MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Film israelian-iranian filmat în secret pentru a evita suspiciunile
Prima producție regizată în comun de cineaști iranieni și israelieni a trebuit să fie filmată în secret pentru a preveni o posibilă interferență din partea Teheranului, au declarat duminică regizorii Zar Amir Ebrahimi și Guy Nattiv.
„Tatami”, un thriller tensionat centrat pe un campionat mondial de judo, a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Veneția în weekend, fiind ovaționat.
Filmat în alb și negru, filmul se desfășoară pe parcursul unei singure zile de competiție, în timp ce o campioană iraniană la judoka, interpretată de actrița americană de limbă farsi Arienne Mandi, primește ordin să simuleze o accidentare pentru a evita o posibilă confruntare cu o concurentă israeliană. „Tatami”, prezentat în secțiunea Orizzonti a Festivalului de Film de la Veneția, relatează povestea unei vedete iraniene de judo care respinge regulile guvernului său de a nu înfrunta niciodată un sportiv israelian într-o competiție internațională.
Filmul a fost regizat în comun de actrița iraniană premiată Zar Amir, care joacă, de asemenea, rolul antrenorului judoka, și de israelianul Guy Nattiv, cunoscut pentru recentul film biografic al fostului prim-ministru israelian Golda Meir („Golda”).
Amir și Nattiv au declarat pentru Reuters că au lucrat „sub acoperire”, filmând în Georgia - unde atât israelienii, cât și iranienii au voie să meargă în vizită - în timp ce stăteau la hoteluri separate și vorbeau în engleză.
„Știam că sunt mulți iranieni acolo, așa că am încercat să păstrăm calmul și secretul”, a spus Zar Amir. „Ceea ce am învățat despre guvernul iranian este că, atâta timp cât îți este frică, ei te pot aresta, te pot ucide, pot face probleme în jurul tău. Dar atâta timp cât nu îți este frică... totul va fi bine”, a adăugat ea.
„Am fost sub acoperire. Știam că este un lucru periculos”, a spus Nattiv.
Filmul a fost inspirat de un incident din viața reală petrecut în urmă cu patru ani, când judoka iranian Saeid Mollaei a primit ordin să piardă meciuri pentru a evita să concureze împotriva campionului israelian de judo Sagi Muki la Campionatele Mondiale din 2019 de la Tokyo. După ce și-a contestat deschis guvernul, Mollaei a fugit în Europa și a primit statutul de refugiat în Germania. El și Muki au devenit prieteni apropiați și, în cele din urmă, s-au confruntat ca adversari - cu Mollaei concurând pentru Azerbaidjan - anul trecut la Grand Slamul de la Budapesta. Mollaei a câștigat prin imobilizare în runda a treia a turneului, iar cei doi bărbați s-au îmbrățișat după luptă.
Iranul nu recunoaște Israelul, iar pașapoartele iraniene le reamintesc titularilor că „nu au dreptul de a călători în Palestina ocupată”. „La școală, am fost învățată că Israelul nu există”, a declarat Amir (care a renunțat recent la celălalt nume de familie, Ebrahimi). „Nu ni se permite să lucrăm împreună, să ne întâlnim, să ne facem prieteni sau să concurăm cu acest inamic imaginar”, a declarat ea pentru AFP.
Represiunea iraniană asupra cineaștilor a fost subliniată din nou luna trecută, când regizorul Saeed Roustaee a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a proiectat filmul „Leila’s Brothers” la Cannes anul trecut „fără autorizație”. „Tatami”, care urmează să fie lansat anul viitor, a fost deja un subiect fierbinte în Israel.
Centru de pilotaj european pentru avioane de tip F-16 la Călărași
Olanda, România și partenerul american Lockheed Martin au semnat o scrisoare de intenție vizând deschiderea, în România, a unui centru european de pilotaj destinat avioanelor de tip F-16, avioane care ar putea fi pilotate de piloți ucraineni instruiți în acest centru.
Într-o declarație făcută joi, compania Lockheed Martin a precizat că centrul, aflat la Baza Aeriană 86 Lt Aviator Gheorghe Mociorniță din Borcea, județul Călărași, se va concentra mai întâi asupra instruirii piloților români de pe avioane F-16, acolo urmând să se implice ulterior și alte țări, relatează Breaking Defense.
În prezent, România dispune de o flotă formată din 17 avioane de tip F-16, dar urmează să mai primească încă 32 de avioane, care au aparținut ulterior Forțelor Aeriene Regale din Norvegia, acordul acestora expirând în 2022. „În prezent, echipajele din Olanda și din România se instruiesc pe simulatoare F-16 Lockheed Martin, iar acest centru de pilotaj va susține instruirea printr-un șir de eficiente misiuni la sol și de zbor”, a mai adăugat Lockheed Martin cu privire la acordul vizând centrul de pilotaj destinat avioanelor F-16.
Scrisoarea de intenție survine după ce Administrația Biden a aprobat reexportarea în Ucraina a unor avioane din a patra generație, după care Olanda și Danemarca s-au angajat să trimită Kievului 61 de avioane, deși oficialii nu au precizat când ar putea aceste avioane să fie folosite în operațiunile de luptă împotriva Rusiei.
Anterior, cu ocazia summitului desfășurat la Vilnius, în iulie 2023, statele membre ale NATO au aprobat mai întâi ca România să găzduiască un centru regional destinat avioanelor F-16.
Olanda este cea care se află în fruntea capacităților europene de avioane F-16 destinate Ucrainei, iar marți, într-o declarație tradusă ulterior, țara a precizat că „intenția este aceea de a-i instrui pe piloții ucraineni și personalul tehnic, precum și piloții și brigăzile lor din țările NATO”. Declarația nu precizează și când va începe instruirea piloților ucraineni în România, dar a adăugat că primele ședințe de pilotaj au început deja în Regatul Unit și în Danemarca.
Într-o declarație, Ministerul român al Apărării a subliniat că „unele” avioane olandeze de tip F-16 vor fi trimise la Baza Aeriană 86 ‚”în vederea punerii în aplicare a acestui proiect”.
Cine este Rustem Umerov, viitorul ministru al apărării din Ucraina
Președintele Volodimir Zelenski l-a propus pe Rustem Umerov, șeful agenției de privatizare a Ucrainei, pentru a ocupa funcția de ministru al apărării care a rămas vacantă, în plin război, în urma demisiei lui Oleksii Reznikov, cerută de șeful statului. Candidatura lui Umerov trebuie să fie aprobată de parlament înainte de a fi numit în funcție, dar votul nu va pune probleme.
Agenția Reuters prezintă câteva date despre Rustem Umerov, care va fi al doilea ministru al apărării din Ucraina de când Rusia a pornit războiul, în urmă cu mai bine de un an și jumătate.
În vârstă de 41 de ani, Rustem Umerov este tătar din Crimeea, o etnie turcică prezentă cu precădere în peninsula ucraineană Crimeea care a fost anexată ilegal de Rusia în 2014. El s-a născut în Samarkand, în Uzbekistan, într-o familie de tătari din Crimeea care fusese deportată din Crimeea de sovietici în anii 1940. S-a întors în Crimeea, după ce Ucraina și-a declarat independența. Din 2020, Umerov este membru al unui grup de lucru al guvernului ucrainean care lucrează la strategia de încetare a ocupației Crimeei.
În septembrie 2022, Umerov, pe atunci deputat din partea partidului proeuropean Holos, a devenit șeful Fondului Proprietății de Stat, o agenție care vinde active de stat către investitori privați. El este creditat cu redresarea unei instituții care a fost frecvent împotmolită în scandaluri de corupție. De asemenea, el a relansat vânzările proprietăților de stat, obținând venituri record pentru stat în timpul războiului. Rustem Umerov, descris de apropiați ca fiind un negociator talentat, a făcut parte din echipa ucraineană care a purtat negocieri cu Rusia în martie 2022, la o lună după invazia pe scară largă a Moscova. El a participat, de asemenea, la discuțiile pentru încheierea acordului cu Rusia care a facilitat, timp de un an, transporturile de cereale pe Marea Neagră și a fost implicat în schimburile de prizonieri cu Rusia, inclusiv a luptătorilor ucraineni din batalionul Azov capturați în 2022 în timpul bătăliei pentru orașul Mariupol, din sudul țării.
Rustem Umerov a făcut parte, de asemenea, din delegația care l-a însoțit pe președinte în timpul vizitei lui Zelenski în Arabia Saudită din luna mai și a însoțit-o pe prima-doamnă Olena Zelenska în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, în martie.
Rustem Umerov și-a început cariera în sectorul privat. El s-a alăturat unuia dintre cei mai importanți operatori de telefonie mobilă din Ucraina în 2004. În 2013, el și-a înființat propria companie de investiții, ASTEM, și fundația ASTEM a acesteia. Este licențiat în economie și are un master în finanțe.
SUA sunt îngrijorate că spionajul chinez se apropie de locuri sensibile
Cetățeni chinezi, uneori dându-se drept turiști, au avut acces la baze militare și locuri sensibile din SUA de până la 100 de ori în ultimii ani, relatează The Wall Street Journal, citând oficiali americani care au descris incidentele drept potențiale amenințări de spionaj. Departamentul Apărării, FBI și alte agenții au făcut anul trecut o analiză pentru a încerca să limiteze aceste incidente care implică intruși, din cauza încercărilor lor de a intra în bazele militare americane fără autorizația corespunzătoare, afirmă WSJ.
Potrivit articolului, acești intruși au variat de la cetățeni chinezi care au fost găsiți trecând într-un poligon de rachete american din New Mexico până la scafandri care înotau în Florida în ape tulburi, în apropierea unui sit guvernamental de lansare a rachetelor. În ceea ce privește incidentele care au avut loc în zonele rurale, unde există puțin turism, acestea au implicat, de obicei, cetățeni chinezi care au fost nevoiți să presteze anumite servicii și cărora li s-a cerut să raporteze apoi guvernului chinez, a scris WSJ, citând oficiali familiarizați cu această practică.
Incidentele raportate au loc într-un moment în care Washingtonul și Beijingul iau măsuri timide pentru a calma tensiunile bilaterale care au crescut după ce un balon chinezesc suspectat de spionaj la mare altitudine a traversat Statele Unite, iar armata americană l-a doborât în largul coastei de est, în februarie.
De asemenea, Washingtonul acuză China de faptul că încearcă de ani de zile să întreprindă din Cuba operațiuni de spionaj, în condițiile în care insula comunistă se află la aproximativ 160 de kilometri de Florida.
Actorul francez Mathieu Kassovitz, grav rănit într-un accident de motocicletă
Actorul francez Mathieu Kassovitz se afla într-o stare de sănătate „îngrijorătoare” duminică, după un accident de motocicletă produs pe autodromul Linas-Monthléry. „Prognosticul său nu îi pune viața în pericol”, au declarat pentru AFP apropiați ai lui Mathieu Kassovitz, menționând „răni grave la o gleznă și la bazin”. Potrivit primelor informații, actorul în vârstă de 56 de ani, care venise să ia lecții de conducere avansată pe motocicletă în vederea pregătirii unui film, a fost singura persoană implicată și nu a lovit un alt vehicul.
El a fost proiectat de pe vehiculul cu două roți pe care îl conducea singur și a căzut violent la pământ. Potrivit Le Parisien, la sosirea serviciilor de urgență, actorul avea multiple fracturi deschise foarte dureroase, ceea ce i-a determinat pe medici să îl adoarmă. El ar fi suferit un traumatism cranian și o fractură de bazin.
Cunoscut publicului larg pentru rolul lui Malotru, agentul secret din serialul de succes „Le Bureau des légendes”, Mathieu Kassovitz a dus o carieră eclectică de actor-regizor începând cu anii 1990. Debutul său în lumea filmului a avut loc în 1995, cu filmul alb-negru„ La Haine”, regizat chiar de el, despre maladia din suburbii și violența polițienească. Acest film revoluționar i-a adus un premiu la Cannes.
Ca actor, Mathieu Kassovitz - „Kasso” pentru prietenii săi - a realizat zeci de filme („Un héros très discret” de Jacques Audiard, „Amen” de Costa-Gavras etc.). A jucat pentru Jean-Pierre Jeunet în „Amélie Poulain” și chiar și-a încercat norocul la Hollywood („Gothika”) în anii 2000. A revenit în lumina reflectoarelor în 2015 datorită regizorului Éric Rochant, care i-a încredințat rolul lui Guillaume Debailly, alias Malotru, un agent secret împărțit între datoria sa și dragostea unei femei. Un rol subtil într-un serial care s-a bucurat de cinci sezoane de succes, punctate de evenimente geopolitice.
Franța va interzice țigările electronice de unică folosință
Franța intenționează să interzică țigările electronice de unică folosință, a anunțat prim-ministrul acestei țări, Elisabeth Borne, într-un interviu acordat duminică pentru postul radiofonic RTL. "Este o chestiune importantă de sănătate publică", a declarat Elisabeth Borne, adăugând că Guvernul de la Paris alcătuiește în această perioadă planuri ce vizează un program național de luptă împotriva fumatului, un flagel care cauzează aproximativ 75.000 de decese în fiecare an în Franța.
Așa-numitele dispozitive de "inhalat" generează anumite obiceiuri în rândul tinerilor, care pot să ducă apoi la dependența de nicotină, a mai spus premierul francez. Cu toate acestea, Guvernul de la Paris nu intenționează să majoreze taxele pentru tutun în 2024 după creșterea lor din acest an, a precizat Elisabeth Borne.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat în 2021 o serie de obiective ambițioase privind limitarea fumatului și a consumului de alcool, promițând să creeze mai multe spații în care fumatul să fie interzis și dorind ca toți tinerii francezi cu vârste de până la 20 de ani să devină nefumători până în 2030.
