Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Secretele HIMARS, arma care face prăpăd printre ruși

Ziarul de Vrancea
12 iul 2022 1067 vizualizări

Un general australian explică de ce sistemele primite de ucraineni de la armata americană sunt atât de mortale “Din fericire, ei nu au multe astfel de arme”, își face curaj un lider separatist din Lugansk

Generalul australian în retragere Mick Ryan explică de ce sistemele HIMARS sunt atât de mortale în mâinile forțelor armate ucrainene și care este marele atuu pe care îl conferă acestora, lansând totuși și un avertisment despre viitorul luptelor din Ucraina.

Ryan, un absolvent al Facultății de Studii Internaționale Avansate din cadrul Universității John Hopkins și al Colegiului de Comandă și Stat Major al Pucașilor Marini americani, remarcă pe pagina sa de Twitter modul în care în ultimele zile s-au viralizat loviturile reușite de ucraineni cu lansatoarele multiple de rachete HIMARS primite de Kiev din partea Statelor Unite. „Iar ele sunt grozave! Dar e nevoie de perspectivă înainte ca impactul lor să devină prea exagerat”, afirmă el.

HIMARS este o versiune mai ușoară, mai ușor de desfășurat a unui lansator mobil mai vechi care a folosit aceleași rachete. Și fiindcă este mobil, el poate trage și se poate deplasa rapid, făcându-l o platformă foarte dârză într-o eră a timpilor scurți între detectare și distrugere, explică ofițerul australian.

Din cauza ratei sale de acțiune și preciziei, sistemele HIMARS sunt o armă proiectată să atace adânc în spatele liniilor inamice, fiind folosită pentru distrugerea unor noduri de comunicație cruciale, posturi de comandament și instalații logistice importante. „Se pare că peste zece centre de aprovizionare rusești, folosite în principal pentru depozitarea muniției, au fost atacate cu rachete HIMARS în ultimele zile”, mai afirmă Mick Ryan.

Atuul oferit de sistemele HIMARS

Potrivit acestuia, ucrainenii se distanțează de luptele de uzură în care au fost atrași în Donbas și readoptă tacticile asimetrice convenționale pe care le-au folosit cu atâta succes în prima fază a războiului. „Ei atacă din nou punctele vulnerabile ale rușilor - centrele logistice feroviare, generalii prea 'vorbăreți' (n.r. o referință la informațiile potrivit cărora unii generali ruși au fost eliminați după ce comunicațiile nesecurizate le-au fost interceptate) și bazarea lor pe artilerie masată pentru a avansa în est”, explică generalul.

O țintă cheie sunt nodurile de comandă și control sau, cu alte cuvinte, posturi de comandă cu comandanți ruși de rang superior. „Abilitatea de a le ținti, odată detectate, și precizia rachetelor HIMAR sunt vitale pentru a provoca distrugeri maxime”, mai spune acesta.

Colonelul Alexei Gorobeț, comandantul Divizei 20 de Infanterie Motorizată a armatei ruse, pe care autoritățile de la Moscova l-au identificat prin testare ADN după ce a fost ucis în Ucraina, ar fi fost eliminat alături de șeful de Stat Major al unității, șeful planificării de operațiuni și șeful artileriei unității. „În plus, multe depozite rusești de aprovizionare, aflate în apropierea căilor ferate, sunt de asemenea aproape de orașe civile. Precizia mai mare a sistemelor HIMARS permite ucrainenilor să minimizeze pierderile colaterale în atacurile lor cu rază lungă asupra țintelor rusești”, explică general-maiorul Mick Ryan.

Impactul psihologic al lansatoarelor multiple de rachete americane

Ryan mai spune că, pe lângă impactul fizic al atacurilor, trebuie ținut cont și de cel psihologic. „Acum, un procent mult mai mare al forței de invazie rusești cade în raza în care pot fi atacate”, spune acesta, adăugând că trupele rusești au văzut impactul sistemelor HIMARS, atât în înregistrările video publicate pe platformele social media cât și în persoană.

Ryan face o referință și la generalul Ben Hodges, fostul comandant al trupelor americane din Europa, care a declarat recent că postul de manipulator de muniție la un centru de aprovizionare al armatei ruse este în prezent cea mai puțin dorită slujbă din lume. „Iar aceste efecte psihologice exercită un cost asupra eficacității organizării militare a trupelor”, explică Ryan, subliniind că sistemele HIMARS schimbă natura luptelor din Ucraina. „Ele permit ucrainenilor să atace rușii la distanțe mai mari și în zone care le-au fost îndelung negate din cauza sistemelor de apărare antiaeriană rusești. Iar asta permite ucrainenilor să lupte cum vor ei și să nu fie atrași în luptele de uzură preferate de ruși”.

Ucraina a distrus cinci depozite de arme rusești în 24 de ore

Forțele armate ucrainene au distrus cinci depozite de arme rusești și o unitate militară în ultimele 24 de ore, a anunțat purtătorul de cuvânt al șefului administrației militare regionale Odesa, Serhii Bratciuk. Este vorba, potrivit acestuia, de depozitele din orașul Nova Kahovka, satul Prelestnoe (de lângă Herson) și din Donețk (districtul Leninski, Kirovski și pe teritoriul unei uzine auto din districtul Petrovsk). Totodată, o unitate militară rusă a fost anihilată în localitatea Mirnoie din districtul Melitopol.

În plus, pe rețele de social media au apărut înregistrări video cu explozii și incendii în Lugansk. Utilizatori și media locale presupun că trupele ucrainene au lovit cu lansatoare HIMARS un depozit de armament rusesc, dar nu există încă o confirmare în acest sens. Linia frontului este acum situată la aproximativ 70-80 km de Lugansk.

Forțele ucrainene au tras mai multe rachete asupra regiunii Lugansk, bastion separatist din estul țării. Tiruri masive cu lansatoare HIMARS (sistem de rachete de artilerie cu grad ridicat de mobilitate), a anunțat un reprezentant al miliției separatiste din Lugansk, Andrei Marociko, pe contul său Telegram. Rachetele au fost trase spre Lugansk din satul Artemivsk (regiunea Donețk) marți seara târziu. Mai multe rachete și-au atins ținta, spune el. Șeful administrației militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, a indicat că au fost distruse depozite militare ale inamicului.

Forțele armate ucrainene au postat o înregistrare video cu desfășurarea unui sistem HIMARS. Presa rusă a semnalat în noaptea de marți spre miercuri explozii puternice, precum și un incendiu imens în apropiere de orașul Lugansk.

Sistemul american HIMARS amenință securitatea “Republicii Populare” Lugansk, a declarat agenției de presă oficiale ruse TASS Leonid Pasecinik, șeful acestei regiuni ucrainene separatiste recunoscute de Moscova ca stat. “Din fericire, ei nu au multe astfel de arme, așa că nu există un motiv de panică”, a spus el, potrivit DPA.

În același timp, armata ucraineană a reușit să respingă o parte dintre atacurile rușilor în regiunea Donețk, unde guvernul de la Kiev controlează încă orașe strategice precum Sloviansk.

“Starea morală și psihologică a ocupanților rămâne scăzută, se observă un consum sistematic de băuturi alcoolice și dezertări. Ocupanții se plâng de ineficiența atacurilor lor asupra pozițiilor ucrainene”, se arată într-un raport al Kievului.

Metropola New York își învață locuitorii ce să facă în caz de atac nuclear

Primăria orașului New York a lansat un scurt ghid ce conține primele măsuri pe care locuitorii ar trebui să le ia în caz de atac nuclear, a cărui probabilitate este considerată “foarte scăzută” de autoritățile locale.

Mai concret, orașul recomandă trei pași urgenți care trebuie făcuți imediat după un presupus atac nuclear: cetățenii trebuie să se îndrepte către o clădire, să rămână în interior, departe de uși și ferestre și să aștepte informații de la autorități. “Deși probabilitatea ca un incident cu arme nucleare să aibă loc în oraș sau în apropierea orașului New York este foarte scăzută, e important ca new-yorkezii să cunoască pașii de urmat pentru a fi în siguranță”, potrivit Departamentului pentru gestionarea situațiilor de urgență local, care a postat un comunicat în acest sens pe pagina sa de internet.

Într-o înregistrare video de aproape un minut și jumătate, sunt explicate pe scurt cele trei măsuri principale propuse de autoritățile metropolitane.

Protagonista înregistrării nu intră în detalii cu privire la cauzele incidentului nuclear, remarcă EFE, și se limitează să spună: “S-a produs un atac nuclear, nu mă întrebați cum și nici de ce, important este că a avut loc un atac de proporții”. “Intră rapid (într-o clădire)”, spune femeia, care insistă că “a rămâne în mașină nu este o opțiune” plauzibilă. Într-o clădire sau în casă, este important “să stai departe de ferestre”, să dai jos toate hainele și să te speli cu săpun - dacă atacul s-a produs tocmai când persoana se afla pe stradă - și să nu ieși afară, mai explică ea.

În plus, se recomandă închiderea ușilor și ferestrelor și ca, dacă nu există posibilitatea adăpostirii într-o pivniță, cea mai bună soluție este ca persoana să stea cât mai în centrul clădirii.

Consilierul lui Trump recunoaște că a planificat “lovituri de stat”

Un fost consilier în probleme de securitate națională al lui Donald Trump, John Bolton, recunoaște că a “participat la planificarea unor lovituri de stat” în afara Statelor Unite.

John Bolton a făcut aceste declarații la CNN, comentând audierile publice ale Comisiei parlamentare “6 ianuarie”, care anchetează luarea cu asalt a Capitoliului de către simpatizanți ai miliardarului republican. Un prezentator CNN, Jake Tapper, a declarat că nu este nevoie ca cineva “să fie strălucitor pentru a încerca o lovitură de stat”. “Nu sunt de acord”, i-a replicat Bolaton. “Ca unul care a ajutat la planificarea unor lovituri de stat, nu aici, dar, știți, în altă parte, asta cere multă muncă”, a continuat el pe un ton natural.

John Bolton susține astfel că asaltul de la 6 ianuarie 2021 nu a fost o tentativă de lovitură de stat a lui Donald Trump, care nu făcea decât “să sară de la o idee la alta”. Cunoscut drept un adept al războiului în diplomație, John Bolton, care a fost consilier în probleme de securitate națonală al Casei Albe în 2018 și a fost destituit de către Donald Trump în seprembrie 2019, nu a precizat la ce lovituri de stat se referă.

Însă el a evocat o tentativă de înlăturare de la putere, în Venezuela, a lui Nicolás Maduro, în 2019, de către liderul opoziției Juan Guaido, susținut de către Statele Unite. John Bolton, adeptul unei poziții foarte dure, alături de neoconservatori, în privința Iranului, Afganistanului și Coreei de Nord, a fost unul dintre arhitecții invaziei Irakului, în 2003.

El face aceste declarații în contextul în care Comisia parlamentară de anchetă “6 ianuarie” încercă să stabilească rolul lui Donald Trump și al apropiaților acestuia în luarea cu asalt a Capitoliului de către susținători ai fostului președinte republican.

Noua variantă Covid-19 naște îngrijorare în rândul experților

Experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la apariția unei noi variante Omicron cu răspândire rapidă, care câștigă teren în India și a ajuns deja în alte 10 țări, inclusiv Marea Britanie, SUA, Australia, Germania și Canada. Este vorba despre varianta supranumită „Centaurus”, relatează The Guardian.

Varianta BA.2.75 a fost detectată pentru prima dată în India, la începutul lunii mai. Aici, numărul de cazuri a crescut în ritm accelerat și aparent mai rapid decât varianta extrem de transmisibilă BA.5.

La începutul lunii iulie, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a clasificat-o “variantă aflată în procedură de monitorizare”, ceea ce înseamnă că există unele indicii că ar putea fi mai transmisibilă sau asociată cu o boală mai gravă, dar dovezile nu sunt concludente deocamdată. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) monitorizează, de asemenea, îndeaproape noua variantă, deși omul de știință Soumya Swaminathan a spus că nu există încă suficiente dovezi pentru a evalua severitatea acestei noi versiuni Covid-19.

Pe lângă creșterea sa rapidă și răspândirea geografică largă, experții au fost alertați de numărul mare de mutații suplimentare pe care BA.2.75 le conține, în raport cu BA.2, din care ar fi evoluat.

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, declara duminică faptul că, în ultimele două săptămâni, numărul de cazuri COVID-19 s-a dublat. Trendul s-ar putea să dureze aproximativ 4-5 săptămâni, el anticipând că vom ajunge la 10.000 -12.000 de cazuri noi pe zi. Totuși, Rafila a insistat că severitatea bolii nu mai prezintă probleme, vorbind despre o “banală răceală”.

“Din fericire, nu sunt cazuri grave. Marea majoritate sunt, dacă vreți, răceli banale, sigur, sunt și cazuri mai serioase, care necesită spitalizare. Noi monitorizăm deja modul de încărcare al unităților sanitare cu persoane care au nevoie de asistență medicală de acest tip”, declara ministrul.

Ministrul Sănătății a precizat că nu crede că există riscul ca viitorul an școlar să înceapă online din cauza pandemiei, pentru că “noul val pandemic se va epuiza” până în toamnă.

Un băiat olandezo-belgian de 12 ani a obținut diploma de master “summa cum laude”

Laurent Simons are doar 12 ani, însă tocmai a obținut diploma de master în fizică la Universitatea din Anvers, Belgia, după doar un an de studiu. “Și a făcut-o cu cea mai mare distincție - summa cum laude”, a declarat marți pentru DPA tatăl lui, Alexander. Copilul-minune olandezo-belgian are un IQ de peste 145 și adună cu ușurință titluri academice. El a obținut diploma de licență - tot summa cum laude - la Anvers, de asemenea într-un timp foarte scurt.

Laurent Simons a terminat școala la vârsta de 8 ani, apoi a plecat să studieze domeniul ingineriei electrice la Eindhoven, în Olanda.

La începutul anului, el a fost student invitat la Universitatea Ludwig Maximilian din München și la Institutul Max Planck pentru Optică Cuantică de la centrul de cercetare Garching de lângă München, unde a participat la un proiect științific axat pe urmărirea celulelor canceroase din sânge cu ajutorul laserelor.

Laurent și-a propus să efectueze studii în domeniul organelor artificiale. Însă, înainte de a-și continua studiile el se pregătește să plece în vacanță, urmând probabil să își îndrepte atenția spre medicină, la sfârșitul verii. Dar, după cum a declarat, se va mai gândi la acest lucru. “Acum mă voi juca cu prietenii și voi călători”, a spus Laurent.

Un detectiv de artă olandez susține că a recuperat relicvariul cu “Sângele prețios” al lui Hristos

Un detectiv de artă olandez susține că a recuperat relicvariul cu “Sângele prețios” al lui Hristos, furat de la abația Fécamp din Franța în luna iunie, relatează marți AFP.

Atenționat anterior prin e-mail de un expeditor anonim, Arthur Brand a primit în seara zilei de 1 iulie o cutie de carton care i-a fost lăsată în fața ușii. Obiectul sacru urmează să fie restituit forțelor de ordine din Țările de Jos, după ce acestea din urmă au primit o cerere de asistență din partea Franței pentru o anchetă asupra identității hoțului și autenticității obiectului.

“După anchetă, constatările noastre și relicvariul vor fi predate poliției franceze”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliției olandeze, Dennis Janus.

Pentru Brand, a pune mâna pe relicvariul cu “Sângele prețios” al lui Hristos a fost ceva cu adevărat extraordinar. “Ca și catolic, ești cât se poate de aproape de Iisus și de legenda Sfântului Graal”, a declarat Brand. “A fost o experiență religioasă”, a adăgat el într-un interviu acordat AFP. Relicvariul cu “Sângele prețios” al lui Hristos, păstrat timp de 1.000 de ani în biserica abației Fécamp, în nordul Franței, este unul dintre cele mai sacre obiecte furate vreodată de la Biserica Catolică.

Supranumit “Indiana Jones al lumii artei”, Brand, în vârstă de 52 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți experți și detectivi de artă din lume. Printre altele, olandezul a recuperat un Picasso, un inel care i-a aparținut lui Oscar Wilde și “Caii lui Hitler”, sculpturi în bronz în mărime naturală.

Petiție în Ucraina care solicită legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex

O petiție lansată în Ucraina, care solicită legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, a strâns peste 28.000 de semnături, ceea ce înseamnă că președintele Volodimir Zelenski are 10 zile pentru a răspunde.

Homosexualitatea nu este ilegală în Ucraina, dar căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex nu sunt recunoscute. Acest lucru a cauzat probleme deosebite pentru persoanele LGBT care s-au înrolat în armată după invazia Rusiei.

De exemplu, în conformitate cu legislația ucraineană, dacă o persoană care are o relație cu cineva de același sex moare, partenerul său nu poate să îi ridice corpul sau să îl îngroape. Petiția online spune: “În acest moment, fiecare zi poate fi ultima”. O organizație LGBT a descris petiția ca fiind un “moment important” pentru membrii comunității.

“Este important ca persoanele LGBTQ să aibă dreptul de a-și vedea partenerul și de a le lua corpul de la morgă, precum și de a cere despăgubiri, dacă este necesar”, a declarat pentru BBC Oksana Solonska, manager de comunicare media la Kyiv Pride.

Orice petiție din Ucraina care adună mai mult de 25.000 de semnături declanșează automat luarea în considerare a președintelui. Cu toate acestea, acest lucru nu garantează nicio modificare a legii actuale și nu este clar dacă Zelenski va lua măsuri pentru a legaliza căsătoria între persoane de același sex, precizează BBC.

Deși au fost depuse unele eforturi pentru a proteja persoanele LGBT din Ucraina - cum ar fi o lege antidiscriminare introdusă în 2015 - comunitatea LGBT a fost afectată de homofobie, intoleranță și violență.

În 2013, primul marș oficial Pride din țară a avut loc la Kiev, în ciuda protestelor - acesta trebuia să aibă loc în anul precedent, dar a fost anulat după ce o adunare de skinheads a amenințat participanții. Iar în 2018, activiștii au fost atacați la un miting al transsexualilor din Kiev de militanți de extremă dreapta. Dar, în ciuda riscurilor, parada Pride a crescut în popularitate, iar anul trecut peste 7.000 de persoane au participat la un marș în capitală, potrivit estimărilor organizatorilor.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în luna mai, în ultimii șase ani, numărul persoanelor care au o “părere negativă” despre comunitatea LGBT a scăzut de la 60,4% la 38,2%.

Șefa diplomației germane: Negocierile cu Rusia nu sunt o opțiune

Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, nu vede negocierile cu Rusia drept o opțiune la ora actuală, la patru luni și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie. “Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru a lăsa civilii să plece?”, se întreabă ea într-un interviu acordat revistei germane Stern.

Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului și la negocieri. “Dacă aș fi ucraineancă, aș găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare și arogantă”, a remarcat Annalena Baerbock.

“Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a țării ar trebui să renunțe, câte milioane de cetățeni ai săi ar trebui să se supună dominației ruse?”, a întrebat retoric șefa diplomației germane.

Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina. Ea a mărturisit că și-ar dori să-i poată spune: “Hai, Serghei, să vorbim despre pace!”

Totuși, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova. “Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil”, adaugă ea.

Lavrov și Baerbock au participat ambii la reuniunea miniștrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce și-a rostit discursul, fără să audă reacția șefei diplomației germane.

Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are “nicio dorință de dialog”. Serghei Lavrov a petrecut “o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei”, o dovadă, în opinia sa, că el “nu era interesat de cooperarea internațională”, afirmase Baerbock, citată de AFP.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.