MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Surse: Rusia și Ucraina au redactat un plan de pace
Țara vecină își va declara prin constituție neutralitatea, dar va păstra armata și va putea fi sub protecția militară a unui stat occidental, potrivit unui punct din acest acord, neconfirmat oficial n modelul suedez sau austriac de neutralitate nu este acceptat de Ucraina, a declarat ieri un negociator al Kievului, care a admis că există „loc de compromis”
Ucraina și Rusia au redactat o primă versiune a unui plan de pace ce include 15 puncte, printre care încetarea focului și retragerea trupelor rusești dacă Kievul își declară neutralitatea și acceptă o limită asupra forțelor sale armate, scrie Financial Times, citând trei surse apropiate de discuții.
Înțelegerea propusă, pe care negociatorii ucraineni și ruși au discutat-o pe larg luni, ar stipula ca Ucraina să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO și să promită că nu va găzdui baze militare sau armament în schimbul protecției din partea unor aliați precum Statele Unite, Marea Britanie sau Turcia, potrivit surselor FT.
Amintim că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri dimineața că negocierile de pace cu Ucraina nu sunt ușoare dar că există speranță pentru un compromis. De asemenea, Mihailo Podoliak, unul dintre negociatorii ucraineni, a declarat marți noaptea după încheierea negocierilor că încă există contradicții fundamentale dar „cu siguranță există loc de compromis”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat în cursul zilei de ieri că negociatorii discută o soluție de compromis în care Ucraina să rămână neutră, după modelul Suediei și al Austriei. Negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski a explicat că modelele austriac și suedez ar însemna că Ucraina își va putea păstra armata, dar nu va avea voie să găzduiască baze sau trupe străine.
Modelul nu poate fi decât „ucrainean”
Totuși, Ucraina a insistat ieri că cere Rusiei “garanții de securitate absolute” și a respins ideea unui model al “neutralității suedeze sau austriece”. “Ucraina se află în prezent în stare de război direct cu Rusia. Prin urmare, modelul nu poate fi decât «ucrainean»“, a declarat Mihailo Podoliak.
El a subliniat că vrea “garanții de securitate absolute” privind Rusia și ca semnatarii să se angajeze să intervină de partea Ucrainei în cazul unei agresiuni. Potrivit părții ucrainene, “contradicții profunde” persistă în negocieri.
Discuțiile urmează să se reia, dar amintim că Volodimir Zelenski a făcut concesii importante și s-a declarat pregătit să renunțe la aderarea Ucrainei la NATO. Ieri, Zelenski a respins sugestiile conform cărora este gata să se predea, numindu-le o “provocare copilărească”, după ce un banner contrafăcut a fost afișat într-un buletin de știri ucrainean. Mesajul scris pe banner spunea că președintele cere poporului să depună armele. De asemenea, liderul ucrainean s-a adresat națiunii sale, precum și întregii lumi prin două discursuri video postate, miercuri, pe pagina sa oficială de Facebook. “Suntem deja acasă... ne intensificăm eforturile pentru a aduce ocupanții în fața justiției”, a subliniat el. “Pot doar să cer armatei ruse să renunțe la arme și să se întoarcă acasă”, a spus Zelenski.
Peskov: Putin este dispus să discute cu Biden
Președintele rus nu a mai vorbit cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul războiului din Ucraina, dar contactul dintre cei doi lideri se poate relua dacă este necesar, a declarat, ieri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. “Impunerea de sancțiuni (înalților oficiali americani) nu înseamnă oprirea contactelor”, a adăugat Peskov.
Marți, Rusia a sancționat înalți oficiali americani, inclusiv pe Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken, ca răspuns la sancțiunile impuse de SUA.
Șef al serviciilor secrete ruse: Soarta Rusiei se decide în următoarele zile
Rusia “trăiește acum un moment cu adevărat istoric”, a declarat Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de al Informații Externe al Rusiei (SVR), în cadrul unii eveniment la Moscova. Oficialul rus a afirmat că în zilele următoare se va decide “soarta Rusiei”. “Se decide soarta Rusiei, locul ei viitor în lume”, a spus Narîșkin. Discursul șefului de spionaj s-a concentrat pe importanța suveranității, argumentând că “suveranitatea este o garanție a bunăstării și demnității cetățenilor noștri, acesta este viitorul copiilor noștri”. “Din asemenea chestiuni, Rusia nu s-a retras niciodată și nu se va retrage, pentru că altfel va înceta să mai fie Rusia”, a subliniat oficialul rus.
Înainte de invadarea Ucrainei, Narîșkin a fost pus în încurcătură de președintele rus în timpul unei întâlniri a Consiliului de Securitate transmisă de televiziunea de stat. Fostul ofițer KGB părut că se eschivează atunci când a fost invitat să-și exprime sprijinul pentru recunoașterea regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.
Zece oameni care stăteau la coadă la pâine, uciși de ruși
Forțele ruse au împușcat și ucis 10 persoane în orașul Cernihiv (nordul Ucrainei), ieri, în timp ce stăteau la coadă să cumpere pâine, conform informațiilor comunicate de Ambasada Statelor Unite la Kiev pe Twitter.
“Astfel de atacuri îngrozitoare trebuie să înceteze. Luăm în considerare toate opțiunile disponibile pentru a asigura tragerea la răspundere pentru orice atrocități din Ucraina”, s-a precizat în postarea Ambasadei SUA la Kiev.
Senatul SUA îl condamnă în unanimitate pe Putin drept criminal de război
Senatul Statelor Unite a adoptat, marți, în unanimitate, o rezoluție prin care îl condamnă pe președintele rus, Vladimir Putin, drept criminal de război, o demonstrație rară de unitate în Congresul profund divizat.
Rezoluția a fost introdusă de senatorul republican Lindsey Graham și susținută de senatorii ambelor partide. De asemenea, rezoluția încurajează Curtea Penală Internațională (ICC) de la Haga și alte națiuni să vizeze armata rusă în orice anchetă a crimelor de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.
“Toți cei din această cameră ne-am alăturat, democrați și republicani, pentru a spune că Vladimir Putin nu poate scăpa de răspunderea pe care o are pentru atrocitățile comise împotriva poporului ucrainean”, a spus liderul majorității democraților din Senat, Chuck Schumer, într-o alocuțiune înaintea votării.
Papa evocă un război nuclear
cei care vor mai rămâne în viață, dacă va mai rămâne cineva, vor trebui să reconstruiască omenirea, spune suveranul Pontif
Papa Francisc a evocat ieri spectrul unui război nuclear în urma căruia puținii supraviețuitori ar trebui să o ia de la capăt și să reconstruiască omenirea “în ziua următoare” și a lăsat totodată impresia că îl roagă pe Dumnezeu să îl oprească pe agresorul din Ucraina.
Suveranul pontif, în vârstă de 85 de ani, a vorbit în alocuțiunea rostită în timpul audienței sale publice săptămânale despre fenomenul de îmbătrânire și corupția din societate, spunând povestea biblică a Marelui Potop pe care Dumnezeu l-a folosit pentru a pedepsi omenirea păcătoasă și coruptă și în urma căruia doar Noe și familia lui au supraviețuit. “Imaginația noastră pare tot mai mult concentrată pe reprezentarea catastrofei finale care va duce la extincția noastră”, a declarat papa Francisc, care s-a îndepărtat apoi de textul pe care îl pregătise, spunând că “un astfel de lucru ar putea să se întâmple după un eventual război atomic”.
“În ziua următoare”, dacă vor mai exista zile și ființe umane, va trebui să o luăm din nou de la capăt și să pornim de la nimic, a adăugat liderul de la Vatican, fără să menționeze războiul din Ucraina în acea parte a alocuțiunii sale, pe care a rostit-o în fața mai multor mii de persoane reunite în interiorul Vaticanului.
Totuși, după câteva minute, papa Francisc, cu o voce scăzută și o tonalitate sumbră, a citit o rugăciune pentru Ucraina scrisă de un arhiepiscop italian.
„Doamne Iisuse, născut sub bombele de la Kiev”, „mort în brațele mamei într-un buncăr din Harkov”, „trimis pe front la 20 de ani, ai milă de noi!”, a spus suveranul pontif, vizibil mișcat.
Suveranul Pontif a cerut iertare în numele oamenilor care „continuă să bea sângele morților sfâșiați de arme” și ale căror mâini „create pentru a proteja s-au transformat în instrumente ale morții”.
Duminică, papa Francisc, care a făcut în repetate rânduri apeluri la pace de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, a cerut „oprirea masacrului” în această țară.
Guvernul francez, pregătit să discute despre “autonomia” Corsicăi
Parisul este pregătit să slăbească controlul asupra Corsicăi, într-un proces care ar putea duce la un statut de autonomie pentru insulă, a declarat ministrul de Interne al Franței, Gerald Darmanin, citat de un ziar din Corsica. Guvernul este hotărât să se implice într-o “discuție fără precedent pe chestiuni instituționale”, a declarat Gerald Darmanin pentru Corse Matin, adăugând că este “pregătit să meargă până la autonomie”.
Declarațiile ministrului francez făcute chiar înaintea unei vizite de două zile în Corsica, vin după ce protestele de weekendul trecut au reînviat tensiunile de lungă durată dintre Corsica și Franța.
Protestatarii din orașul Bastia (nordul Corsicăi) au atacat clădiri ale instituțiilor publice și au aruncat cu proiectile în organele de poliție, duminică. Aceasta este cea mai recentă demonstrație din cauza unui atac asupra unui naționalist încarcerat într-o închisoare din Franța. Darmanin a subliniat că nu a fost stabilit ce ar presupune exact un statut de autonomie.
“Trebuie să vorbim despre asta”, a spus el, citat de Corse Matin.
Oficialul francez a mai menționat că abordarea statutului insulei ar fi o prioritate a celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron.
Alegerile prezidențiale au loc luna viitoare, iar Macron este considerat cel mai probabil câștigător, potrivit exit-pollurilor.
Un pianist rus propune „mai multă fermitate” cu ucrainenii
Pianistul rus de renume internațional Boris Berezovsky vrea să vadă mai multă presiune asupra orașului Kiev care este amenințat de un asediu al forțelor armate ruse de trei săptămâni. „Înțeleg că ne e milă de ucraineni, că înaintăm încet, dar ar trebui să fim mai fermi, să-i încercuim și să le tăiem electricitatea?”, a propus el, la postul național de televiziune Pervîi Kanal.
Ieșirea muzicianului, radical chiar și în contextul mass-media ruse, a încurcat și un ofițer invitat în emisiune. Acesta l-a întrerupt pe Boris Berezovsky amintind de necesitatea de a evita „o catastrofă umanitară” în Ucraina. „Important este să câștigăm războiul opiniei publice în Rusia, după care toată lumea ne va înțelege”, a comentat ofițerul.
Propunerea lui Boris Berezovsky pe care a spus-o având grijă să amintească că nu este militar, ci pianist, a provocat indignarea colegilor săi. „Sunt uluit de aceste declarații ale fostului meu prieten Boris B. Dar le aud din gura lui”, a scris pe Twitter pianistul și dirijorul german Lars Vogt. „Această prietenie este oficial încheiată”, a precizat muzicianul care dirijează în prezent Orchestra de Cameră din Paris. „Ceea ce văd și aud este insuportabil”, a mărturisit pianistul francez François-Frédéric Guy.
Coreea de Nord a lansat un “proiectil neidentificat”. Lansarea pare să fi eșuat
Coreea de Nord a lansat, ieri dimineață, un “proiect neidentificat”, dar lansarea pare să fi eșuat, a anunțat armata sud-coreeană, citată de AFP.
“Coreea de Nord a lansat un proiectil necunoscut din regiunea Sunan, în jurul orel locale 09.30, dar se presupune să a eșuat imediat după lansare”, a anunțat statul major sud-coreean.
În ianuarie, a fost înregistrat un număr record de lansări, șapte, Coreea de Nord lansând o succesiune de rachete, cele mai multe cu rază scurtă de acțiune.
Peste 3 milioane de ucraineni au părăsit țara
Numărul refugiaților ucraineni care au fugit din țară de la începutul războiului a ajuns 3.000.381, a anunțat ieri Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Numărul celor dislocați constituie cea mai mare criză a refugiaților din Europa, de la cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat șeful Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi.
Printre acestea se numără 1,8 milioane de ucraineni aflați acum în Polonia, a precizat agenția ONU pentru refugiați, iar 300.000 se deplasează în Europa de Vest. De la începutul invaziei, peste 264,000 de ucraineni au intrat în Ungaria, iar 213.000 au ales Slovacia. Peste 337.000 de refugiați au ajuns în Moldova, iar peste 453.000 au mers către România.
