MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina vrea în UE, Rusia tot ia la ... țintă marile orașe
Zelenski a semnat ieri o cerere pentru ca Ucraina să adere rapid la Uniunea Europeană n Putin insistă ca țara vecină să fie neutralizată militar n în timp ce la Gomel aveau loc negocieri între cele două părți, Harkovul era sub un asediu puternic din partea trupelor ruse
Orașul Harkov, unul dintre cele mai mari din Ucraina, era luni la prânz sub asediul artileriei trupelor ruse de ocupație, potrivit presei ucrainene.
Trupele ruse au tras neîncetat asupra principalelor obiective militare din oraș și din vecinătate, dar tirurile au lăsat în urmă zeci de civili morți, potrivit publicației LB.ua, care descrie “iadul” în care sirenele ambulanțelor se auzeau non-stop printre tirurile de armă. „Harkovul tocmai ce a fost atacat intens cu artilerie. Sunt zeci de morți și sute de răniți. Acest coșmar trebuie să-l vadă toată lumea”, a afirmat ministrul adjunct de interne ucrainean, citat de The Guardian. Canalul Twitter al televiziunii Nexta TV a publicat imagini cu civili morți.
Bilanțul războiului este incert în prezent. Ucraina a anunțat că au fost uciși, începând de joi, aproximativ 200 de civili și zeci de militari. Între victime se află 16 copii. Armata rusă a recunoscut pentru prima oară că a înregistrat “morți” și “răniți” în invazia rusă a Ucrainei, însă fără să prezinte vreun bilanț.Aproximativ 500.000 de oameni au fugit din calea războiului de joi, când Rusia a invadat Ucraina. Peste jumătate dintre refugiații ucraineni se află în Polonia, iar numărul lor “continuă să crească”, potrivit ONU și autorităților poloneze.
În timp de Harkov era sub bombardamentul trupelor ruse, reprezentați ai Ucrainei și Moscovei s-au întâlnit la negocieri la Gomel, în Belarus. Rezultatul acestor discuții era necunoscut aseară, dar Vladimir Putin i-a spus ieri președintelui francez Emmanuel Macron că un acord cu Ucraina este posibil doar dacă țara este neutră, „denazificată” și „demilitarizată”, iar controlul Rusiei asupra Crimeei anexate este recunoscut oficial. Pe de altă parte, Palatul Elysee a spus că Putin a “confirmat disponibilitatea de a se angaja” să oprească atacurile împotriva civililor și a blocurilor din Ucraina.
Un comando paramilitar, trimis de ruși pe urmele lui Zelenski
Peste 400 de mercenari din grupul paramilitar rus Wagner, apropiat Kremlinului, au fost trimiși - în urmă cu cinci săptămâni - în Ucraina să-l asasineze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dezvăluie cotidianul britanic The Times. Cei peste 400 de mercenari - veniți din Africa - se află la Kiev cu misiunea de a-l asasina pe șeful statului ucrainean.
Ei fac parte din acest grup paramilitar rus apropiat Kremlinului, finanțat de oligarhul rus Evgheni Prigojin. BBC estima în 2021 la 10.000 numărul mercenarilor care au luptat sub flamura Wagner în ultimii șapte ani. Uniunea Europeană (UE) a condamnat în 2021 acțiunile grupului Wagner, pe care l-a acuzat de “alimentarea violenței, jefuirea resurselor naturale și intimidarea civililor, toate încălcări ale dreptului internațional”. Guvernul Ucraiei a fost informat cu privire la prezența mercenarilor din Wagner printr-o notă a serviciilor secrete ucrainene. Acesta a fost motivul instituirii unei interdicții de circulație timp de 36 de ore, scrie ziarul britanic.Interdicția de circulație a fost ridicată luni, la ora locală 8.00 (și ora României).
Tot mai departe de pace, tot mai aproape de UE
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat ieri o cerere pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Aderarea necesită o unanimitate a tuturor celor 27 de state membre UE, însă în rândul acestora există “diverse opinii și sensibilități” în acest subiect, a anunțat președintele Consiliului European Charles Michel. “Aderarea este o cerere exprimată de mult timp de către Ucraina. Însă există diverse opinii și sensibilități în UE pe tema extinderii. Ucraina va trimite o cerere oficială, Comisia Europeană urmează să prezinte un aviz oficial, iar Consiliul se va pronunța”, a anunțat conducătorul instanței care reprezintă cele 27 de state membre ale Uniunii. Volodimir Zelenski a îndemnat luni Uniunea Europeană să integreze Ucraina “neîntârziat”.
Presa rusă, paralizată de hackerii Anonymous
Gruparea de hackeri „Anonymous” a revendicat luni un atac cibernetic care a paralizat site-urile mai multor media ruse, printre care și ale celor două agenții de presă de stat, după atacurile informatice care au vizat în ultimele zile numeroase site-uri oficiale ruse.
Timp de câteva minute, site-urile agențiilor de presă de stat TASS și RIA Novosti, al cotidianului Kommersant, al ziarului pro-Kremlin Izvestia și al revistei Forbes Russia au afișat un mesaj care cerea “încetarea” invaziei ruse din Ucraina. “În câțiva ani, vom trăi ca în Coreea de Nord. De ce avem nevoie de asta? Pentru ca Putin să ajungă în cărțile de istorie? Nu este războiul nostru, așa că să ne oprim!”, se arăta în mesaj. “Acest mesaj va fi șters, iar unii dintre noi vor fi concediați sau chiar închiși. Însă nu mai putem”, se mai arăta în text, care acuza “indiferența” jurnaliștilor de la instituțiile media vizate. Aceste atacuri au urmat celor comise joi de același grup asupra site-urilor rețelei postului public de televiziune ruse RT (fost Russia Today). Sâmbătă, site-urile Kremlinului, Dumei (camera inferioară a parlamentului rus) și Ministerului rus al Apărării au fost scoase din funcțiune, într-un atac revendicat de asemenea de Anonymus, pe Twitter. Organizația NetBlocks, specializată în monitorizarea internetului în lume, a semnalat de asemenea într-un raport sâmbătă un acces lent la site-urile principalilor operatori telefonici ruși, cum ar fi Rostelecom, MTS, Beeline sau Megafon.
Cu lațul la gât, unii oligarhi ruși devin pacifiști
Oligarhul rus Oleg Deripaska a cerut ieri încetarea “capitalismului de stat” în Rusia în fața crizei provocate de sancțiunile occidentale. “Este o adevărată criză și avem nevoie de manageri de criză adevărați. Trebuie să schimbăm neapărat politica economică și să punem capăt acestui capitalism de stat”, a scris pe Telegram miliardarul și fondatorul gigantului Rusal, producător de aluminiu.
Contrar situației din 2014, când au fost adoptate primele sancțiuni în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, “nu va mai fi posibil pur și simplu să așteptăm”, a adăugat Deripaska, unul dintre cei mai bogați 50 de oameni din Rusia. El a spus că așteaptă din partea guvernului “clarificări și comentarii clare asupra politicii economice în următoarele trei luni”.
Este una din rarele critici la adresa Kremlinului, care și-a supus elita economică de la venirea la putere a lui Vladimir Putin.
Un alt miliardar rus, Oleg Tinkov, fondatorul băncii Tinkoff, a criticat de asemenea invazia din Ucraina, într-un mesaj publicat luni. “Astăzi, în Ucraina, oameni nevinovați mor în fiecare zi. Este de neconceput și inacceptabil!”, a scris el pe Instagram, făcând apel la “alocarea de bani pentru îngrijirea oamenilor, pentru cercetarea pentru vindecarea cancerului, și nu pentru război”.
Unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, oligarhul Roman Abramovici, “a fost contactat de Ucraina pentru a ajuta la găsirea unei soluții și de atunci lucrează la oferirea de ajutor”, a precizat purtătoarea sa de cuvânt, Rola Brentlin. Duminică, miliardarul rus Mihail Fridman a denunțat la rândul său războiul din Ucraina, într-o scrisoare către angajații fondului său, LetterOne. “Sunt convins că războiul nu poate fi niciodată răspunsul. Această criză va costa vieți și va face ravagii în două națiuni surori de sute de ani”, a scris el, spunând că își dorește ca această “vărsare de sânge” să înceteze. Aceste luări de poziție survin în contextul în care țările occidentale au decis să își extindă sancțiunile împotriva Rusiei, ajungând la oligarhi și la activele lor din întreaga lume.
Deținuții, înarmați și trimiși pe front
Volodimir Zelenski a decis ieri să elibereze deținuții cu experiență militară pentru ca aceștia să se alăture luptei împotriva forțelor ruse. “Oricine se poate alătura luptei împotriva ocupanților trebuie să o facă. Nu a fost o decizie ușoară, din punct de vedere moral, dar este utilă din punctul de vedere al protecției noastre. În conformitate cu legea marțială, participanții la ostilități, ucraineni cu experiență reală de luptă vor fi eliberați din închisori și-și vor putea ispăși pedepsele în locurile cele mai periculoase ale războiului. Cheia acum stă în apărare”, și-a justificat decizia Zelenski.
Într-o nouă înregistrare video, difuzată cu puțin înaintea începerii negocierilor ruso-ucrainene, Zelenski a declarat: “Când mi-am anunțat candidatura, am spus că fiecare dintre noi este președinte. Pentru că toți suntem răspunzători de statul nostru. De frumoasa noastră Ucraină. Și acum fiecare dintre noi s-a transformat într-un luptător”.
Ministrul bulgar al Apărării, demis pentru că nu a numit invazia rusă drept „război”
Premierul bulgar, Kiril Petkov, a declarat, ieri, că va propune destituirea ministrului bulgar al Apărării, Stefan Ianev, după refuzul celui din urmă de a califica invazia rusă a Ucrainei ca fiind un război. Astfel, atitudinea lui Ianev a atras numeroase solicitări de înlocuire a sa. Prim-ministrul Bulgariei a mai precizat că actuala coaliție guvernamentală centristă se va reuni în cadrul unei ședințe în cursul zilei de luni pentru a decide demiterea lui Ianev și a propune un nou ministru al Apărării. „Ministrul Apărării nu poate folosi cuvântul operațiune în loc de cuvântul război. Nu poți numi ceea ce se întâmplă a fi o operațiune când mii de soldați dintr-o tabără și din cealaltă sunt deja morți”, a afirmat premierul bulgar, într-o declarație televizată. Toți partenerii de coaliție au fost de acord cu destituirea actualului ministru al Apărării, a mai specificat Petkov.
Refugiații ucraineni drept de ședere de până la trei ani în UE
Uniunea Europeană se pregătește să le acorde ucrainenilor care fug de război dreptul de ședere și de muncă în blocul european pentru o perioadă de până la trei ani, au afirmat oficialități UE și franceze. “Este datoria noastră să îi preluăm pe cei care fug de război”, a declarat luni ministrul de interne francez Gerald Darmanin pentru postul France 2 TV. El a adăugat că duminică miniștrii de externe din UE au mandatat Comisia Europeană cu pregătirea propunerilor de acordare a protecției pentru refugiații ucraineni. Miniștrii de interne europeni se vor întâlni din nou joi pentru a stabili detaliile. În primul semestru al acestui an Franța asigură președinția rotativă a Consiliului UE.
Directiva UE privind protecția temporară, elaborată după războaiele din Balcani din anii '90, dar niciodată utilizată până acum, oferă același nivel de protecție, pentru o perioadă de la 1 la 3 ani, în toate statele UE, inclusiv un permis de ședere, acces la locuri de muncă, beneficii sociale și tratament medical. Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat că majoritatea miniștrilor au susținut duminică această propunere, deși au fost câțiva participanți care au pus sub semnul întrebării oportunitatea ei.
Chestiunea privește întreaga Uniune Europeană, a subliniat Johansson.
“Vedem deja mulți ucraineni care părăsesc țara de primă intrare și merg în alte state membre, în special în cele care au deja o mare populație ucraineană. Polonia este una dintre acestea, dar mai sunt Italia, Portugalia, Spania, Germania și Republica Cehă”, a spus ea într-o conferință de presă.“Toate țările membre UE sunt pregătite să primească refugiați din Ucraina”, a menționat la rândul său ministrul de interne german Nancy Faeser. Citând surse ONU, comisarul european pentru gestionarea crizelor Janez Lenarcic a subliniat că este de așteptat ca patru milioane de ucraineni să-și părăsească țara ca refugiați. Majoritatea dintre aceștia sunt femei și copii, în condițiile în care bărbații ucraineni cu vârste între 18 ani și 60 de ani sunt obligați să rămână în țară, în virtutea stării de urgență.
Comisarul european: Este momentul ca România să fie membru deplin în Schengen
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat ieri că a venit momentul ca România să fie membru deplin al spațiului Schengen. Ea s-a aflat în vizită oficială în România. „Sper că se va întâmpla curând, Comisia a făcut, după cum știți, în acești zece ani, evaluarea că România este pregătită pentru Schengen. Iar aceasta este poziția noastră în continuare. Încercăm să convingem Consiliul să avanseze, deoarece este momentul ca România să fie membru deplin în Schengen”, a arătat oficialul de la Bruxelles în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul de Interne, Lucian Bode.
