MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: FT: Kievul se teme că Budapesta va bloca negocierile de aderare la UE
Ucraina este dispusă la concesii în privința învățământului în limba minorităților pentru Ungaria și România
Ucraina se teme că Ungaria îi va bloca drumul către Uniunea Europeană și este dispusă la concesii în chestiunea minorităților. Oficiali ucraineni ar fi urmat să aibă săptămâna aceasta discuții bilaterale cu Ungaria și România pentru a încerca să ajungă la un acord în problema predării în limbile minorităților naționale în învățământul gimnazial din Ucraina, scrie Financial Times.
Vicepremierul ucrainean Olga Stefanișina a declarat pentru Financial Times că Ucraina este dispusă să aducă modificări legislației privind drepturile minorităților, pentru a debloca acordul UE, în cursul acestui an, pentru deschiderea negocierilor de aderare cu țara sa.
Olga Stefanișina, care se ocupă de pregătirea Ucrainei pentru aderarea la UE, a declarat pentru Financial Times că guvernul său este gată să aducă "modificări suplimentare" la normele din învățământul secundar referitoare la limbile minorităților, inclusiv în maghiară, atât timp cât se va găsi un echilibru cu predarea în ucraineană.
Această problemă a devenit cel mai mare potențial obstacol în calea începerii negocierilor oficiale de aderare la UE ale Kievului. Liderii blocului comunitar urmează să decidă în decembrie dacă vor invita Ucraina să înceapă acest proces de negociere, însă premierul Ungariei, Viktor Orbán, a amenințat în repetate rânduri că se va opune deciziei invocând problema drepturilor minorităților din Ucraina, după ce a acuzat Kievul de "maghiarofobie". Ucraina are zeci de minorități - în provincia Zakarpattia din vestul Ucrainei sunt aproximativ 80 000 de etnici maghiari - iar protejarea drepturilor acestora este unul dintre cele șapte criterii de reformă cerute de UE înainte de începerea negocierilor de aderare.
Ucraina vrea negocieri bilaterale
"Vom modifica legislația privind minoritățile naționale și putem introduce amendamente suplimentare (în lege), dacă este necesar, dar trebuie să avem mai întâi negocieri (bilaterale)", a declarat Stefanișina pentru FT.
Cu toate acestea, vicepremierul spune că ucrainenii aparținând minorităților etnice trebuie să învețe suficient de mult în ucraineană pentru a putea urma o educație ulterioară sau pentru a avea oportunități de muncă în afara zonelor minoritare. Ea a declarat că normele actuale care au introdus mai multe cursuri obligatorii de predare a limbii ucrainene funcționează bine: "A fost găsit un echilibru și acesta funcționează. Așa că trebuie să evaluăm cu adevărat acest lucru", a punctat Stefanișina.
Oficialii de la Kiev și Bruxelles se tem însă că Viktor Orban, un aliat al Moscovei, nu este interesat cu adevărat să găsească o soluție la problema educației și o va folosi drept pretext pentru a bloca începerea negocierilor de aderare în decembrie. Comisia de la Veneția, pe de altă parte, un organism consultativ privind dreptul constituțional din cadrul Consiliului Europei, a declarat că Ucraina ar trebui să protejeze și drepturile lingvistice ale vorbitorilor de limbă rusă.
Franța și Germania susțin începerea negocierilor
Comisia Europeană a declarat că Ucraina a îndeplinit pe deplin două dintre cele șapte criterii de referință pentru începerea negocierilor: libertatea presei și reforma judiciară. Comisia va evalua progresele înregistrate și în ceea ce privește celelalte cinci obiective - drepturile minorităților, reformele anticorupție, normele de combatere a spălării banilor, legile anti-oligarhie și reforma Curții Constituționale - în această toamnă.
Miercuri, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în discursul despre Starea Uniunii o viziune a unei Uniuni Europene extinse care ar include Ucraina - dar Kievul mai are încă drum de parcurs pentru a obține undă verde pentru discuțiile de aderare, Ungaria fiind considerată un potențial factor de blocaj. Țările UE urmează să decidă în decembrie dacă vor permite Ucrainei să înceapă negocierile de aderare, ceea ce ar necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de țări din blocul comunitar.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în fața Parlamentului European că Ucraina a făcut deja "pași mari" de când a fost desemnată țară candidat la aderare, anul trecut, chiar dacă luptă pentru a respinge invazia Rusiei.
Diplomați și oficiali UE spun că cei doi grei ai blocului, Franța și Germania, vor susține probabil începerea negocierilor, dacă executivul european va face o evaluare pozitivă. Raportul Comisiei Europene este așteptat în octombrie, dar ar putea fi amânat până în noiembrie, spun oficialii citați de Reuters.
Dar Ungaria va fi o nucă mai greu de spart pentru Kiev, spun diplomații și oficialii, în special când vine vorba de tratamentul etnicilor maghiari din interiorul Ucrainei. "Pentru Ucraina, cel mai mare obstacol este Ungaria și discuția în jurul minorităților naționale", a declarat un diplomat de rang înalt din UE, citat de Reuters sub rezerva anonimatului. "Din punct de vedere politic, acesta va fi cel mai important obstacol", a adăugat el.
Negocierile de aderare durează de obicei mulți ani și ar fi deosebit de complexe în cazul Ucrainei, fiind o țară relativ săracă, încă în război și cu o populație de peste 40 de milioane de locuitori, care ar bulversa echilibrele economice și politice din cadrul UE.
Miercuri, în discursul despre Starea Uniunii, von der Leyen a prezentat o viziune a unei Uniuni Europene care ar include nu doar Ucraina, ci și Moldova și țările din Balcanii de Vest. "Într-o lume în care mărimea și greutatea contează, este în mod clar în interesul strategic și de securitate al Europei să ne completăm Uniunea", a declarat ea.
Mexic: Două “mumii” de extratereștri au fost prezentate deputaților
Două pseudo-mumii de extratereștri au fost prezentate în plenul Parlamentului mexican de un specialist autoproclamat și controversat, la mai puțin de două luni după o audiere în Congresul american pe tema OZN-urilor. Cele două mici sarcofage care conțin fosilele creaturilor antropomorfe au fost prezentate marți în fața deputaților de către Jaime Maussan, un jurnalist și autoproclamat specialist în ufologie, studiul obiectelor zburătoare neidentificate și al fenomenelor aerospațiale.
"Acestea sunt ființe non-umane care nu fac parte din evoluția noastră terestră", a declarat el în cadrul unei sesiuni organizate de un deputat, Sergio Gutiérrez, în numele "interesului public". Mumiile descoperite în Peru au "o vechime de aproximativ 1.000 de ani", a precizat el, citând analizele cu carbon 14 efectuate de Universitatea Autonomă din Mexic (UNAM).
Institutul de fizică al UNAM a confirmat într-un comunicat de presă că a efectuat într-adevăr analize, dar numai pentru a determina vârsta și nu originea specimenelor. Laboratorul său "se distanțează de orice altă utilizare, interpretare sau denaturare a rezultatelor pe care le-a publicat", se mai arată în comunicat.
Aceste mumii "sunt o creație denunțată deja cu ani în urmă", a afirmat ediția franceză a Huffington Post, amintind de controversele din jurul documentarului "Unearthing Nazca" din 2017. Una dintre mumii "a fost examinată de un antropolog. Concluziile sale sunt clare: mumia în cauză este o colecție de diferite rămășițe umane mumificate", adaugă Huffington Post.
"Primirea lui Jaime Maussan în Camera Deputaților arată disprețul acestei țări față de știință", s-a înfuriat un internaut mexican. Alții au ridiculizat audierea, cerând ca Maussan să devină "președintele relațiilor intergalactice".
La 26 iulie, un fost ofițer de informații, David Grusch, a declarat în fața unei comisii a Congresului american că autoritățile mușamalizează dovezile privind existența extratereștrilor. Grusch a asigurat este "absolut" convins că Statele Unite erau în posesia unui ovni, desemnat ca un "fenomen anormal neidentificat" ("UAP") de către autoritățile americane, și chiar de restul operatorilor săi.
NASA a cerut recent eforturi sporite pentru a studia științific aceste UAP, la fel ca și Pentagonul, care este îngrijorat de posibilele... activități de spionaj chinezesc.
Libia: Numărul morților în urma inundațiilor ar putea ajunge la 20.000 la Derna
Bilanțul deceselor cauzate de inundațiile devastatoare care au lovit estul Libiei ar putea ajunge la 20.000 doar la Derna, a declarat primarul orașului.
"Ne așteptăm la un număr foarte mare de victime. Se poate ajunge la 18.000 până la 20.000 de morți, pe baza districtelor distruse din Derna", a declarat primarul Abdulmenam al-Ghaithi, miercuri seară, pentru canalul Al Arabiya.
Al-Ghaithi a spus că orașul se confruntă cu un dezastru umanitar din cauza inundațiilor masive provocate de puternica furtună care a lovit weekendul trecut estul Libiei. Două baraje din munții din apropiere de Derna au cedat.
În timp ce salvatorii și rudele continuă să caute supraviețuitori, aproximativ 10.000 de persoane au fost date dispărute, potrivit Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
Inundațiile din estul Libiei au lăsat, de asemenea, peste 30.000 de oameni fără adăpost, mai ales la Derna, conform Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU.
Două guverne rivale se luptă pentru putere în Libia, țară bogată în petrol, care a fost afectată de tulburări în ultimii ani. Unul are sediul în est, iar celălalt are sediul în capitala Tripoli, în vest, notează DPA. Eforturile diplomatice de rezolvare pe cale pașnică a actualului război civil au eșuat.
Un copil a fost ucis într-un bombardament rusesc în sudul Ucrainei
Ucraina a declarat joi că a doborât 17 din cele 22 de drone rusești care i-au atacat teritoriul în timpul nopții și că un copil a fost ucis în sudul țării de un bombardament de artilerie.
Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat că un băiat de șase ani a fost ucis și alte patru persoane, inclusiv fratele său de 13 ani, au fost rănite de bombardamentele rusești asupra satului Novodmitrivka din regiunea Herson. "Obuze inamice au lovit o casă privată și curtea acesteia", a precizat acesta într-o declarație pe Telegram.
Pe de altă parte, forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât drone în mai multe regiuni din sudul și nordul Ucrainei.
După ce inițial a căutat să bombardeze țintele ucrainene cu rachete, Rusia a apelat în acest an din ce în ce mai mult la Shahed, o dronă kamikaze iraniană ieftină, care este mai ușor de confecționat și care poate deruta apărarea aeriană prin dimensiunile sale mai mici și viteza redusă.
Argentina: Mai mult de 200 de publicații cu caracter nazist au fost confiscate
Mai mult de 200 de publicații cu caracter nazist au fost confiscate miercuri de la o tipografie clandestină din suburbiile orașului Buenos Aires, al cărei proprietar a fost arestat, a anunțat miercuri poliția, scrie AFP.
"Suntem stupefiați de cantitatea de material. Este un lucru istoric. Este vorba de o adevărată tipografie pentru distribuirea și vânzarea de simboluri naziste, cărți și îndoctrinare", a declarat șeful poliției, Juan Carlos Hernandez, în cadrul unei conferințe de presă. Poliția a făcut această captură într-o casă din San Isidro, la 25 de kilometri nord de capitala argentiniană, după o anchetă de doi ani. Plângerea care a dus la anchetă a fost depusă în 2021 de către Delegația Asociațiilor Evreiești Argentiniene (DAIA) și a fost primită de Unitatea de Investigare a Terorismului din cadrul Poliției Federale Argentiniene (PFA).
Materialul confiscat era vândut în magazine de comerț electronic "cu un nivel ridicat de consum și consultare", a declarat Juan Carlos Hernandez. "Nu putem exclude posibilitatea ca acesta să fie vârful unui iceberg. Pentru moment, am tăiat liniile de distribuție, dar legea îi pedepsește și pe cei care consumă" astfel de publicații, a adăugat el.
În 2019, un set de 83 de obiecte naziste, confiscate de poliția din Buenos Aires cu doi ani mai devreme, a fost predat Muzeului argentinian al Holocaustului.
Afișarea simbolurilor naziste este împotriva legii argentiniene. Țara a fost un refugiu pentru criminalii naziști după cel de-al Doilea Război Mondial, dar i-a primit și pe evreii care fugeau de persecuții și de lagărele de exterminare.
SUA au aprobat vânzarea de avioane de luptă F-35 către Coreea de Sud
Statele Unite au aprobat vânzarea de avioane de luptă F-35 către Coreea de Sud, un contract în valoare de 5,06 miliarde de dolari, pe fondul tensiunilor cu Coreea de Nord, a anunțat miercuri Departamentul de Stat.
Contractul, notificat Congresului, prevede vânzarea către Seul a până la "25" de exemplare din acest avion de vânătoare fabricat de Lockheed Martin, considerat cel mai performant de pe piață și dotat cu capacități invizibile. Vânzarea "va îmbunătăți capacitatea Coreei de Sud de a face față amenințărilor actuale și viitoare, oferind o capacitate de apărare credibilă pentru a descuraja o agresiune în regiune și a asigura interoperabilitatea cu forțele americane", potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.
Ea nu va schimba "echilibrul militar din regiune", a asigurat aceeași sursă
Coreea de Sud folosește F-35 din 2018. Vânzarea intervine într-un moment de tensiune cu Phenianul, care a lansat miercuri încă două rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și al cărui lider Kim Jong Un se află în Rusia pentru un summit cu președintele Vladimir Putin. Coreea de Nord a efectuat o serie de teste de armament interzise de la începutul anului, dintre care cel mai recent, la 30 august, a implicat de asemenea două rachete balistice cu rază scurtă de acțiune.
Statele Unite și Coreea de Sud efectuează în mod regulat manevre militare, dintre care cele mai recente au avut loc în august, provocând furia Phenianului.
Seulul și Washingtonul spun că aceste manevre sunt de natură defensivă și au ca scop consolidarea cooperării între aliați. Statele Unite și-au întărit recent legăturile cu Japonia și Coreea de Sud, președintele Joe Biden găzduindu-i pe liderii acestora la Camp David în august. Conform legislației americane, Departamentul de Stat trebuie să aprobe vânzările de arme către țări terțe și să informeze Congresul.
SUA: Soția traficantului mexican de droguri El Chapo, eliberată din închisoare
Soția traficantului mexican de droguri El Chapo, Emma Coronel Aispuro, condamnată în noiembrie 2021 de justiția americană la trei ani de închisoare, a fost pusă miercuri în libertate, potrivit registrelor administrației penitenciare.
Ea recunoscuse înainte participarea sa la traficul de droguri al puternicului cartel Sinaloa condus de soțul său Joaquin Guzman, cunoscut ca El Chapo. În iunie 2021, ea pledase vinovată la trei capete de acuzare: participare la trafic de droguri, spălare de bani și tranzacții cu un traficant de droguri străin.
În vârstă de 34 de ani, Emma Coronel Aispuro a fost ținută în detenție într-un centru închis pentru deținuți aflați la sfârșit de pedeapsă, în Long Island, statul american California. Potrivit termenilor condamnării sale, ea va rămâne în libertate supravegheată timp de patru ani.
Joaquin Guzman era considerat cel mai puternic traficant de droguri din lume înainte de arestarea lui în 2016 și extrădarea sa în SUA, în 2017. Condamnat în iulie 2019 la închisoare pe viață în urma unui proces derulat în regim de maximă securitate la New York, El Chapo își ispășește pedeapsa într-o închisoare de maximă securitate în statul Colorado.
