MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Washington Post: Fără nicio cale de ieşire dintr-un război care merge tot mai prost, opţiunile pe care le are Zelenski arată şi mai rău
În timp ce Rusia îşi intensifică atacurile aeriene şi avansează din nou pe câmpul de luptă din Ucraina, la mai bine de doi ani de la invazia sa sângeroasă, nu se întrevede un sfârşit al luptelor, iar opţiunile preşedintelui Volodimir Zelenski cu privire la ce să facă în continuare - şi cu atât mai puţin cum să câştige războiul - variază de la rău la mai rău, scrie The Washington Post (WAPO).
Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta nimic mai puţin decât recuperarea întregului său teritoriu, inclusiv a teritoriilor pe care Rusia le controlează din 2014. Dar, având în vedere că liniile de luptă s-au schimbat puţin în ultimul an, recucerirea militară a zonelor din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le ocupă acum - aproximativ 20% din ţară - pare din ce în ce mai puţin probabilă.
Negocierea cu liderul rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului - lucru pe care Zelenski l-a respins cât timp trupele ruseşti rămân pe teritoriul ucrainean - este toxică din punct de vedere politic. Opinia publică ucraineană se opune enorm de mult renunţării la teritorii, iar Putin nu s-a arătat dispus să accepte nimic în afară de capitularea Ucrainei în faţa cererilor sale. Statu quo-ul este îngrozitor, în condiţiile în care lupta se află acum într-un impas, iar ucrainenii mor zilnic pe câmpul de luptă. Dar o încetare a focului este, de asemenea, un eşec, spun ucrainenii, pentru că le-ar da ruşilor doar timp să-şi refacă forţele. Oficialii ucraineni şi occidentali consideră că Zelenski se află, în bună măsură, într-o situaţie de blocaj. Ajutorul din partea Statelor Unite, cel mai important susţinător militar al Ucrainei, este blocat de luni de zile de republicanii din Congres. Avioanele de luptă moderne aprobate anterior - F-16, fabricate în SUA - sunt aşteptate să intre în luptă mai târziu în acest an - dar în cantitate limitată, ceea ce înseamnă că nu vor schimba situaţia. Ţările NATO dau dovadă în continuare de reţinere în ceea ce priveşte asistenţa lor, fapt evidenţiat de recenta agitaţie după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că statele europene nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe, notează WAPO.
Într-o situație fără ieșire
"Cum va ieşi Zelenski din această situaţie? Habar nu am", a declarat un deputat ucrainean care, la fel ca alţi oficiali şi diplomaţi intervievaţi de cotidianul american, a vorbit sub protecţia anonimatului. "Şi, bineînţeles, mă îngrijorează", adaugă deputatul. Cel mai dificil pentru Zelenski va fi gestionarea aşteptărilor propriei sale ţări. Sprijinul pentru el în rândul ucrainenilor rămâne ridicat, dar după doi ani de război şi pierderi abrupte, "solidaritatea se destramă", a declarat un diplomat occidental de la Kiev. Tîmofi Mîlovanov, profesor la Şcoala de Economie din Kiev şi fost ministru, a declarat că războiul ar putea să se prelungească mulţi ani. "Este un gând neplăcut, dar când unii spun că ar putea dura zeci de ani, nimeni nu contestă acest lucru", a declarat Mîlovanov.
Acesta ar fi trebuit să fie un an electoral pentru Zelenski, dar Constituţia Ucrainei interzice alegerile în timpul legii marţiale, iar unii oficiali de aici se tem că Rusia va încerca să îl prezinte pe Zelenski ca pe un conducător ilegitim odată ce acesta va avea un mandat mai lung decât mandatul său ales de cinci ani. Zelenski va trebui, de asemenea, să îşi respecte propria promisiune - pe care o reafirmă în mod regulat - de a readuce Ucraina la graniţele sale din 1991, inclusiv Crimeea, peninsula ucraineană pe care Rusia a invadat-o ilegal şi a revendicat-o ca fiind a sa acum 10 ani. "Oamenii inteligenţi ştiu că nu este realist", a declarat deputatul ucrainean, adăugând: Liderii politici "trebuie să ajusteze această retorică la un moment dat"."
Fără ajutor din partea SUA
Pesimismul cu privire la şansele Ucrainei pe câmpul de luptă a crescut în ultimele luni, pe măsură ce forţele ruseşti au recâştigat iniţiativa pe câmpul de luptă, în mare parte din cauza faptului că ucrainenii duc lipsă de trupe şi muniţie. Ucraina se bazează pe partenerii săi occidentali pentru arme, dar un pachet de securitate de 60 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite este blocat în Congres de şase luni. Între timp, guvernul ucrainean se străduieşte să rezolve problema lipsei de personal, în timp ce măsurile de mobilizare a mai multor soldaţi au divizat societatea.
Kievul se pregăteşte acum pentru posibilitatea ca ajutorul din partea Statelor Unite să fie tăiat. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a declarat recent că pachetul ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare, dar se aşteaptă ca acesta să fie supus unor revizuiri, cum ar fi, poate, acordarea banilor sub formă de împrumut, ceea ce s-ar adăuga la datoria deja uriaşă a Ucrainei.
Chiar dacă ajutorul este aprobat în curând, întârzierea a trimis un semnal clar că asistenţa viitoare nu este garantată, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA din acest an. De asemenea, oficialii se tem că Europa nu are capacitatea de producţie pentru a compensa un deficit al SUA, în special în ceea ce priveşte muniţia de artilerie şi de apărare aeriană - cele mai mari nevoi ale Ucrainei.
Zelenski a declarat că Ucraina prioritizează producţia internă, dar până acum realizează doar o mică parte din nevoile sale, în timp ce forţele ruseşti trag acum de şase ori mai mult decât ucrainenii de-a lungul liniei de front.
"Va fi și mai rău"
"Uitaţi, am rămas fără muniţie deja de jumătate de an. Cel puţin nu suficientă", a declarat un oficial ucrainean de rang înalt. "Ei bine, va fi mai rău. Şi ce dacă? Ce alte opţiuni există? Dacă partenerii care au promis să ne dea muniţie nu ne-o dau, bineînţeles că situaţia se înrăutăţeşte. Dar imaginea SUA se va înrăutăţi în lume", a avertizat el. În urmă cu un an, starea de spirit de la Kiev era prudent optimistă, în timp ce Ucraina pregătea o contraofensivă de amploare cu tancuri moderne şi vehicule de luptă proaspăt furnizate de partenerii occidentali. Dar acel asalt nu a reuşit să obţină câştiguri semnificative, iar noile arme nu s-au dovedit a fi decisive.
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei care vizează infrastructura militară şi logistica, cum ar fi depozitele de petrol, s-au intensificat, dar forţele Kievului sunt încă sub presiune de-a lungul liniei frontului şi în ultima vreme au fost împinse înapoi. Ucrainenii s-au resemnat la gândul că va fi un război lung. Unii luptă încă din 2014, când Rusia a alimentat pentru prima dată conflictul în estul Ucrainei.
"Ucraina nu are puterea de a întreprinde o nouă ofensivă", a declarat un ambasador occidental. "Există două scenarii. Un scenariu este ca ei să primească sprijin pentru a menţine liniile defensive. Al doilea este că nu există suficient sprijin şi Ucraina se va apăra oricum, cu disperare şi cu mai puţini oameni", a rezumat ambasadorul. Dacă Kievul se va confrunta anul acesta cu forţele ruseşti cu un sprijin inadecvat, a mai avertizat diplomatul, se vor înregistra mai multe victime şi pierderi teritoriale, ceea ce va pune Ucraina pe picior greşit.
Ce va fi în 2025?
Ucraina şi partenerii săi trebuie să se pregătească pentru 2025 ca fiind "un alt an de război, nu de negocieri de pace", spune ambasadorul. "Dacă (Occidentul) doreşte pace, nu ar trebui să răspundă doar la nevoile actuale ale Ucrainei, ci să folosească anul 2024 pentru a oferi Ucrainei tot ce este necesar pentru a intra în modul ofensiv şi a obţine câştiguri substanţiale în 2025", a explicat diplomatul.
Dar Ucraina trebuie să satisfacă unele nevoi pe cont propriu. Comandanţii de teren au raportat un deficit de trupe de-a lungul liniei de front, în special infanteria care este desfăşurată în poziţiile cele mai avansate. Comandanţii militari au făcut presiuni pentru o mobilizare pe scară largă, dar Zelenski şi-a exprimat îndoiala, chiar dacă Kievul spune că Moscova plănuieşte să înroleze încă 300.000 de soldaţi. Zelenski a semnat recent o lege care a redus vârsta minimă de încorporare în Ucraina la 25 de ani, dar a declarat că mobilizarea a aproximativ 500.000 de soldaţi în plus, aşa cum a sugerat fostul comandant-şef al Ucrainei, Valeri Zalujni, nu se va întâmpla. Generalul colonel Oleksandr Sîrskî, noul şef al armatei, a declarat că numărul de 500.000 a fost "redusă semnificativ" în urma unui audit de personal. Între timp, un proiect de lege aflat în parlament pentru a lărgi parametrii celor care pot fi înrolaţi a suferit mii de amendamente.
Un al doilea diplomat occidental de la Kiev a declarat că administraţia lui Zelenski şi parlamentul ucrainean joacă "ping-pong politic" în privinţa mobilizării, deoarece aceasta este o măsură nepopulară. În timp ce mii de oameni s-au oferit voluntari pentru a lupta la începutul războiului, puţini dintre cei care nu s-au înrolat deja vor să o mai facă acum. "Nimeni nu vrea să poarte cu adevărat responsabilitatea în acest moment", a declarat diplomatul. "Dar va trebui să fie făcută (mobilizarea)", a spus diplomatul. "Adică, nu se poate continua aşa. Aud despre oameni care sunt pe front şi care pur şi simplu nu mai pot suporta. Şi apoi, când se întorc aici în permisie şi văd toţi aceşti tineri care ar putea fi acolo... Aşa că apar şi tensiuni sociale în jurul acestui lucru", a explicat diplomatul.
Economie în derivă
O mobilizare pe scară largă ar ridica, de asemenea, provocări economice. Banii pentru salariile soldaţilor nu pot proveni direct din ajutorul extern, iar unele industrii se confruntă deja cu lipsa forţei de muncă. Economia ucraineană se află sub presiune din cauza atacurilor repetate cu rachete şi drone care vizează infrastructura energetică, care sperie, de asemenea, investiţiile străine în afaceri.
Aşadar, cât timp poate rezista Ucraina să fie în război? Parlamentarul ucrainean a declarat că ţara nu va supravieţui unui statu quo-ului încă 10 ani. Alţii, însă, cred că lupta ar putea dura şi mai mult. "Nimeni nu va ceda teritoriu, dar oamenii înţeleg că recuperarea acestuia ar putea dura mult timp", a declarat Mîlovanov, profesorul de economie. "Ce formă poate lua acest lucru? Opiniile diferă aici. Un război lung cu o victorie în cele din urmă? O prăbuşire bruscă în structura de putere rusă? O contraofensivă de succes? Dar asta necesită un tip de sprijin foarte diferit de cel pe care îl are acum Ucraina", punctează profesorul. "Toată lumea vrea soluţii rapide, dar toată lumea a ajuns să înţeleagă că nu vor fi soluţii rapide", rezumă un oficial ucrainean de rang înalt.
Studiu: Un agent natural este capabil să combată metastazele cancerului de sân
Frunzele unui arbore originar din unele părţi ale subcontinentului Indian, care creşte însă şi în Australia şi în regiuni tropicale, s-au dovedit promiţătoare în oprirea răspândirii în organism a celulelor cancerului de sân, au descoperit oamenii de ştiinţă. Albizia lebbeck (Alle) este denumirea ştiinţifică a arborelui siris, care funcţionează ca agent natural pentru a combate metastazele cancerului de sân. Descoperirea, prezentată în revista Scientific Reports, arată că frunzele plantei ar putea împiedica răspândirea celulelor canceroase în alte părţi ale corpului.
„Capacitatea de a împiedica migrarea celulelor canceroase este deosebit de importantă pentru a preveni răspândirea cancerului în organe îndepărtate, un proces esenţial în ceea ce priveşte forma letală a multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân”, a declarat dr. Dilber Uzun Ozsahin, profesor asociat la departamentul de imagistică medicală şi diagnostic al Universităţii Sharjah, din Emiratele Arabe Unite. Dr. Ozsahin, coautor al studiului, şi colegii săi au ajuns la ceea ce au descris ca „primele descoperiri” în direcţia stopării metastazelor cancerului de sân.
Cercetări anterioare au demonstrat că boala metastatică este cea mai frecventă cauză de deces la pacienţii cu cancer de sân. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 2022 au existat 2,3 milioane de femei diagnosticate cu cancer de sân. OMS a estimat la 670.000 numărul deceselor legate de cancerul de sân în acelaşi an. Dr. Ozsahin a declarat că studiul în cercetarea cancerului a inclus şi inteligenţa artificială (AI).
Potrivit autorilor, „studiul a descoperit compuşi organici promiţători în ALEE care posedă proprietăţi medicinale, ajutând potenţial la prevenirea metastazelor în cancerul de sân uman”.
„În mod interesant, am observat că concentraţiile variate ale extractului de plantă au fost netoxice şi nu au avut niciun impact asupra proliferării celulare, dar au prezentat un potenţial antimigrator semnificativ atât în celulele MDA-MB 231, cât şi în celulele MCF-7, cu o concentraţie crescândă”, notează autorii, care susţin importanţa demersului lor ştiinţific în căutarea plantelor medicinale cu potenţial de inhibare a metastazelor.
În acest stadiu, autorii au folosit metode ştiinţifice viguroase pentru a depista şi evalua compuşii bioactivi ai plantelor medicinale. Albizia lebbeck a fost în acest caz planta aleasă de cercetători, cunoscut fiind că frunzele sale conţin compuşi organici care sunt foarte apreciaţi în domeniul medical.
Originar din subcontinentul indian, agricultorii folosesc în mod obişnuit acest copac pentru a oferi umbră plantaţiilor lor, în special celor de cacao şi cafea. Părţile comestibile includ vârfurile tinere ale copacului, pe care le gătesc sau le fierb. Autorii au prezentat în studiul lor potenţialul extractelor etanolice de Albizia lebbeck în inhibarea migraţiei celulelor umane de cancer de sân in vitro.
Dr. Ozsahin a declarat că studiul a generat un „interes considerabil” din partea comunităţii medicale, câteva industrii exprimându-şi interesul de a colabora cu echipa pentru a avansa cercetarea în stadiul clinic. „Trecerea la etapa clinică ne va permite să evaluăm siguranţa, eficacitatea şi fezabilitatea noilor terapii pe subiecţi umani. Studiile clinice oferă un cadru riguros pentru testarea tratamentelor experimentale, colectarea de date privind efectele acestora şi evaluarea impactului lor asupra rezultatelor pacienţilor”, a mai precizat ea.
Concentraţiile globale de dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot au urcat la niveluri nemaiîntâlnite în 2023
întâmplător sau nu, tot anul trecut a fost și cea mai mare temperatură măsurată vreodată la nivel mondial
Nivelul celor mai importante trei gaze care captează căldura în atmosferă a atins din nou anul trecut niveluri record, au confirmat oamenii de ştiinţă americani, subliniind provocarea tot mai mare pe care o reprezintă criza climatică, potrivit The Guardian. Concentraţia globală a dioxidului de carbon, cel mai important şi mai răspândit dintre gazele cu efect de seră emise de activitatea umană, a crescut la o medie de 419 părţi la un milion în atmosferă în 2023, în timp ce metanul, un gaz cu efect de seră puternic, deşi de durată mai scurtă, a crescut la o medie de 1922 părţi pe miliard. Nivelurile de protoxid de azot, a treia cea mai importantă emisie de încălzire cauzată de activitatea umană, au urcat uşor la 336 de părţi pe miliard.
Potrivit Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA), creşterile nu se ridică la nivelul recordurilor înregistrate în ultimii ani, dar reprezintă totuşi o schimbare majoră în compoziţia atmosferei, chiar şi faţă de acum un deceniu.
Datorită arderii combustibililor fosili, a agriculturii animale şi a defrişărilor, nivelurile de CO2 la nivel mondial sunt acum cu peste 50% mai mari decât erau înainte de era industrializării în masă.
Metanul, care provine din surse care includ forajul de petrol şi gaze şi creşterea animalelor, a crescut şi mai dramatic în ultimii ani, a declarat NOAA, iar acum are concentraţii atmosferice cu 160% mai mari decât în perioada preindustrială.
NOAA a declarat că ritmul ascendent al nivelurilor de gaze cu efect de seră se datorează utilizării continue a combustibililor fosili, precum şi impactului incendiilor de pădure, care aruncă în aer fum încărcat cu carbon. Oxidul de azot, între timp, a crescut din cauza utilizării pe scară largă a îngrăşămintelor cu azot şi a intensificării agriculturii.
Prezenţa din ce în ce mai mare a gazelor cu efect de seră determină o creştere a temperaturii globale - anul trecut a fost cea mai mare temperatură măsurată vreodată la nivel mondial - şi efectele asociate, cum ar fi inundaţiile, secetele, valurile de căldură şi incendiile de vegetaţie.
Nivelurile de dioxid de carbon din prezent sunt acum comparabile cu cele de acum 4 milioane de ani, a declarat NOAA, o epocă în care mările erau cu aproximativ 75 de metri mai înalte decât în prezent, temperatura medie era mult mai ridicată, iar pădurile mari ocupau zone din zona arctică, acum îngheţată.
Din cauza decalajului dintre nivelurile de CO2 şi impactul acestora, precum şi a sutelor de ani în care emisiile rămân în atmosferă, criza climatică are o durată enormă.
Michael Douglas a aflat că este rudă cu Scarlett Johansson
Michael Douglas a descoperit într-un episod recent al emisiunii de la PBS "Finding Your Roots" că este "vărul" actriţei Scarlett Johansson, potrivit CNN.
"Glumeşti?" a răspuns Douglas când gazda Henry Louis Gates Jr. i-a dezvăluit legătura. "Oh, este uimitor. În regulă. Asta este grozav. E foarte tare". Cu ajutorul unor genealogişti profesionişti, s-a descoperit că Douglas şi Johansson "au în comun porţiuni identice de ADN pe patru cromozomi diferiţi" care "apar pe liniile materne ale lui Scarlett, care se întind până la comunităţile evreieşti din Europa de Est". Douglas a continuat spunând: "Este incredibil". El a adăugat: "Aştept cu nerăbdare să o văd pe Scarlett data viitoare".
Din 2012, "Finding Your Roots" a scos la iveală legături incredibile. Într-un episod, Julia Roberts şi Edward Norton au aflat că sunt verişori genetici, iar Kerry Washington a primit o veste care i-a schimbat viaţa, aceea că a fost concepută printr-un donator de spermă.
Actorul Cole Brings Plenty, în vârstă de 27 de ani, a fost găsit mort
Actorul Cole Brings Plenty, starul serialului "1923", spin-off al "Yellowstone", a fost găsit mort vineri, a anunţat tatăl său, Joe, pe Instagram. Tânărul în vârstă de 27 de ani era dispărut din weekendul de Paşte.
Actorul a fost găsit lângă un vehicul neocupat într-o zonă împădurită din estul statului Kansas. O anchetă a fost demarată de poliţia din Lawrence, Kansas, pentru a stabili cauza dispariţiei sale. "Sunt profund întristat să confirm că fiul meu, Cole, a fost găsit şi nu mai este printre noi", a transmis Joe Brings Plenty pe Instagram.
Cole Brings Plenty a fost văzut ultima dată duminica trecută în Kansas, la volanul unui Ford Explorer alb. Cu câteva ore înainte, poliţia din Lawrence anunţase pe Facebook că tânărul era căutat de autorităţi în legătură cu un incident de violenţă domestică petrecut în 31 martie. Potrivit poliţiei, o femeie a cerut ajutor la domiciliul ei, iar camerele de supraveghere l-au identificat pe Cole Brings Plenty într-o maşină când încerca să părăsească oraşul imediat după incident.
A fost o situaţie care a provocat o mare îngrijorare în rândul familiei actorului, în special a unchiului său, Mo Brings Plenty, de asemenea actor în serialul "Yellowstone". Unchiul său a publicat pe Instagram un mesaj în apărarea nepotului său. "Nu este în caracterul lui, în ciuda a ceea ce ar putea spune sau crede lumea. Nu merită, iar el ştie acest lucru", a spus el. El a adăugat: "Este important ca toată lumea să se abţină de la a face presupuneri sau speculaţii în orice situaţie. Aţi vrea să se întâmple asta dacă Cole ar fi fiul, fratele, nepotul, vărul dumneavoastră - familia dumneavoastră? Haideţi să punem faptele pe primul loc, să respectăm procesul şi să susţinem principiile echităţii şi justiţiei pentru toţi cei implicaţi".
Cole Brings Plenty, în vârstă de 27 de ani, era cunoscut mai ales pentru rolul lui Pete Plenty Clouds, fiul ciobanului Crow Hank, în serialul "1923", al cărui al doilea sezon urmează să fie difuzat de Paramount în 2024. Actorul a împărţit ecranul cu nume mari de la Hollywood, precum Helen Mirren şi Harrison Ford. El a mai apărut în serialul "Into the Wild Frontier", lansat în 2022, şi mai recent în "The Tall Tales of Jim Bridger".
Candidatul pro-rus a câştigat alegerile prezidenţiale din Slovacia
Candidatul guvernului naţionalist de stânga din Slovacia, Peter Pellegrini, a câştigat sâmbătă alegerile prezidenţiale din această ţară, consolidând controlul premierului pro-rus Robert Fico asupra puterii.
Robert Fico, care în octombrie anul trecut a preluat puterea pentru a patra oară, a orientat politica externă a ţării către viziuni mai pro-ruse şi a iniţiat modificări în dreptul penal şi al mass-media, ceea ce a stârnit îngrijorări legate de slăbirea statului de drept. Peter Pellegrini a obţinut 53,26% din voturi, faţă de 46,73% pentru candidatul opoziţiei pro-occidentale, Ivan Korcok, conform rezultatelor din 99,66% din circumscripţiile de vot.
Preşedinţii slovaci nu au multe prerogative executive, dar pot să se opună prin veto legilor sau să le conteste la Curtea Constituţională. Aceştia numesc judecătorii Curţii Constituţionale, ceea ce ar putea deveni important în conflictul politic legat de soarta reformelor lui Fico, care urmăreşte să uşureze drastic pedepsele pentru corupţie.
Coaliţia lui Fico, care include un partid condus de Pellegrini, a oprit livrările de arme ale statului slovac către Ucraina, iar Fico a vorbit despre ceea ce a numit influenţa occidentală în război, care ar fi dus doar la uciderea reciprocă a naţiunilor slave.
Peter Pellegrini, în vârstă de 48 de ani, a declarat că victoria sa însemnă că guvernul va avea susţinere în obiectivele sale şi nu se va confrunta cu un "centru de putere oportunist, de opoziţie", o referire la preşedinta liberală acum în funcţie Zuzana Caputova. "Voi fi un preşedinte care va sprijini guvernul în eforturile sale pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor", a declarat Pellegrini la sediul său de campanie. "Voi face totul pentru ca Slovacia să rămână pentru totdeauna de partea păcii şi nu de partea războiului", a promis el.
Pellegrini, văzut ca fiind totuşi mai moderat decât Fico, a declarat anterior, sâmbătă, că alegerea sa nu va însemna nicio grabă de schimbare fundamentală în politica externă a ţării. "Nu este vorba despre viitoarea direcţie a politicii externe. Garantez, de asemenea, ca şi celălalt candidat, că vom continua să fim un membru puternic al UE şi al NATO", a promis el după ce a votat la Rovinka, la periferia capitalei.
Zeci de mii de oameni au manifestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban
Zeci de mii de oameni au manifestat sâmbătă, în centrul Budapestei, împotriva guvernului lui Viktor Orban, în frunte cu un avocat fost apropiat al administraţiei, care a lansat recent o mişcare politică menită să îl conteste pe premier. Protestatarii au mărşăluit spre parlament pe o vreme neobişnuit de caldă de primăvară, unii dintre ei strigând "Nu ne este frică" şi "Orban demisia!". Mulţi purtau culorile naţionale roşu-alb-verde sau purtau drapelul naţional, simboluri pe care partidul lui Orban le-a folosit ca fiind ale sale în ultimele două decenii. "Acestea sunt culorile naţionale ale Ungariei, nu cele ale guvernului", a declarat Lejla, în vârstă de 24 de ani, care a călătorit la Budapesta din Sopron, un oraş de la graniţa de vest a ţării. Protestul a fost condus de Peter Magyar, în vârstă de 43 de ani, care a fost căsătorit cu fostul ministru al Justiţiei al lui Orban, Judit Varga, şi care, în cele din urmă, intenţionează să îşi lanseze propriul partid. Trei protestatari intervievaţi de Reuters au declarat că Magyar le-a plăcut pentru că a fost apropiat de guvernul Orban şi cunoaşte din interior modul în care acesta funcţionează. "Ştiam că există corupţie, dar el o spune ca un insider şi ne-a confirmat acest lucru", a declarat Zsuzsanna Szigeti, angajată în sistemul de sănătate, în vârstă de 46 de ani, care purta un steag maghiar care îi acoperea tot corpul. Ea a spus că este îngrijorată de sistemele de educaţie şi de sănătate şi că este îngrijorată de corupţie. "Am încredere că va exista o schimbare", a spus ea.
Magyar a devenit foarte cunoscut în februarie, când a făcut comentarii incendiare despre funcţionarea internă a guvernului. El l-a acuzat pe Antal Rogan, ministrul care conduce biroul lui Orban, că ar conduce un aparat de propagandă centralizat. De asemenea, el a publicat o înregistrare a unei conversaţii cu fosta sa soţie, în care Varga a detaliat o încercare a unui consilier superior al şefului de cabinet al lui Orban de a interveni într-un caz de corupţie. Procurorii investighează în prezent declaraţiile. Ancheta are loc într-un moment sensibil din punct de vedere politic pentru Orban, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie, şi urmează unui scandal de abuz sexual care a dus la căderea a doi dintre aliaţii săi politici cheie - fostul preşedinte şi Varga - în februarie.
