MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: "Extrem de ciudat"."Extrem de ciudat". Un trader bursier pare să fi știut dinainte de atacul Hamas
Israelul a deschis o investigație n numai acțiunile vândute în lipsă pentru o singură companie israeliană, cu câteva zile înainte de atac, au adus un profit de aproape 900.000 de dolari n "Bursa a strigat: Se întâmplă ceva!", spune unul dintre autorii studiulu
Autoritățile israeliene investighează afirmațiile unor experți americani potrivit cărora un investitor ar fi știut dinainte de planul Hamas de a ataca Israelul la 7 octombrie și ar fi folosit aceste informații pentru a profita de pe urma titlurilor de valoare israeliene, relatează Reuters și CBS News. Autoritatea pentru Valori Mobiliare din Israel a declarat că "problema se cunoaște și este investigată de toate părțile relevante".
Cercetările efectuate de profesorii de drept Robert Jackson Jr. de la Universitatea din New York și Joshua Mitts de la Universitatea Columbia au constatat vânzări în lipsă (short selling) semnificative de acțiuni înainte de atacurile care au declanșat un războiul. Studiul sugerează că un trader ar fi putut fi conștient de atacul care urma să aibă loc, a pariat împotriva economiei israeliene și a obținut un profit prin vânzarea în lipsă pe bursele de valori din SUA și Israel.
"Constatările noastre sugerează că traderii informați despre atacurile care urmau să aibă loc au profitat de pe urma acestor evenimente tragice", spun profesorii în studiul lor intitulat "Trading on Terror?".
Peste 227.000 de acțiuni în lipsă
Vânzarea în lipsă este o strategie de tranzacționare care vizează obținerea unui profit de pe urma unui activ al cărui preț se așteaptă să scadă. Vânzătorul "împrumută" un titlu de valoare și îl vinde pe piața liberă cu scopul de a-l răscumpăra ulterior la un preț mai mic și de a încasa diferența. Instrumentele de vânzare în lipsă precum acțiunile, valutele și mărfurile permit traderilor să obțină profit, atunci când valoarea activului scade.
Studiul a analizat Israel Exchange-Traded Fund, o modalitate obișnuită de a face investiții în Israel, care, în orice zi, are aproximativ 2.000 de acțiuni în lipsă. Pe 2 octombrie, însă, acest număr a crescut la peste 227.000 de acțiuni. Potrivit profesorului de la Columbia Law School, Joshua Mitts, unul dintre autorii studiului, "acest lucru este extrem de ciudat". A fost, de asemenea, profitabil: numai acțiunile vândute în lipsă pentru o singură companie israeliană au adus un profit de aproape 900.000 de dolari.
"Cu câteva zile înainte de atac, unii traderi păreau să anticipeze evenimentele care urmau să aibă loc", au scris experții americani, citând interesul pentru Israel Exchange Traded Fund (ETF) care "a crescut brusc și semnificativ" pe 2 octombrie, potrivit bazei de date a Autorității de Reglementare a Industriei Financiare (FINRA). "Și chiar înainte de atac, tranzațiile de tip short selling cu titluri israeliene la Bursa de Valori din Tel Aviv (TASE) au crescut dramatic", au scris aceștia în raportul lor de 66 de pagini.
În cazul Leumi, cea mai mare bancă din Israel, 4,43 milioane de acțiuni noi vândute în lipsă în perioada 14 septembrie - 5 octombrie au generat profituri de 3,2 miliarde de shekeli (862 de milioane de dolari) din această vânzare în lipsă suplimentară. Cercetătorii spun că aceste tranzacții - în care investitorii se așteaptă ca prețul acțiunilor să scadă, permițând răscumpărarea acestora la un preț mai mic și cu profit - înainte de 7 octombrie "au depășit vânzările în lipsă care au avut loc în timpul a numeroase alte perioade de criză", inclusiv recesiunea ce a urmat crizei financiare din 2008, războiul Israel-Gaza din 2014 și pandemia COVID-19.
“Imposibil să fie rezultatul unei întâmplări”
Mitts și Jackson Jr. au efectuat o serie de comparații în ultimii 13 ani pentru a vedea dacă același lucru s-a întâmplat înainte de alte momente majore de instabilitate în Israel, cum ar fi războiul Israel-Gaza din 2014, pandemia COVID-19 sau inițiativa de reformă judiciară care a determinat milioane de israelieni să iasă în stradă în semn de protest. Ei au constatat că activitatea de vânzare în lipsă de la începutul lunii octombrie a fost "cu adevărat extraordinară, chiar și atunci când este comparată cu acele perioade de instabilitate, care au fost multe".
Totuși, ceva similar se mai întâmplase înainte - pe 3 aprilie, cu câteva zile înainte de sărbătoarea evreiască a Paștelui. Studiul leagă acest lucru de raport al presei israeliene care susținea că Hamas își planificase inițial atacul pentru ajunul Paștelui. "Este aproape de aceeași magnitudine. Care sunt șansele?", se întreabă Mitts. "Celălalt aspect pe care îl știm", adaugă el, "este că acest lucru pare să fi fost produsul unui singur comerciant, pe baza a ceea ce putem vedea în date. Acest lucru este cu totul neobișnuit", notează expertul.
Toate aceste date i-au condus pe cei doi profesori la concluzia lor că tranzacțiile nu au fost o coincidență, ci o tactică a cuiva care știa că atacul urma să aibă loc. "Credem că este practic imposibil ca acest lucru să fi fost rezultatul unei întâmplări", a declarat Mitts. A afla exact cine a făcut tranzacțiile și care a fost profitul este "extrem de dificil", iar Mitts spune că este "destul de pesimist" că va fi găsit cel care a pariat împotriva economiei israeliene.
Există tot mai multe dovezi ale eșecurilor masive ale serviciilor de informații care au precedat atacurile din 7 octombrie. Un soldat israelian a declarat săptămâna trecută pentru CBS News că echipa sa a raportat superiorilor săi din IDF o activitate neobișnuită de partea frontierei din Gaza cu șase luni înainte de atac, dar "nu nimic nu a fost luat în serios". Mitts spune că acest studiu arată încă un semnal ratat: "Bursa a strigat: Se întâmplă ceva!".
Ungaria cere UE să elimine aderarea Ucrainei de pe agenda summitului de săptămâna viitoare
Budapesta vrea, de asemenea, să amâne dezbaterea privind bugetul UE
Premierul ungar Viktor Orban i-a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, Charles Michel, în care îi cere ca UE să renunțe la eforturile de a pune deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina pe agenda summitului de la Bruxelles de săptămâna viitoare, transmite Bloomberg.
"Există așteptări că, la summit, Consiliul European poate și trebuie să decidă cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Ucraina", spune Orban în scrisoarea sa către președintele Consiliului European, Charles Michel, care are data de luni și a fost văzută de Bloomberg. "Având în vedere nivelul actual al pregătirilor politice și tehnice, aceste așteptări sunt nefondate", adaugă premierul Ungariei. Deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale UE.
Este a doua încercare a lui Orban de a face presiuni asupra șefului Consiliului UE pentru a regândi imboldul de a sprijini Ucraina și vine în momentul în care țara se confruntă cu o incertitudine tot mai mare în ceea ce privește livrarea de ajutor și finanțare din partea aliaților săi occidentali, notează Bloomberg.
Noua solicitare nu va face decât să consolideze poziția lui Orban ca principal antagonist în UE. Premierul ungar a subminat unitatea occidentală prin încheierea de acorduri energetice cu Rusia, prin încercarea de a limita ajutorul acordat Ucrainei, prin întârzierea extinderii NATO și prin solicitarea publică adresată Bruxelles-ului de a elimina sancțiunile economice impuse Moscovei. Orban este, de asemenea, implicat într-o bătălie juridică de lungă durată cu UE din cauza regresului democratic. Bruxelles-ul a suspendat peste 30 de miliarde de euro din finanțarea Ungariei din cauza unor probleme legate de statul de drept și de corupție - bani pe care premierul negociază să îi deblocheze după o recesiune prelungită și o criză bugetară.
Orban a avertizat, de asemenea, că aducerea subiectului pe masă în timpul reuniunii liderilor UE de săptămâna viitoare ar duce "inevitabil la eșec" din cauza "lipsei evidente de consens".
Proiectul de concluzii al summitului, consultat și de Bloomberg, arată că liderii urmăresc să convină "să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova" atunci când se vor întâlni la Bruxelles, țările fiind de acord ca un cadru de negociere să fie adoptat doar după ce vor fi finalizate măsurile de reformă rămase. În scrisoarea sa, Orban afirmă că propunerea Comisiei ar marca sfârșitul politicii de extindere a UE ca instrument obiectiv și bazat pe merit.
Pe lângă deschiderea negocierilor de aderare, premierul ungar s-a opus și deblocării de noi ajutoare pentru Kiev.
WAPO: Planificarea contraofensivei ucrainene de către SUA și Kiev a fost marcată de erori și dezacorduri
La 15 iunie, într-o sală de conferințe de la sediul NATO din Bruxelles, secretarul apărării Lloyd Austin, flancat de comandanți americani de rang înalt, s-a așezat în jurul unei mese cu omologul său ucrainean, căruia i s-au alăturat consilieri de la Kiev. În încăpere se simțea un aer de frustrare, relatează The Washington Post (WAPO).
Lloyd Austin, cu vocea sa de bariton, l-a întrebat pe ministrul ucrainean al apărării de atunci, Oleksii Reznikov, despre procesul decizional al Ucrainei în primele zile ale contraofensivei sale mult așteptate, presându-l să explice de ce forțele sale nu foloseau echipamentele de deminare furnizate de Occident pentru a permite un asalt mai amplu, mecanizat, sau nu foloseau fumigene pentru a-și ascunde înaintarea. În ciuda liniilor de apărare fortificate ale Rusiei, a spus Austin, trupele Kremlinului nu erau invincibile. Reznikov, avocat de profesie, i-a spus că cei care iau aceste decizii sunt comandanții militari ucraineni. Dar el a adăugat că vehiculele blindate ale Ucrainei erau distruse de elicopterele, dronele și artileria rusească la fiecare încercare de a avansa. Fără sprijin aerian, a spus el, singura opțiune este să se folosească artileria pentru a bombarda liniile rusești, soldații să coboare din vehiculele luate la țintă și să înainteze pe jos. "Nu putem face manevre din cauza densității de mine terestre și a ambuscadelor pentru tancuri", a explicat Reznikov, potrivit unui oficial care a fost prezent.
Întâlnirea de la Bruxelles, la mai puțin de două săptămâni de la începerea campaniei, ilustrează modul în care o contraofensivă născută în optimism nu a reușit să dea lovitura așteptată, generând fricțiuni și critici între Washington și Kiev și ridicând întrebări mai profunde cu privire la capacitatea Ucrainei de a recuceri porțiuni decisive de teritoriu, scrie The Washington Post. Acum, pe măsură ce se apropie iarna, iar liniile frontului îngheață, cei mai înalți oficiali militari ucraineni recunosc că războiul a ajuns într-un impas.
SUA profund implicate în organizarea contraofensivei
Timp de trei luni, reporterii Washington Post din Washington, Londra, Bruxelles și Riga, precum și din Kiev și din apropierea liniilor de front din Ucraina au discutat cu peste 30 de oficiali de rang înalt din Ucraina, Statele Unite și țările europene pentru a examina planificarea militară din spatele contraofensivei și modul în care aceasta a contribuit la eșecul operațiunii de a-și atinge obiectivele. The Washington Post a vorbit și cu foști militari ruși care au luptat în război, precum și cu bloggeri și analiști de război ruși. Reporterii, fotografii, asistenții de știri și consilierii de securitate ai Washington Post au străbătut sute de kilometri prin Ucraina pentru a vorbi cu soldați și oficiali guvernamentali pentru această investigație. Jurnaliștii au făcut numeroase vizite inclusiv în prima linie în regiunile Zaporojie și Donețk, inclusiv în bastioane cu unități de luptă aflate la mai puțin de 8 km de forțele rusești. Această examinare a perioadei premergătoare contraofensivei ucrainene oferă noi perspective și detalii inedite despre implicarea profundă a SUA în planificarea militară din spatele contraofensivei și despre factorii care au contribuit la eșecurile acesteia. Cea de-a doua parte a acestei relatări examinează modul în care s-a desfășurat bătălia pe teren în timpul verii și toamnei, precum și fisurile tot mai mari apărute între Washington și Kiev.
Investigația arată că Statele Unite au fost profund implicate în planificarea militară din spatele operațiunii. Ofițerii militari ucraineni, americani și britanici au organizat totul având opt scenarii de război majore pe masă pentru a construi un plan de campanie. Washingtonul a calculat însă greșit măsura în care forțele ucrainene puteau fi transformate într-o forță de luptă de tip occidental într-o perioadă scurtă de timp - mai ales fără a oferi Kievului puterea aeriană, parte integrantă a armatelor moderne.
Oficialii americani și ucraineni au fost uneori în dezacord puternic în ceea ce privește strategia, tactica și calendarul. Pentagonul dorea ca asaltul să înceapă la jumătatea lunii aprilie pentru a împiedica Rusia să continue să își întărească liniile. Ucrainenii au ezitat, insistând că nu sunt pregătiți fără arme suplimentare și mai mult antrenament. Contraofensiva a început în iunie.
Oficialii militari americani erau încrezători că un atac frontal masiv și mecanizat de-a lungul unei axe în sudul Ucrainei va duce la o descoperire decisivă a liniei de front. Statele Unite au pledat pentru un asalt concentrat de-a lungul acelei axe sudice, dar conducerea Ucrainei credea că forțele sale trebuiau să atace în trei puncte distincte de-a lungul frontului de peste 1.000 de kilometri, spre sud, atât spre Melitopol, cât și spre Berdiansk, pe Marea Azov, și spre est, spre orașul Bahmut, aflat în pericol. Ucraina a atacat de-a lungul a trei axe, crezând că astfel va obliga forțele rusești să fie dispersate. Ucraina a renunțat însă la atacurile masive, mecanizate, atunci când a suferit pierderi serioase în primele zile ale campaniei.
Simulările din timpul jocurilor de război au ajuns la concluzia că, în cel mai bun caz, forțele Kievului ar putea ajunge la Marea Azov în sudul Ucrainei și ar putea tăia calea trupelor rusești în 60-90 de zile. Forțele ucrainene au avansat însă doar aproximativ 20 de kilometri. Marea Azov este încă departe de a fi accesibilă. Iar comandantul suprem al Ucrainei recunoaște acum că războiul a ajuns într-un "impas".
Disensiuni au fost și în legătură cu strategia pentru Bahmut, unde ucranenii s-au încăpățânat să țină piept rușilor și au suferit pierderi grele, luni de zile, pentru ca în cele din urmă orașul să cadă în mâinile rușilor.
Spionii, mai sceptici decât militarii
Potrivit WAPO, comunitatea serviciilor de informații americane a avut o viziune mai pesimistă decât armata americană, apreciind că ofensiva avea doar 50 la sută șanse de succes, având în vedere apărarea puternică și multistratificată pe care Rusia o construise în timpul iernii și primăverii. Mulți din Ucraina și din Occident au subestimat capacitatea Rusiei de a se redresa după dezastrele de pe câmpul de luptă și de a-și exploata punctele sale forte perene: forța de muncă, minele și disponibilitatea de a sacrifica vieți la o scară pe care puține alte țări o pot suporta.
Pe măsură ce se apropia lansarea așteptată a ofensivei, oficialii militari ucraineni se temeau că vor suferi pierderi catastrofale - în timp ce oficialii americani credeau că, în cele din urmă, numărul victimelor va fi mai mare în lipsa unui asalt decisiv. Astfel, 70 la sută din trupele uneia dintre brigăzile care conduceau contraofensiva și care erau echipate cu cele mai noi arme occidentale, au intrat în luptă fără experiență de luptă, scrie WAPO.
Eșecurile Ucrainei pe câmpul de luptă au dus la disensiuni cu Statele Unite cu privire la modul cel mai bun de a trece prin apărarea profundă a Rusiei. Comandantul forțelor americane din Europa nu a putut lua legătura cu comandantul-șef al Ucrainei timp de săptămâni întregi, în prima parte a campaniei, pe fondul tensiunilor legate de faptul că americanul a criticat deciziile luate pe câmpul de luptă.
Fiecare parte a dat vina pe cealaltă pentru erori sau calcule greșite. Oficialii militari americani au ajuns la concluzia că Ucraina a fost deficitară în ceea ce privește tacticile militare de bază, inclusiv în ceea ce privește utilizarea recunoașterii la sol pentru a înțelege densitatea câmpurilor de mine. Oficialii ucraineni au spus că americanii nu păreau să înțeleagă modul în care dronele de atac și alte tehnologii au transformat câmpul de luptă. În total, Ucraina a recucerit doar aproximativ 320 de kilometri pătrați de teritoriu, cu prețul a mii de morți și răniți și a miliarde de dolari în ajutoare militare occidentale numai în 2023.
La aproape șase luni de la începerea contraofensivei, campania a devenit un război al câștigurilor mărunte. Tranșee umede în stilul Primului Război Mondial brodează estul și sudul Ucrainei, în timp ce dronele de supraveghere și de atac se înghesuie pe cerul de deasupra lor.
Victoria Ucrainei, mult mai puțin probabilă
Anul începuse cu o hotărâre occidentală la cote maxime, cu forțele ucrainene foarte încrezătoare și cu președintele Volodimir Zelenski care prezicea o victorie decisivă. Dar acum, există incertitudine pe toate fronturile. Moralul în Ucraina este în scădere. Atenția internațională a fost deturnată către Orientul Mijlociu. Chiar și în rândul susținătorilor Ucrainei, există o reticență politică tot mai mare de a contribui mai mult la o cauză precară. În aproape fiecare punct de-a lungul frontului, așteptările și rezultatele au fost divergente, deoarece Ucraina a trecut la o luptă lentă, terestră, care a recucerit doar fărâme de teritoriu. "Ne-am dorit rezultate mai rapide", a recunoscut Zelenski într-un interviu acordat săptămâna trecută agenției Associated Press. "Din această perspectivă, din păcate, nu am obținut rezultatele dorite. Și acesta este un fapt", a punctat președintele.
Împreună, toți acești factori fac ca victoria Ucrainei să fie mult mai puțin probabilă. Mai degrabă, sunt așteptați ani de război și distrugere.
"Va fi nevoie de ani de zile și de mult sânge", a declarat un oficial britanic din domeniul securității.
Lumea ar putea depăși pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius în 7 ani
Lumea ar putea depăși pragul crucial de încălzire globală de 1,5 grade Celsius în șapte ani, în condițiile în care emisiile de CO2 provenite de la combustibili fosili continuă să crească, au avertizat marți oamenii de știință, îndemnând țările participante la discuțiile COP28 să "acționeze acum" în ceea ce privește poluarea cu cărbune, petrol și gaze, potrivit AFP.
La summitul ONU privind clima de la Dubai se trasează liniile de luptă cu privire la viitorul combustibililor fosili, marii poluatori încercând să respingă apelurile pentru un acord de eliminare treptată a energiei cu emisii mari de carbon, responsabilă pentru cea mai mare parte a gazelor cu efect de seră cauzate de om.
Potrivit unui consorțiu internațional de oameni de știință în domeniul climei, în evaluarea anuală a proiectului GlobalCarbon Project, poluarea cu CO2 produsă de combustibilii fosili a crescut cu 1,1% anul trecut, cu o creștere a emisiilor în China și India, care sunt acum primul și al treilea mare emițător din lume. Aceștia au estimat că există o șansă de 50% ca încălzirea să depășească obiectivul Acordului de la Paris de 1,5 grade Celsius pe parcursul mai multor ani până în jurul anului 2030, deși au remarcat incertitudinile legate de încălzirea cauzată de alte gaze cu efect de seră decât CO2. "Devine din ce în ce mai urgent", a declarat reporterilor Pierre Friedlingstein, autorul principal al studiului, de la Global Systems Institute din cadrul Universității Exeter. "Timpul dintre acest moment și 1,5 grade se reduce masiv, așa că, pentru a păstra o șansă de a rămâne sub 1,5 C, sau foarte aproape de 1,5 C, trebuie să acționăm acum".
În cadrul acordului istoric de la Paris din 2015, țările s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii la mult sub 2C față de era preindustrială și, de preferință, la 1,5C. De atunci, obiectivul mai ambițios de 1,5C a căpătat o mai mare urgență, pe măsură ce au apărut dovezi că o încălzire mai mare de atât ar putea declanșa puncte de inflexiune periculoase și ireversibile. Pentru a respecta această limită, grupul de experți în climatologie IPCC al ONU a declarat că emisiile de CO2 trebuie reduse la jumătate în acest deceniu.
Israelul ia în considerare inundarea tunelurilor din Gaza cu apă de mare
Israelul a asamblat un sistem amplu de pompe ce ar putea fi folosit pentru a inunda tunelurile utilizate de Hamas sub Fâșia Gaza, în încercarea de a-i alunga pe luptătorii palestinieni, a relatat luni Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali americani. La jumătatea lunii noiembrie, armata israeliană a finalizat montarea a cel puțin cinci pompe la un kilometru și jumătate nord de tabăra de refugiați Al-Shati. Aceste mecanisme ar putea pompa mii de metri cubi de apă pe oră, inundând tunelurile în câteva săptămâni, potrivit raportului.
Nu este clar dacă Israelul va lua în considerare utilizarea pompelor înainte ca toți ostaticii să fie eliberați, potrivit articolului din WSJ. Hamas a declarat anterior că a ascuns captivi în "locuri sigure și în tuneluri". Când a fost întrebat despre articol, un oficial american a declarat că are sens ca Israelul să facă tunelurile inoperabile și că explorează o serie de modalități de a face acest lucru.
Ministerul israelian al Apărării nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Israelul a informat pentru prima dată Statele Unite cu privire la această opțiune luna trecută, potrivit The Wall Street Journal, care mai spune că oficialii nu știu cât de aproape este guvernul premierului Benjamin Netanyahu de a pune în aplicare planul. Israelul nu a luat încă o decizie finală de a merge mai departe sau de a exclude acest scenariu, au declarat oficialii citați.
