MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Servicii secrete NATO: Ucraina nu va mai rezista mult
După Ucraina, Rusia ar putea ataca într-un interval de un an Moldova și Georgia, se mai arată în această notă a serviciilor de informații
Rusia își va accentua ofensiva iar forțele ucrainene nu vor rezista mult timp, arată o notă a serviciilor de informații dintr-un stat membru NATO, obținută de BFM TV. Nota citată afirmă că, după Ucraina, Rusia ar putea să încerce să atace alte națiuni precum Georgia, Moldova sau țările baltice.
Potrivit acestei note, armata lui Vladimir Putin a început să lanseze o ofensivă militară mai susținută și extinsă, în fața căreia forțele ucrainene nu vor rezista pe termen scurt sau mediu. Pe lângă capitala Kiev, amenințată de mai multe zile, zonele din partea de vest, relativ ferite de lupte până în prezent, au început să fie vizate de rachetele Rusiei. Partea occidentală nu mai este deci în siguranță, arată autorii raportului, care prezintă mai multe scenarii potențiale.
Astfel, armata Rusiei ar urma să-și intensifice operațiunile ofensive în Ucraina, dar și în zona de comunicare. Nu este clar deocamdată dacă degradarea actuală a liniilor de comunicație în Ucraina este datorată voinței părții rusești sau este o consecință a războiului. Dar forțele lui Vladimir Putin ar urma să taie comunicațiile, pentru a slăbi capacitățile ucrainene. De la începutul invaziei s-a constatat de asemenea o multiplicare a atacurilor cibernetice, ceea ce îngrijorează observatorii.
Raportul subliniază de asemenea temerea că Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina, în special într-un oraș unde militarii ruși s-ar confrunta cu dificultăți. Totuși, raportul îndepărtează posibilitatea ca centrala nucleară de la Cernobîl să fie vizată pentru a provoca un accident nuclear, deoarece Rusia ar avea și ea multe de pierdut: un astfel de incident ar avea un impact negativ inclusiv în Rusia și ar face inutilizabile terenuri agricole de care Rusia va avea nevoie în viitor.
Riscul unor noi invazii
Potrivit autorilor acestei note, singura pârghie reală de putere asupra lui Vladimir Putin ar putea veni din interiorul Rusiei. Dacă este puțin probabil ca cercul intim al președintelui să se întoarcă împotriva lui, pe fondul sancțiunilor occidentale, fisuri s-ar putea forma în cercul secund al puterii. Este însă dificil ca vestul să se bazeze pe acest aspect. Pe de altă parte, în lipsa unei intervenții militare directe împotriva Rusiei, țările membre NATO ar putea ieși slăbite din această criză. Vladimir Putin și-a testat limitele, invadând Ucraina, și a văzut că nu întâmpină o rezistență directă. După Ucraina, ar putea deci să încerce să atace alte națiuni precum Georgia, Moldova sau țările baltice, și asta într-un interval de un an.
Apropiat al lui Putin: „Operațiunea” în Ucraina, mai grea decât era așteptat
Pe de altă parte, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin a declarat că operațiunea din Ucraina nu se desfășoară pe cât de repede ar fi dorit Kremlinul, aceasta fiind cea mai importantă recunoaștere publică de până acum a Moscovei că lucrurile nu se derulează conform planului său.
În timpul unei slujbe religioase oficiate duminică de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, șeful Gărzii Naționale a Federației Ruse, Viktor Zolotov, a pus faptul că operațiunea rusă se desfășoară mai încet decât era așteptat pe seama forțelor ucrainene de extremă dreapta, o acuzație formulată în repetate rânduri de oficialii ruși. Afirmațiile lui Zolotov par să fie în contradicție cu o declarație de vineri a ministrului rus al apărării Serghei Șoigu, care i-a spus lui Vladimir Putin că “totul se derulează conform planului”. “Aș spune că, da, nu totul se derulează atât de repede după cum ne-am dori”, a spus Zolotov, în declarații publicate pe site-ul Gărzii Naționale. “Însă noi ne îndreptăm spre obiectivele noastre pas cu pas și victoria va fi de partea noastră, iar această icoană va proteja armata rusă și va accelera victoria noastră”, a mai spus Zolotov în timpul slujbei.
Viktor Zolotov este un important oficial rus în domeniul securității, care a condus odată garda personală a lui Vladimir Putin. În prezent, el este șeful Gărzii Naționale, un fel de forță militară internă care include poliția antirevoltă și alte forțe. Garda Națională este subordonată direct lui Putin și are forțe desfășurate în Ucraina.
Ce a înțeles Ungaria: Atacul rușilor de la Iavoriv e din vina Occidentului
Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat ieri că recentul atac rusesc asupra bazei militare de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de Lvov și de granița cu Polonia, arată câtă dreptate a avut Ungaria când a decis să nu autorizeze transferul de arme către Ucraina. “Atacurile evidențiază importanța deciziei de a nu permite tranzitul prin țară (Ungaria) a armelor letale către Ucraina”, decizie pe care guvernul de la Budapesta o va menține, a spus Szijjarto într-un video publicat pe Facebook.
În opinia șefului diplomației ungare, recentul atac rusesc asupra Centrului Internațional pentru Menținerea Păcii și Securității, din apropiere de Leopolis, soldat cu 35 de morți, “ar putea fi o demonstrație că rușii vor să distrugă transporturile de arme pe care Ucraina le primește din Occident”.
Szijjarto a explicat că guvernul ungar se teme să pună în pericol populația țării și mai ales minoritățile maghiare care trăiesc în regiunile vestice din Ucraina, în cazul în care ar autoriza tranzitarea teritoriului său a armelor destinate armatei ucrainene.
Guvernul ungar, condus de ultranaționalistul Viktor Orban, unul dintre aliații cei mai apropiați ai Kremlinului din Uniunea Europeană, s-a alăturat partenerilor săi europeni în ceea ce privește sancțiunile impuse Moscovei pentru invazia din Ucraina. Totuși, spre deosebire de multe alte state membre ale UE și NATO, Ungaria respinge vânzarea de arme către Kiev și nu permite transporturilor de armament să tranziteze teritoriul său.
China, chemată de ruși în ajutor?
China a denunțat ieri o “dezinformare” din partea SUA, după ce presa americană a relatat că Moscova i-a cerut Beijingului ajutor militar și economic, ca răspuns la sancțiunile occidentale împotriva războiului său în Ucraina. “În ultimul timp, SUA răspândesc știri false despre China”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomației chineze, Zhao Lijian, în timpul unei conferințe de presă zilnice, întrebat despre informațiile publicate în The New York Times (NYT). “Este complet fals, este pură dezinformare. China și-a expus clar și consistent poziția cu privire la criza din Ucraina. Jucăm un rol constructiv și evaluăm situația în mod imparțial și independent. A denigra poziția Chinei nu este un lucru acceptabil”, a insistat el.
Cotidianul NYT a informat duminica aceasta că Rusia a cerut ajutor economic și militar Chinei pentru a continua războiul în Ucraina și a ocoli sancțiunile occidentale, într-un moment în care Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistență Moscovei. Potrivit publicației americane, care citează responsabili sub protecția anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război și ajutor economic în efortul de a depăși sancțiunile internaționale. Acești responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns.
De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abținut să îl îndemne pe președintele rus Vladimir Putin să-și retragă trupele din Ucraina.
Ramzan Kadîrov se laudă că se află lângă Kiev
Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al președintelui Vladimir Putin și lăudat de Daniel Pancu pentru că respectă tradițiile sângeroase ale cecenilor, a afirmat ieri că se află în Ucraina alături de forțele Moscovei.
Ramzan Kadîrov, denunțat de ONG-urile internaționale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldați într-o cameră. El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forțele ruse în primele zile ale ofensivei lor. Aceste informații nu au putut fi verificate în mod independent. “Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziștilor de la Kiev, iar acum suntem și mai aproape”, a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forțele ucrainene să se predea, “sau veți fi terminați”.
“Vă vom arăta concret că practica rusă învață războiul mai bine decât teoria străină și recomandările consilierilor militari”, a adăugat el. Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului și dispune de o miliție paramilitară la ordinele sale. La începutul ofensivei ruse, pe rețelele sociale au circulat imagini cu o piață din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldați care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina.
Forțele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia.
Femeie însărcinată, rănită la maternitatea din Mariupol, a murit
O femeie care se afla la maternitatea din Mariupol atunci când a fost bombardată, miercuri, a murit împreună copilul.
O imagine AP cu salvatori care transportau această femeie însărcinată și rănită pe o targă afară din spitalul bombardat miercuri a fost larg preluată în lume. Potrivit AP, medici nu au avut timp să ia numele femeii, înante ca soțul și tatăl acesteia să vină să ia trupul, pentru ca să nu ajungă într-una dintre gropile comune din Mariupol. Primarul din Mariupol, Adim Boicenko, a acuzat Rusia, săptămâna trecută, de “genocid”, din cauză ca atacă ținte civile. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat acest atac drept o “atrocitate”.
Premiile BAFTA: „The Power of the Dog”, cel mai bun film
„Dune” a fost marele câștigător în cadrul celei de-a 75-a ediții a galei premiilor Academiei Britanice de Arte ale Filmului și Televiziunii (BAFTA) cu cinci trofee câștigate iar producția regizată de Jane Campion „The Power of the Dog” a fost recompensată la categoriile „cel mai bun film” și „cel mai bun regizor”.
Campion nu a putut fi prezentă la gală iar actorul Benedict Cumberbatch a primit premiul în numele ei. Un alt absent notabil a fost Will Smith, care a câștigat premiul la categoria „cel mai bun actor” pentru rolul din „King Richard”.
Ceremonia a avut loc la Royal Albert Hall din Londra, gazdă fiind actrița Rebel Wilson. Glumele ei au vizat familia regală dar și Downing Street 10. Războiul din Ucraina a fost de asemenea amintit în cel puțin trei ocazii în timpul galei. Wilson, în timp ce a prezentat melodia „Both Sides Now” cântată de Emilia Jones din coloana sonoră a filmului „CODA”, a spus că melodia este transpusă atât în limbajul ASL (American Sign Language), cât și în cel BSL (British Sign Language) și a adăugat un gest, degetul mijloc arătat pentru președintele rus Vladimir Putin.
Vucic: Unii vor ca România să recunoască Kosovo
Unii din Occident doresc ca încă patru state ale UE - printre care România -, care sunt și membre NATO, să recunoască așa-numitul Kosovo pentru ca acesta să fie primit în Alianța nord-atlantică, iar acest lucru a fost confirmat acum de o declarație a fostului purtător de cuvânt al NATO Jamie Shea, a declarat în weekend președintele sârb Aleksandar Vucic.
Comentând o declarație a lui Shea conform căreia este nevoie doar de acordul a încă patru state membre NATO - România, Slovacia, Spania și Grecia - pentru ca Pristina să se alăture alianței, Vucic a declarat pentru Pink TV că nu crede că un astfel de demers este realist în acest moment.
“Asta este ideea lor, dar nu cred că așa ceva este realist acum, ei nu au nevoie de Serbia ca adversar pentru că nu au nevoie de altă problemă în altă parte. Dar ideea există. Nu eu am venit cu povestea despre NATO și Kosovo - am văzut documentele primite de la serviciile (de informații) de 50 de ori”, a spus el.
Cu toate acestea, nici Statele Unite, nici europenii nu sprijină suficient această idee, deoarece percep NATO ca o alianță de securitate defensivă, mai degrabă decât ca un instrument de presiune politică, a adăugat Vucic.
Musk îl provoacă pe Putin la duel
Elon Musk i-a lansat pe Twitter o provocare lui Vladimir Putin, chemându-l la o luptă “om la om”, miza fiind Ucraina. Elon Musk, care pe Twitter are peste 77 de milioane de urmăritori, este faimos pentru mesajele sale ieșite din comun și uneori la limita absurdului. În contextul războiului din Ucraina, Musk a spus de mai multe ori că va ajuta pe cât posibil țara invadată, mai ales cu ajutorul sistemului de sateliți Starlink care furnizează conexiune internet.
