MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:Ceremoniile dedicate zilei de 24 august, contestate la Chișinău
Președintele Dodon urmărește să ponegrească memoria victimelor ocupației sovietice și să elogieze regimul comunist instaurat de Moscova, acuză un grup de intelectuali moldoveni
Un grup de intelectuali de la Chișinău, printre care reputați istorici, scriitori și interpreți, a contestat miercuri inițiativa președintelui prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, de a organiza festivități în 24 august dedicate împlinirii a 75 de ani de la “eliberarea Moldovei de fascism” de către armata sovietică, invitând în schimb la un miting comemorativ în data de 23 august, informează Radio Chișinău. “În locul manifestărilor zgomotoase, pe care le pregătește președintele Igor Dodon” ar trebui organizată o zi de doliu, au declarat reprezentanții acestui grup în cadrul unei conferințe de presă susținute la redacția portalului IPN din Chișinău. În opinia lor, “prin organizarea acestor acțiuni, Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație”, iar pe de altă parte “să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiunile militare din vara anului 1944”. “La 23 august se vor împlini 80 de ani de la semnarea odiosului Pact Ribbentrop-Molotov și a Protocolului adițional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului - Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă - și-au împărțit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-Est”, a amintit în acest context istoricul Anatol Petrencu, prezent la conferința de presă. La 28 iunie 1940, în bună înțelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populației, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc, a evocat Anatol Petrencu. El a menționat că “în toiul operațiunilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, pe data de 24 august 1944, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaționalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile - înfometarea, deportarea în masă și altele”, potrivit canalului media citat. “Cred că este firesc ca această zi de 24 august să fie o zi de doliu. În 1939, în Basarabia erau atestați 5,2 milioane de locuitori, iar, în 1952, dintre aceștia mai rămăseseră 2,5 milioane. Deci, jumătate din populație dispăruse. Și atunci ce serbăm noi la 24 august? Este ca și cum am dansa la acea sărbătoare anunțată pe mormintele celor peste două milioane de cetățeni ai noștri care au dispărut în această perioadă”, și-a exprimat indignarea scriitorul Nicolae Dabija. Istoricul Ion Negrei a menționat că grupul de intelectuali moldoveni din care face parte lansează un apel la comemorarea zilei de 23 august ca zi de doliu, denunțând sărbătorile sovietice, care continuă să fie marcate de autoritățile Republicii Moldova.
Pentagonul constată o reapariție a Statului Islamic în Siria
Gruparea Statul Islamic (SI) este pe cale “să reapară” în Siria, în timp ce Statele Unite își retrag trupele din această țară, afirmă un inspector general al Pentagonului într-un raport, relatează AFP. “În pofida faptului că și-a pierdut «califatul», Statul Islamic în Irak și în Siria și-a consolidat capacitățile insurecționale în Irak și și-a reluat activitățile în Siria în acest trimestru”, se arată în acest document publicat marți. SI a putut “să-și regrupeze și susțină operațiunile” în cele două țări, în parte pentru că forțele locale “rămân incapabile să mențină operațiuni pe termen lung, să efectueze operațiuni simultan sau să apere teritoriul pe care l-au eliberat”, se arată în raport. Reapariția grupării în Siria a avut loc în timp ce Washingtonul “s-a retras parțial” din această țară, o decizie luată împotriva avizului Forțelor Democratice Siriene (FDS), susținute de către Statele Unite și care reclamă “mai multă formare și echipament pentru operațiuni antiinsurecționale”. Președintele Donald Trump a anunțat la sfârșitul lui 2018 retragerea celei mai mari părți a celor aproximativ 2.000 de militari americani din nord-estul Siriei, proclamând o victorie totală contra organizației jihadiste - o decizie care l-a determinat pe fostul secretar al Apărării Jim Mattis să demisioneze. Unele trupe americane au rămas în nord-vestul Siriei, o regiune care nu este controlată de regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, iar Washingtonul a cerut o susținere militară sporită din partea celorlalți membri ai coaliției internaționale împotriva SI. Coaliția estimează că organizația jihadistă probabil că are în continuare între 14.000 și 18.000 de “membri” în Irak și în Siria, dintre care până la 3.000 sunt străini, se arată în raport.
Coreea de Nord a furat 2 miliarde de dolari, prin atacuri cibernetice
Coreea de Nord a furat 2 miliarde de dolari, prin intermediul unor atacuri cibernetice, pentru a-și finanța programul de înarmare, potrivit unui raport al Națiunilor Unite, citat de BBC. Potrivit raportului, Phenianul a atacat cibernetic bănci și platforme de tranzacționare a criptomonedelor, pentru a obține numerar. Surse apropiate situației au confirmat că Națiunile Unite investighează 35 de atacuri cibernetice. Coreea de Nord a lansat marți două rachete, aceasta fiind a patra astfel de lansare în mai puțin de două săptămâni. Într-un comunicat publicat ieri, liderul nord-coreean Kim Jong-un a afirmat că lansările sunt un avertisment dat exercițiilor militare comune efectuate de Statele Unite și Coreea de Sud. Pyongyang-ul a descris exercițiile drept o încălcare a acordurilor de pace. Raportul, trimis comitetului pentru sancțiuni împotriva Coreii de Nord al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, afirmă că Phenianul “s-a folosit de atacuri cibernetice pentru lansarea unor atacuri tot mai sofisticate în vederea furtului de fonduri de la instituții financiare și de pe platforme de tranzacționare a criptomonedelor, pentru a obține venituri”. Experții mai investighează activități de “minerit” cibernetic pentru câștigarea de valută. Raportul adăugă că atacurile nord-coreene împotriva platformelor pentru criptomonede au permis țării să “genereze venituri prin modalități greu de urmărit și supuse mai puțin supravegherii guvernamentale și reglementărilor, comparativ cu sectorul bancar tradițional”. Coreea de Nord a încălcat sancțiunile Națiunilor Unite prin transferuri ilicite de la navă la navă și a obținut produse legate de arme de distrugere în masă. Începând din 2006, Consiliul de Securitate al ONU a impus sancțiuni Coreii de Nord care interzic exporturile de cărbune, fier, textile și fructe de mare. Există totodată limite pentru importurile de țiței și de produse petroliere rafinate.
Franța: Facebook a alertat poliția în legătură cu un atac violent transmis live
Jandarmii francezi l-au arestat pe autorul unui atac violent și au salvat-o pe victima acestuia după ce Facebook i-a alertat când atacul era transmis live, au anunțat miercuri autoritățile, citate de DPA. Facebook a alertat autoritățile în legătură cu transmisia live, care arăta un bărbat ce ținea un pistol și îl bătea pe alt bărbat amenințându-l că-l omoară, sâmbătă, puțin după ora 05:00 (03:00 GMT). Poliția a putut să folosească imaginile livestream-ului contului de Facebook pentru a detecta ca loc al incidentului o casă dintr-o zonă rurală în regiunea Bretania. Polițiștii au intrat în casă la ora 07:20 dimineața și l-au arestat pe atacator fără ca el să aibă timp să reacționeze, potrivit unui comunicat. Victima a fost găsită în stare de șoc și cu fața umflată. Agresorul a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu un an suspendare, după ce a recunoscut că a comis atacul și a difuzat imaginile pe social media. Facebook a alertat autoritățile prin platforma Pharos a guvernului francez, de asemenea deschisă pentru publicul ce intră online în contact cu materiale ilicite de orice fel. Incidentul a avut loc în timp ce autoritățile franceze încearcă să mărească obligațiile companiilor de social media și ale altor firme de internet să anunțe la poliție conținutul ilegal. Facebook a fost de acord în iunie să ofere autorităților judiciare franceze adresele IP ale utilizatorilor suspectați de incitare la ură, potrivit ministrului pentru domeniul digital, Cedric O. Înainte o făcuse doar pentru materialele legate de terorism și pornografie infantilă, a declarat ministrul la acea vreme. Guvernul francez a prezentat de asemenea o legislație ce va obliga firmele de internet să înlăture orice material ce incită la ură în 24 de ore de la avertizare.
Zelenski îi cere lui Putin să-i influențeze pe separatiștii proruși din estul Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că i-a cerut ieri omologului său rus Vladimir Putin, într-o convorbire “de urgență” la telefon, să îi influențeze pe separatiștii proruși din estul Ucrainei pentru a înceta o escaladare a confruntărilor armate, marcată de moartea a patru militari ucraineni. “I-am spus că asta nu ne apropie de pace. Și i-am cerut să-și folosească influența pentru ca ei (separatiștii) să înceteze să ne mai omoare cetățenii”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă. “Aceștia nu sunt jucării”, a subliniat el. Patru militari ucraineni au fost uciși marți, într-un atac al unor separatiști proruși în estul țării, cel mai sângeros bilanț de la începutul unui nou armistițiu, încheiat în urmă cu două săptămâni. Evocând o “îndelungată conversație” cu Vladimir Putin, Volodimir Zelenski a anunțat că l-a sunat apoi pe președintele francez Emmanuel Macron și că dorește să o contacteze în curând pe Angelw Merkel, pentru a organiza o “întâlnire urgentă” în trei. Zelenski a anunțat că armata ucraineană își va continua operațiunile de deminare în zone de război și că este necesară o “accelerare” a construirii unui punct de control la Stanița Lugansk, între teritoriile aflate sub controlul separatiștilor și restul țării. Din aprilie 2014, 13.000 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei, unde războiul cu separatiștii proruși a izbucnit după o revoltă populară a mișcării Maidan, care a condus la înlăturarea Guvernului prorus de la acea vreme la Kiev și anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova.
Profesorii ungari denunță salariile mici într-o campanie în care-și afișează leafa
Profesorii ungari au lansat o campanie pe rețele de socializare prin care denunță salariile mici, în care își afișează în mod public salariul lunar, relatează Euronews. În Ungaria, tinerii profesori au un salariu lunar de 500 de euro - mai mic ca al unui muncitor. Ei denunță o remunerație incorectă, în vederea efectuării unor economii. “Pe chirie și facturi pleacă jumătate din salariul meu. Îmi este greu să-mi imaginez cum aș putea să-mi întemeiez într-o zi o familie și să cresc copii”, declară un profesor. În 2013, Guvernul promitea să crească salariile în învățământ, în paralel cu o creștere sa salriului minim. Însă această promisiune nu s-a concretizat. “Salariul profesorilor nu mai este legat de salariul minim din 2015. Asta înseamnă că salariul lunar al unui institutor este de aproximativ 380 de euro, mai mic decât ar trebui să fie dacă această lege ar fi fost aplicată”, declară vicepreședintele Sindicatului Profesroilor Tamas Totyik. În Ungaria, diferența între salariul mediu în sectoarele privat și public este cea mai mare în Uniunea Europeană (UE). Astfel, educația națională nu mai atrage tineri pe termen lung, iar întregul învățământ poate fi afectat. În prezent, tot mai puține persoane doresc să devină profesori din cauza salariilor mici. Anual, 3.000 de institutori intră în sistem, în timp ce alți 5.000 se pensionează. În cazul în care această tendință continuă, numărul total al profesorilor urmează să scadă la jumătate în 15 ani.
FBI deschide o anchetă cu privire la “terorism intern” în urma atacului din California
Tânărul în vârstă de 19 ani, Santino William Legan, care a ucis trei persoane la sfârșitul lui iulie, după ce a deschis focul la un festival în California, era interesat de “ideologii violente” și a întocmit o listă cu ținte potențiale, a anunțat poliția federală, care a deschis o anchetă cu privire la “terorism intern”. Santino William Legan a tras aproximativ 40 de gloanțe - cu o pușcă de asalt de tip AK-47 - în timpul Festivalului usturoiului, una dintre principalele adunări îndomeniul gastronomic din țară, care s-a încheiat la 29 iulie, la Gilroy, un oraș californian cu 50.000 de locuitori, situat în apropiere de San Francisco. El a ucis un copil în vârstă de șase ani, o adolescentă în vârstă de 13 ani și un tânăr în vârstă de 25 de ani, după care s-a sinucis trăgându-și un glonte în gură, potrivit concluziilor medicului legist. Alte 13 persoane au fost rănite. Potrivit primelor mărturii, atacatorul a părut să deschidă focul “la întâmplare” asupra mulțimii adunate la Festivalul usturoiului, la Gilroy, unde a pătruns forțând o împrejmuire. Atacatorul purta o vestă antiglonț și era echipat cu mai multe încărcătoare de mare capacitate, a precizat șeful Poliției din Gilroy, Scot Smithee. O pușcă cu pompă și altă muniție au fost găsite în mașina acestuia. La mai puțin de o săptămână după această dramă, Statele Unite au fost îndoliate de două atacuri armate sângeroase, în Texas și Ohio, soldate în total cu 31 de morți.
Pescărușii care fură mâncarea oamenilor pot fi descurajați de privirile insistente
Pescărușii, considerați de multe ori o pacoste deoarece obișnuiesc să fure mâncarea persoanelor aflate pe malul mării, sunt descurajați de privirile directe și insistente, conform unui studiu efectuat în Marea Britanie, citat ieri de Press Association. Considerați de multe ori “hoți înaripați”, pescărușii iau la țintă mâncarea persoanelor neatente, evitând privirea victimelor, susțin oamenii de știință. De aceea, riscul ca ei să atace este diminuat atunci când sunt priviți cu insistență, potrivit unui nou studiu publicat în jurnalul Biology Letters. Un grup de cercetători de la Universitatea din Exeter a amplasat pe jos o pungă cu chipsuri pentru a verifica în cât timp pescărușii se vor apropia de ea, fie atunci când o persoană se uită la ei, fie când este neatentă. În medie, pescărușii au avut nevoie de o perioadă 21 de secunde în plus pentru a ataca în cazul în care erau priviți insistent. Oamenii de știință au testat reacția a 27 de pescăruși care s-au apropiat de mâncare dintr-un total de 74, 19 dintre ei fiind interesați de pradă în ambele situații. “Pescărușii sunt deseori considerați agresivi și dispuși să ia mâncarea oamenilor, așa că a fost interesant să aflăm că majoritatea nici măcar nu s-a apropiat în timpul testelor noastre”, a declarat autoarea principală, Madeleine Goumas, de la Centrul pentru Ecologie și Conservare al universității. “Dintre cei care s-au apropiat, cei mai mulți au avut nevoie de mai mult timp în cazul în care erau urmăriți”, a adăugat specialista. De asemenea, “unii nici măcar nu s-au atins de mâncare, în timp ce alții nu păreau să observe că un om se uita la ei”, a observat Goumas care a explicat că aceste diferențe ar putea fi determinate de interacțiunile anterioare ale fiecărei păsări cu oamenii.
