MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Putin a avut pe masă un acord cu Ucraina, dar s-a răzgândit și l-a respins
Kievul a fost de acord să rămână în afara NATO, dar președintele rus nu s-a arătat satisfăcut de concesiile acceptate de ucraineni
Principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-a spus liderului rus, la începutul războiului, că a ajuns la un acord provizoriu cu Kievul care ar satisface cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO, dar Putin l-a respins și a continuat campania militară, au declarat Reuters trei persoane apropiate de conducerea rusă. Potrivit acestor surse, trimisul de origine ucraineană, Dmitri Kozak, i-a spus lui Putin că el crede că acordul pe care l-a încheiat a înlăturat nevoia ca Rusia să urmărească o ocupație pe scară largă a Ucrainei.
Putin a afirmat în repetate rânduri înainte de război că NATO și infrastructura sa militară se apropiau tot mai mult de granițele Rusiei prin acceptarea de noi membri din Europa de Est și că alianța se pregătea acum să aducă și Ucraina în orbita sa. Putin a declarat public că acest lucru reprezenta o amenințare existențială pentru Rusia, obligându-l să reacționeze.
Dar, în ciuda faptului că susținuse anterior negocierile, Putin a spus clar, atunci când i-a fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu mergeau suficient de departe și că și-a extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Rezultatul: acordul a fost abandonat.
Peskov neagă vehement informația
Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă”. Kozak nu a răspuns la solicitările de comentarii trimise prin intermediul Kremlinului.
Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică”, a declarat Podolyak.
„Putin pur și simplu a schimbat planul pe parcurs”
Două dintre cele trei surse au declarat că un efort pentru finalizarea acordului a avut loc imediat după invazia Rusiei din 24 februarie. În câteva zile, Kozak a crezut că are acordul Ucrainei cu privire la principalii termeni pe care Rusia îi căuta și i-a recomandat lui Putin să semneze înțelegerea, au declarat sursele. „După 24 februarie, lui Kozak i s-a dat mână liberă, a avut undă verde; a obținut acordul. L-a adus înapoi și i-au spus să plece. Totul a fost anulat. Putin pur și simplu a schimbat planul pe parcurs”, a declarat una dintre sursele apropiate de conducerea rusă.
Cea de-a treia sursă - care a fost informată despre evenimente de către persoane care erau la curent cu discuțiile dintre Kozak și Putin - a fost de altă părere în ceea ce privește momentul, spunând că Kozak i-a propus acordul lui Putin și că acesta a fost respins, chiar înainte de invazie. Toate sursele au cerut să rămână anonime deoarece împărtășesc informații interne sensibile. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord.
Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. Kozak a fost, de asemenea, unul dintre cei prezenți atunci când, cu trei zile înainte de invazie, Putin și-a adunat șefii militari și de securitate și principalii consilieri în sala Ekaterinski de la Kremlin pentru o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei.
Washingtonul promite noi ajutoare militare
Statele Unite constată “o schimbare de dinamică din partea forțelor armate ucrainene”, angajate într-o contraofensivă fulgerătoare, și vor anunța un nou ajutor militar “în zilele următoare”, a făcut cunoscut marți un purtător de cuvânt al Casei Albe. “Îl las pe președintele Zelenski să decidă dacă are impresia că a ajuns la un punct de cotitură pe plan militar, dar clar, cel puțin în Donbas, există o dinamică”, a spus John Kirby, coordonatorul pentru comunicații strategice al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă. “Vom continua să-l sprijinim”, a spus el, adăugând: “Suntem în strâns contact cu ucrainenii, vorbim cu ei în fiecare zi”. Avertizând în același timp: “Este război, iar războiul este imprevizibil”.
“O mare parte din echipamentele pe care le-am livrat în ultimele săptămâni și luni s-au dovedit importante și eficient în capacitatea ucrainenilor de a trece la ofensivă”, a adăugat John Kirby. “Veți vedea o altă componentă de asistență militară în următoarele zile”, a promis el.
Ucraina a raportat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia și a restabilit într-o lună controlul asupra unei suprafețe de șapte ori mai mare decât capitala Kiev.
Cine moștenește cea mai mare parte averii personale a lui Elizabeth a II-a
n dispozițiile date de fosta regină cu privire la moștenirea sa nu pot fi cunoscute
Noul rege al Angliei, Charles al III-lea, urmează să moștenească cea mai mare parte a averii personale a mamei sale defuncte, regina Elizabeth a II-a, fără să plătească impozite. Dincolo de fastul, aurul și onorurile despărțirii de Elizabeth a II-a, transferurile financiare, mult mai discrete, permit dinastiei să păstreze tezaurul familiei.
Cea mai mare parte a averii personale a reginei defuncte, estimată la 425 de milioane de euro, care revine fiului mai mare al acesteia, Charles al III-lea nu este supusă taxelor de succesiune, deoarece transferurile de la suveran la suveran nu sunt impozitate. Aceste sume constau în bunuri private ale Coroanei, și anume Castelurile Balmoral și Sandringham - evaluate la 150 de milioane de euro -, o colecție remarcabilă de timbre începând din vremea regelui George al V-lea - evaluată la 100 de milioane de euro -, bijuterii inestimabile tranmise de regina Mary și Queen Mum, mama lui Elizabeth a II-a deținea o colecție de ouă Fabergé, tablouri ale unor maeștri, cai pursânge și un portofoliu bursier foarte opac, arătat cu degetul în scandalul Paradise Papers, în 2017, când s-a dezvăluit că gestionarii averii regale au ascuns o parte a averii în Insulele Caïmans și în Bermude.
Există, de asemenea, un patrimoniu național inalienabil - Palatele Buckingham și Windsor, bijuteriile coroanei, opere de artă de care suveranii se bucură, fără să le aparțină cu titlu privat.
În afară de aceste averi, Elizabeth a II-a deținea ca fonduri proprii profiturile ducatului de Lancaster, care include sute de bunuri imobile, proprietăți comerciale și mii de hectare de terenuri agricole. Toate acestea i-au adus aproximativ 28 de milioane de euro anul trecut, ceea ce i-a permis lui Elizabeth a II-a să-și întrețină castele, să ofere sume de bani la sfârșitul lunii rudelor și să acopere cheltuieli oficiale neacoperite de alocația anuală de la stat - faimosul Sovereign Grant.
Acest ajutor oficial, care-i permite monarhului să-și asigure stilul de viață, este finanțat din profitul patrimoniului istoric al Coroanei britanice, gestionat în mod direct de stat și care include un uriaș parc financiar și imobiliar. Dispozițiile date de către Elizabeth a II-a cu privire la moștenirea sa nu pot fi cunoscute.
Însă ducatul de Lancaster revine de drept noului suveran, fiul său mai mare Charles al III-lea, care dispune de el după cum poftește. El își cedează ducatul de Cornwall, al cărui profit este estimat la 26 de milioane de euro, fiului său mai mare, William, care a devenit noul prinț de Walles. Majoritatea patrimoniului privat - castele, timbre, bijuterii, acțiuni - ar urma să-i revină lui Charles, însă Elizabeth probabil că le-a lăsat câteva milioane și celorlalți trei copii ai săi, Anne, Edward și Andrew - care se confruntă cu probleme financiare grave.
Ei nu sunt moștenitori ai tronului, iar astfel plătesc taxe de succesiune. Cum Casa Windsor a obținut ordonanțe de la Înalta Curte pentru ca dispozițiile testamentare să rămână confidențiale după decesul rudelor lor, probabil că nu se va afla nimic despre aceste transferuri.
Această practică este denunțată de cotidianul The Guardian, care scrie că familia regală ar trebui, la fel ca toată lumea, să dea dovadă de transparență, pentru a evita orice fraudă. Însă Casa Windsor probabil că nu va schimba această tradiție, care le-a permis să păstreze secretul transferurile moșternirilor, evaluate la 200 de milioane de lire sterline de aproximativ un secol.
Charles al III-lea și-a început astfel domnia bine înzestrat. El are o avere personală estimată la cel puțin 100 de milioane de euro, care urmează să crească de cinci ori cu moștenirea mamei sale. Însă el rămâne mult în urma unor mari averi regale ca cea a sultanului Bruneiului (20 de miliarde) sau a regelui Thailandei (30 de miliarde).
Ursula von der Leyen: Ar fi trebuit să să îi ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin
șefa Comisiei Europene a pledat pentru reducerea dependenței față de resursele energetice ale Rusiei, lăudând statele din estul continentului
Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, anunță că importurile de gaze din Rusia au scăzut de la 40% anul trecut la nivel european, la 9% anul acesta. „Am tras o învățătură cel puțin de pe urma acestui război: ar fi trebuit să să îi ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin. Pe Anna Politkovskaia, spre exemplu și pe toți jurnaliștii ruși care au dat în vileag crimele și care au plătit pentru asta cu prețul vieții. Trebuia să-i ascultăm pe prietenii din Ucraina, Moldova, Georgia și pe membrii opoziției din Belarus. Ar fi trebuit să ascultăm vocile care s-au ridicat în Uniunea Europeană, în Polonia, statele baltice și în Europa centrală și de est. De-a lungul anilor, toți ne-au avertizat că Putin nu se va opri și au luat măsuri în consecință. Prietenii noștri din statele baltice au depus eforturi pentru a pune capăt dependenței față de Rusia. Au investit masiv în surse regenerabile de energie, în terminale de gaz natural lichefiat. Sigur că toate acestea au costat, dar dependența față de hidrocarburile din Rusia însemnă un preț și mai usturător de plătit. Deci trebuie să ne dezbărăm de această dependență peste tot în Europa”, a afirmat președintele CE.
Ea a anunțat că UE este la 80% din capacitatea de depozitare, subliniind că „nu este suficient” și că UE se va baza pe furnizori de gaz precum SUA, Norvegia sau Algeria. „Anul trecut, gazul rusesc a reprezentat 40% din importurile de gaz în Europa. Astăzi, am ajuns doar la 9%, însă constatăm și că Rusia manipulează în mod activ piața noastră a energiei, preferă să risipească gazul, să-l ardă decât să-l trimită pe continentul european. Această piață nu mai funcționează, deci”, adaugă președinta Comisiei. Ea a subliniat că e nevoie de reducerea cererii de energie în general și mai ales în orele de vârf.
Aproape 100 de morți în ciocnirile dintre Armenia și Azerbaidjan
Armenia și Azerbaidjanul au raportat, marți seară, aproape 100 de morți în rândul trupelor, în cele mai grave lupte de la războiul din 2020 pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah. Ultimul val de lupte asupra enclavei tensionate din Azerbaidjan, populată de armeni, s-a încheiat cu un armistițiu fragil mediat de Rusia.
Dar marți, Ministerul Apărării de la Baku a declarat că “50 de militari azeri au murit ca urmare a provocării pe scară largă a Armeniei”, în timp ce Armenia a raportat anterior moartea a cel puțin 49 dintre soldații săi.
Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a încălcat armistițiul după o noapte de confruntări care au reaprins temerile privind un nou conflict total între dușmanii istorici.
Rusia a declarat că a ajuns la un acord de încetare a focului între părțile beligerante care a adus câteva ore de calm relativ, dar Azerbaidjanul a acuzat ulterior forțele armenești de încălcarea “intensă” a acordului. “În pofida declarării unei încetări a focului începând cu ora 09:00 (ora Moscovei, 06.00 GMT), Armenia încalcă intensiv încetarea focului de-a lungul frontierei, folosind artileria și alte arme grele”, a declarat armata de la Baku.
Armenia a cerut ajutorul liderilor mondiali după izbucnirea luptelor, acuzând Azerbaidjanul că încearcă să avanseze pe teritoriul său.
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a sunat marți pe liderii celor două țări, purtătorul său de cuvânt declarând că Washingtonul va “face presiuni pentru oprirea imediată a luptelor și pentru o soluționare a conflictului de pace” între vecini. Președintele francez Emmanuel Macron l-a sunat marți pe omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pentru a-și exprima “marea îngrijorare” și pentru a îndemna la “revenirea la respectarea încetării focului”. Premierul armean Nikol Pashinyan vorbise anterior cu Macron, precum și cu liderul rus Vladimir Putin și cu Blinken pentru a cere un răspuns la “actele agresive ale Azerbaidjanului”.
Escaladarea de marți a avut loc în condițiile în care cel mai apropiat aliat al Erevanului, Moscova - care a desfășurat mii de pacificatori în regiune după războiul din 2020 - este distrasă de invazia sa din Ucraina, care durează de șase luni.
Turcia, sponsorul politic și militar de lungă durată al Baku, a acuzat Armenia și a îndemnat-o în schimb să “se concentreze asupra negocierilor de pace”. Iranul, care are o graniță comună cu ambele țări, a îndemnat la “reținere” și la o “rezolvare pașnică” a luptelor.
Înainte de a fi anunțată încetarea focului, Consiliul de securitate al Armeniei a cerut ajutor militar din partea Moscovei, care este obligată, în temeiul unui tratat, să apere Armenia în cazul unei invazii străine.
Vecinii au purtat două războaie - în anii 1990 și în 2020 - pentru această regiune.
Separatiștii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Conflictul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morți.
Papa avertizează, în Kazahstan, împotriva unei “instrumentalizări” a religiei
Papa Francisc a avertizat ieri împotriva unei “instrumentalizări a sacrului” și a “fundamentalismului” în fața unor conducători religioși din întreaga lume, în a a doua zi a unei vizite în Kazahstan. “Să nu justificăm niciodată violența. Să nu permitem ca sacrul să fie instrumentalizat de ceea ce este profan, ca sacrul să fie accesoriul puterii și ca puterea să fie accesoriul sacrului”, a subliniat Papa în discursul de deschidere a celui de-al VII-lea Congres a Religiilor Mondiale și Tradiționale în capitala kazahă Nur-Sultan.
Acest summit, organizat o dată la trei ani, prima oară în 2003, este marcat de absența Patriarhului ortodox rus Chiril, un susținător apropiat al lui Vladimir Putin, care susține ofensiva Rusiei în Ucraina. Papa Francisc a condamnat această invazie a Ucrainei drept o “agresiune crudă” și “barbară”.
Între participanții la Congrs se află imamul de la Al-Azhar, cea mai înaltă instituție a islamului sunnit, cu sediul la Cairo, reprezentanți ai diferitelor confesiuni, dar și organizații internaționale.
Jorge Bergoglio a apărat în discursul său “libertatea religioasă”, “un drept fundamental care este necesar să fie promovat peste tot” și a îndemnat la o “trezire din acest fundamentalism care poluează și corodează toate credințele”.
“Să ne eliberăm de aceste concepții care reduc și distrug, care ofensează numele lui Dumnezeu prin rigidități, extremisme și fundamentalisme și care-l profanează prin ură, fanatism și terorism”, a îndemnat suveranul pontif. Într-o “epocă marcată de flagelul războiului”, “este necesar un salt și trebuie, fraților și surorilor, ca el să vină de la noi”, a îndemnat el, fără numească în mod direct Războiul rus din Ucraina.
Acest discurs al Papei Francisc a fost aplaudat de delegațiile celor 50 de țări. El s-a recules înainte de discurs într-o rugăciune comună în tăcere.
Francisc, în vârstă de 85 de ani, afectat de dureri de genunchi, a sosit marți la Nur-Sultan, capitala celei mai mari țări din Asia Centrală, într-o vizită de trei zile, a 38-a vizită în străinătate de când a fost ales în 2013.
Elizabeth a II-a a lăsat o scrisoare misterioasă care să fie deschisă în 2085
Defuncta regină Elizabeth a II-a a lăsat o scrisoare stranie adresată cetățenilor DIN Sydney și a dat instrucțiuni ca aceasta să fie deschisă în 2085, la 99 de ani de când a fost scrisă de mână și semnată de fosta suverană, în noiembrie 1986, în cursul unei vizite oficiale în Australia, scriu tabloidele Daily Mail și New York Post.
Scrisoarea este conservată la Queen Victoria Building, la Sydney, cel mai populat oraș australian. “Consemnul strict este să nu fie deschisă înainte de 2085”, scrie pe plic, care poartă sigiliul Palatului Buckingham.
Nimic nu explică alegerea de către fostul monarh a acestei date, pentru moment. Presa scrie că inclusiv apropiații defunctei regine nu știu ce scrie în scrisoare.
Numai “foarte onorabilul lord-primar al Sydney” va putea citi scrisoarea, “într-o zi potrivită”. “Vă rog să le transmiteți cetățenilor Sydney mesajul meu”, se arată în textul de pe plic.
Australia face parte din Commonwealth, o organizație alcătuită din foste teritorii ale Imperiului britanic.
SUA: Un senator republican propune interzicerea avortului după 15 săptămâni de sarcină
Influentul senator republican Lindsey Graham a prezentat marți un proiect de lege care ar interzice avortul pe întreg teritoriul Statelor Unite după 15 săptămâni de sarcină, care a stârnit proteste imediate din partea taberei președintelui Joe Biden. Dreptul la avort se află în centrul dezbaterilor politice de la decizia Curții Supreme din iunie, care a lăsat fiecare stat liber să-l interzică pe teritoriul lor.
Senatorul american Lindsey Graham, un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat marți meritele proiectului său de lege, insistând că oferă o soluție “consensuală” asupra acestei chestiuni. Interzicând avortul după 15 săptămâni, America “ar fi din punct de vedere federal la un nivel destul de coerent cu restul lumii”, a subliniat congresmanul din Carolina de Sud în cursul unei conferințe de presă. El a dat în repetate rânduri exemplul Franței, unde termenul pentru întreruperea voluntară a sarcinii este de 14 săptămâni. “În general, este mai degrabă văzut ca un lucru bun să fii la fel de nesăbuit ca francezii”, a glumit senatorul.
Textul prevede, cu toate acestea, să lase în vigoare toate interdicțiile privind avortul adoptate de o serie de state conservatoare de la decizia Curții Supreme.
Deși mai moderat decât multe propuneri republicane pe această temă, proiectul de lege le oferă conservatorilor posibilitatea de a-și îndulci mesajul către alegătorii americani, majoritari în favoarea dreptului la avort, cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. El a determinat reacția imediată a taberei democrate, care mizează pe acest subiect pentru a-și mobiliza baza în vederea acestor alegeri, tradițional periculoase pentru partidul aflat la guvernare.
Textul “ar priva femeile de drepturile lor în toate cele 50 de state”, a denunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. “Nu vă faceți iluzii: dacă republicanii au șansa, se vor asigura că vor adopta legi și mai draconice decât acest proiect”, a adăugat președinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.
UE va tăia 70% din fondurile europene ale Ungariei, plus întregul PNRR
Ziarul austriac Die Presse anunță că Ungaria va rămâne fără fondurile de peste 5 miliarde de euro din PNRR, dar și fără circa 70% din principalele programe finanțate cu fonduri UE în exercițiul bugetar 2021-2027.
Decizia ar urma să fie anunțată de comisarul european pentru buget, austriacul Johannes Hahn, în zilele următoare, scrie g4media.ro.
Motivul tăierii fondurilor, fără precedent în UE, este încălcarea repetată de către guvernul Viktor Orban a regulilor statului de drept, precum și încălcarea independenței justiției.
În plus, guvernul Orban este acuzat că direcționează sume uriașe din fondurile europene către rețeaua de oligarhi din jurul său.
Potrivit unei scrisori interne a comisarului pentru buget Johannes Hahn , citate de Die Presse, 70 la sută din fondurile cuvenite Ungariei în trei programe operaționale ale UE ar urma să fie reținute. În plus, fluxul de bani către fundații de interes public controlate de apropiați ai premierului Viktor Orbán, va fi oprit.
Înfrângerea rușilor în Harkov și retragerea lor în Donețk, marcate de propaganda de stat a Kremlinului în deschiderea agenției de știri TASS
Ungaria ar avea dreptul la un total de 21,7 miliarde de euro în actuala perioadă bugetară, din 2021 până în 2027.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
