MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Biden face apel la Israel să respecte "legile războiului"
În Gaza "este o distrugere de o amploare fără precedent", spune un purtător de cuvânt al unui grup israelian pentru drepturile omului
Joe Biden a cerut miercuri Israelului să respecte "legile războiului" în răspunsul său la atacul fără precedent lansat sâmbătă din Fâșia Gaza împotriva teritoriului său de mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
"Unul dintre lucrurile pe care i le-am spus (premierului israelian Benjamin Netanyahu) este că este foarte important ca Israelul, cu toată furia și frustrarea care există, să acționeze conform legilor războiului", a declarat președintele american în timpul unei întâlniri cu reprezentanți ai comunității evreiești din Statele Unite.
Președintele american a declarat că atacul de sâmbătă a fost "răul pur" și o "campanie de cruzime pură împotriva poporului evreu". "Tăcerea înseamnă complicitate", a spus Biden. "Refuz să tac". El a spus că a vorbit din nou cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și că SUA "suplimentază" asistența militară suplimentară pentru Forțele de Apărare ale Israelului.
El a spus că SUA "lucrează la fiecare aspect" al crizei ostaticilor din Israel, dar că "ideea că voi sta aici în fața voastră și vă voi spune ce fac este bizară".
Disperare în spitalele din Gaza, în timp ce numărul victimelor crește
Israelul afirmă că vizează Hamas ca răspuns la atacul acestuia din urmă din weekend, soldat cu peste 1.200 de morți în Israel, și că urmărește să elimine complet grupul terorist. Numărul victimelor continuă să crească din ce în ce mai mult, afirmă Nebal Farsakh, purtător de cuvânt al Semilunii Roșii palestiniene.
Cincizeci și unu de palestinieni au fost uciși și 281 au fost răniți în ultimele ore de lovituri aeriene lansate de Israel în Gaza în timpul nopții, potrivit Ministerului Sănătății din enclava de coastă, condus de Hamas.
În confruntările anterioare, spune Nebal Farsakh, întotdeauna exista o perioadă de timp fără atacuri aeriene. "Dar acum, nu există nici măcar un minut. De aceea, numărul victimelor continuă să crească din ce în ce mai mult", spune Farsakh, purtător de cuvânt al Semilunii Roșii palestiniene.
La spitalul Shifa din orașul Gaza, reporterii de la Associated Press au văzut răniți intrând pe ușă, în timp ce trupuri fără viață ajungeau în cearșafuri. În timp ce lucrătorii curățau sângele, iar rudele duceau în grabă copiii cu răni de șrapnel în sala de operație, exploziile continuau să se audă în jurul spitalului.
Timp de cinci zile, avioanele de război israeliene au bombardat Gaza cu o intensitate pe care rezidenții săi obosiți de război nu au mai experimentat-o niciodată. Atacurile aeriene au ucis peste 1.100 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.
Oficialii nu au precizat câți civili se numără printre morți, dar lucrătorii umanitari avertizează că decizia Israelului de a impune un "asediu complet" asupra enclavei aglomerate de 2,3 milioane de persoane generează o catastrofă umanitară care îi afectează pe aproape fiecare dintre ei.
Nu există apă curată, iar după ce singura centrală electrică a teritoriului a rămas miercuri fără combustibil, energia electrică a devenit un bun prețios, în timp ce enclava se află în întuneric aproape total în timpul nopții.
"Este o distrugere de o amploare fără precedent", spune Miriam Marmur, purtător de cuvânt al Gisha, un grup israelian pentru drepturile omului. "Deciziile israeliene de a întrerupe furnizarea de electricitate, combustibil, alimente și medicamente agravează grav riscurile la care sunt supuși palestinienii și amenință să crească foarte mult numărul de vieți omenești".
Răceala din relațiile polonezo-ucrainene apasă greu pe alegerile legislative din Polonia
După mai mult de un an de euforie, relațiile polonezo-ucrainene au căzut la cel mai jos nivel posibil, victime ale intereselor tot mai divergente și ale unei campanii electorale febrile pentru legislativele de duminică din Polonia, totul spre marea nemulțumire a aliaților occidentali ai celor două țări, comentează joi AFP.
Deși primirea călduroasă acordată de polonezi miilor de refugiați ucraineni după agresiunea rusă, declanșată în februarie 2022, rămâne în continuare gravată în inimi și memorie, în prezent este mai degrabă ora confruntării și relațiilor reci.
"Relațiile polonezo-ucrainene se degradează, în special din cauza campaniei electorale", spune Marcin Zaborowski, de la grupul de reflecție Globesc. Partidul Lege și Justiție (PiS, la putere) "vrea să atragă alegătorii antiucraineni, curtați de asemenea de partidul de extremă dreapta, Confederația", explică el.
Potrivit lui Zaborowski, PiS sacrifică politica externă pe altarul politicii interne.
În mod semnificativ, întrebat când intenționează să discute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, omologul său polonez Andrzej Duda a refuzat duminică să răspundă clar.
Înainte de aceasta, cele două țări au făcut schimb de replici răsunătoare.
De teama de a nu pierde voturile agricultorilor, populiștii naționaliști la putere la Varșovia au prelungit la mijlocul lui septembrie embargoul asupra importurilor de cereale ucrainene, decizie la care Kievul a replicat aducând cazul în fața Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Varșovia, care se număra printre cei mai mari contributori de armament pentru Ucraina, a răspuns, prin vocea premierului său, că ea trebuie de acum să se concentreze pe modernizarea propriei armate și că nu va mai trimite arme Kievului.
S-au succedat declarații pline de sarcasm. Președintele polonez a comparat Ucraina cu "un om care se îneacă" și care ar putea să-i tragă pe salvatorii săi la fundul apei, iar Volodimir Zelenski a subliniat că "unele țări mimează solidaritatea (cu Ucraina), susținând indirect Rusia". Aceste declarații au provocat furia Varșoviei, care l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei.
"O parte din electoratul PiS considera acest partid prea favorabil Ucrainei și atunci puterea a schimbat asta, de unde și conflictul în jurul cerealelor, armelor", explică Zaborowski, potrivit căruia "PiS și-a dat seama că polonezii sunt tot mai sceptici în raport cu Ucraina".
Potrivit unui sondaj al institutului CBOS, sprijinul pentru primirea de refugiați ucraineni a scăzut în Polonia de la 76% la 65% din iulie până în septembrie, cel mai jos nivel de la începutul acestui război.
Polonia găzduiește, alături de Germania, cel mai mare număr de refugiați ucraineni (circa 1 milion de persoane fiecare).
"Ucraina nu mai are nevoie de Varșovia pentru a vorbi cu Bruxellesul”
Un alt sondaj, al institutului Ibris, a arătat că circa 40% dintre polonezi se opun extinderii dispozițiilor ce le permit ucrainenilor să acceadă la piața muncii, la îngrijiri medicale, la educație și servicii sociale.
"Războiul și toată această atmosferă pozitivă în jurul ajutorului au pus cumva un văl peste problemele vechi (din relațiile polonezo-ucrainene) și care nu vor dispărea, cum sunt conflictele asupra trecutului sau divergențele din interesele economice, precum cele legate de viitoarea aderare a Ucrainei la UE", explică Piotr Buras, șeful grupului de reflecție ECFR, cu sediul la Varșovia.
"Ucraina nu mai are nevoie de Varșovia pentru a vorbi cu Bruxellesul, Berlinul sau alte capitale europene. Uneori, participarea ei este contraproductivă, pentru că Polonia are ea însăși o poziție slabă în UE", remarcă Buras.
Potrivit lui Michal Baranowski, de la German Marshall Fund (GMF), această schimbare este foarte prost văzută la Varșovia. "Unii responsabili polonezi o resimt ca pe o dezamăgire în dragoste, o percep ca pe un fel de trădare din partea Kievului", spune Baranowski.
Faptul că cele două țări fac schimb de acuzații în mod public este "o mare problemă pentru SUA, pentru care este crucial să mențină unitatea aliaților" și pentru care "alianța polonezo-ucraineană este vitală pentru securitatea regiunii", subliniază de asemenea Baranowski.
În opinia sa, "Polonia pierde o ocazie pentru un parteneriat strategic cu Kievul, care ar schimba cu adevărat securitatea europeană", iar după alegeri "ar putea fi prea târziu, pentru că răul a fost deja făcut".
Maia Sandu: Astăzi ne aflăm în cel mai periculos moment de la independență încoace
Rusia și corupția sunt cele două mari probleme ale Chișinăului, spune șefa statului moldovean
Protejarea cetățenilor și aderarea la Uniunea Europeană sunt printre obiectivele principale cuprinse în noua strategie de securitate națională, prezentată astăzi de președinta Maia Sandu la ședința Consiliului Suprem de Securitate, transmite Radio Chișinău.
Șefa statului a declarat că țara se află în cel mai periculos moment de la obținerea independenței încoace.
”Avem două mari pericole astăzi la adresa securității naționale: politica agresivă dusă de Federația Rusă împotriva țării noastre și împotriva păcii în general și corupția înrădăcinată în Moldova. Acțiunile dușmănoase ale Federației Ruse, politicieni loiali Kremlinului, oligarhi și reprezentanți ai lumii criminale au slăbit fără încetare țara noastră. Am fost ținuți captivi departe de lumea liberă și dezvoltată, departe de Uniunea Europeană. Astăzi ne aflăm în cel mai periculos moment de la independență încoace, în care securitatea țării este afectată. Europa este zguduită de cel mai mare război din ultimii 75 de ani, războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Scopul Rusiei este de a distruge statalitatea și națiunea ucraineană. Rusia nu avea de gând să se oprească acolo. Planul Kremlinului era de a distruge Ucraina, și de a merge mai departe”, a spus Maia Sandu.
Noua Strategie prevede o serie de direcții de acțiune printre care învestiții în consolidarea sectorului apărării, prin majorarea bugetului în acest sector, soluționarea conflictului transnistrean și reintegrarea pașnică a regiunii de est, dezvoltarea unor parteneriate de securitate cu țări dezvoltate ale lumii inclusiv prin intensificarea cooperării cu România, Statele Unite, Uniunea Europeană și NATO, intensificarea luptei cu corupția și implicarea Rep. Moldova la securitatea regională.
Actrița Jada Pinkett Smith dezvăluie că s-a separat de soțul ei, Will Smith, din 2016
Actrița Jada Pinkett Smith a dezvăluit miercuri că s-a separat de soțul ei, actorul american Will Smith, din 2016, în contextul în care cuplul se află cu regularitate în atenția presei.
Cuplul, supranumit "The Smiths" a ajuns pe prima pagină a ziarelor în 2022, când actorul din saga "Men in Black" l-a pălmuit pe comediantul Chris Rock pe scena Oscarurilor din cauza unei glume îndoielnice cu privire la alopecia soției sale. Interzis la ceremoniile de decernare a premiilor Oscar timp de 10 ani, după ce a decis să demisioneze din Academia Americană de Film, Will Smith i-a cerut scuze public lui Chris Rock.
În 2022, cuplul, care rămâne căsătorit legal, trăia deja de câțiva ani "vieți complet separate", după cum a declarat Jada Pinkett Smith pentru NBC, conform unui fragment din interviul de promovare a viitoarei cărți de memorii a actriței, intitulată "Worthy". Actrița a explicat, de asemenea, că inițial, când soțul ei l-a lovit pe Chris Rock, a crezut că este o glumă, adăugând că nu a înțeles violența reacției acestuia.
Cuplul s-a confruntat timp de mai mulți ani cu zvonuri persistente cu privire la un posibil adulter sau la o căsătorie deschisă. "Avem o dragoste profundă unul pentru celălalt și încercăm să ne dăm seama ce înseamnă acest lucru pentru noi", a explicat Jada Pinkett Smith într-un alt interviu acordat revistei People. Cele două vedete s-au întâlnit în 1994 pe platourile de filmare ale serialului "The Fresh Prince of Bel Air", când Will Smith era deja căsătorit.Cei doi au împreună doi copii, Jaden și Willow.
