 2022.
Zelenogorsk, un oraș cu puțin peste 65.000 de locuitori din regiunea siberiană Krasnoiarsk, a fost implicat încă din perioada sovietică în îmbogățirea uraniului pentru programul nuclear al Rusiei. Rămâne în continuare un oraș închis, fiind nevoie de un permis de intrare special pentru a intra în el.
Ucraina recunoaște că nu speră la avioane F-16 în acest an
Ucraina nu va putea opera avioane de luptă F-16 construite în SUA până la sfârșitul anului, a declarat miercuri seara, la televiziunea națională, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene, Iuri Ihnat. "Este deja evident că nu vom putea apăra Ucraina cu avioane de luptă F-16 în această toamnă și iarnă", a declarat Ihnat în cadrul unui teledon comun difuzat de canalele ucrainene. "Aveam mari speranțe pentru acest avion, că va deveni parte a apărării aeriene, capabil să ne protejeze de rachetele Rusiei și de dronele teroriste", a adăugat Ihnat.
Ucraina a cerut în repetate rânduri aliaților săi occidentali avioane F-16, ceea ce, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi un semnal că invazia Rusiei se va încheia cu o înfrângere.
Președintele SUA, Joe Biden, a aprobat în luna mai programe de pregătire a piloților ucraineni pentru F-16, dar până în prezent nu a fost precizat un calendar pentru furnizarea de avioane de război. Kievul vrea avioane de luptă americane cât mai repede posibil, dar primii piloți care urmează să fie instruiți pentru a le manevra probabil că nu vor fi pregătiți să le piloteze mai devreme de vara anului viitor, a scris săptămâna trecută The Washington Post într-un articol în care menționa inclusiv centrul de pregătire din România.
Un controversat fost agent secret bulgar a fost asasinat la Sofia
Un fost agent secret bulgar, convertit în om de afaceri după căderea comunismului și acuzat de fraudă, a fost împușcat mortal miercuri după ce scăpase în trecut din două tentative de asasinat, au anunțat autoritățile de la Sofia. Alexei Petrov, în vârstă de 61 de ani, se afla împreună cu un cunoscut "pe un traseu obișnuit de promenadă" prin zonele înalte ale capitalei Sofia când a fost împușcat, a declarat presei un responsabil din Ministerul de Interne, care nu a dat alte detalii, în așteptarea rezultatului anchetei. O femeie aflată alături de el în momentul atacului a fost rănită.
Compania de asigurări Lev Ins, fondată de afaceristul asasinat, a deplâns într-un scurt comunicat "pierderea unui coleg și a unui prieten".
Fost agent al contraspionajului bulgar și al forțelor antiteroriste, apoi consilier în cadrul serviciului pentru combaterea criminalității organizate, Alexei Petrov a fost rănit în anul 2002 într-un incident legat de traficul cu droguri, fiind din nou în 2015 ținta unui atentat din care a scăpat teafăr.
Devenit expert în securitate în universități bulgare și de asemenea președinte al Federației bulgare de Karate, cel care a fost supranumit "tractorul" - referire la atitudinea sa inflexibilă - a candidat la alegerile prezidențiale în anul 2011, dar a obținut doar 1% din voturi. Bănuit că s-a aflat la conducerea unui grup infracțional specializat în extorcare de fonduri și denumit "Octopus" (Caracatița), Petrov a fost achitat de justiție în 2021 și a reușit chiar să obțină condamnarea Bulgariei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru lentoarea desfășurării procesului său.
Guvernul german a aprobat legalizarea canabisului în scop recreațional
Guvernul federal a lansat miercuri controversatul său plan de legalizare a canabisului în Germania. Proiectul de lege adoptat de cabinetul federal va fi trimis Bundestag-ului pentru dezbatere și aprobare. Deși proiectul nu merge atât de departe cum a fost planificat inițial, el schimbă radical politica germană în domeniul drogurilor.
Potrivit comunicatului de presă al Ministerului Sănătății, Cabinetul a adoptat proiectul unei „legi privind manipularea controlată a canabisului și modificarea altor reglementări”. Aproape niciun alt subiect este la fel de emoțional dezbătut ca fumatul de iarbă. Sunt oameni care consideră că legalizarea s-a lăsat mult așteptată și că în spatele interdicției ar exista prejudecăți nefondate. Există însă și cei care se tem de o politică mai liberală a drogurilor.
Verzii și liberalii (FDP) sunt activi promotori ai acestui proiect, pentru care pledaseră încă din timpul fostei campanii electorale. Însă și susținerea social-democraților pare clară, proiectul de lege fiind prezentat chiar de ministrul federal al Sănătății, Karl Lauterbach (SPD). Bavaria, guvernată de creștin-sociali (CSU) este strict împotriva legalizării.
Potrivit Ministerului Sănătății, acesta nu este supus aprobării în Bundesrat (camera superioară a Parlamentului), iar legea canabisului ar putea intra în vigoare la sfârșitul anului. Până atunci, drogul va rămâne interzis, chiar dacă deținerea unor cantități mici a încetat de mult să mai fie o infracțiune, în multe locuri.
Aproximativ 4,5 milioane de oameni din Germania consumă canabis în fiecare an, drogul fiind deosebit de popular în rândul tinerilor. Potrivit Centrului Federal de Educație pentru Sănătate, peste 50% dintre adulții tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani au avut experiență cu canabis, în 2021. Acordul de coaliție prevede: „Introducem vânzarea controlată a canabisului către adulți, în scopuri recreative, în magazinele autorizate. Acestea controlează calitatea, previn transferul de substanțe contaminate și garantează protecția minorilor.”
Potrivit proiectului, cumpărarea și deținerea a până la 25 de grame de canabis vor fi scutite de pedeapsă, începând cu vârsta de 18 ani. Achiziția ar trebui să fie posibilă prin așa-numitele cluburi de canabis. În plus, până la trei plante ar trebui să fie permise în autocultivare acasă.
