Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Procedura aderării la NATO pentru Finlanda și Suedia

Ziarul de Vrancea
15 mai 2022 820 vizualizări

În cazul ultimului membru admis, Macedonia de Nord, acest proces s-a întins pe parcursul unui un an de zile

Parlamentele Finlandei și Suediei examinează candidaturi ale unei aderări la NATO în vederea depunerii unei cereri de aderare simultană, relatează AFP, care prezintă procedura aderării la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea la NATO impune țării candidate un adevărat examen de intrare, în care aceasta este necesar să convingă cele 30 de state membre ale Alianței de contribuția la securitatea colectivă și de capacitatea sa de a răspunde obligațiilor impuse de club.

Procesul este codificat. După ce o țară terță decide să adere, statele membre NATO este necesar să convină în unanimitate să invite țara respecitvă să li se alăture.

Mai întâi, invitația din partea membrilor lansează negocieri de aderare.

Două reuniuni au loc la sediul orgamizației, la Bruxelles, în care candidatul este necesar să-i convngă pe reprezentanții statelor membre și pe experții Alianței de capacitatea sa de a accepta “obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare care decurg din Tratatul de la Washington și din Studiul din 1995 privind extinderea NATO”.

Aceste negocieri la sediul NATO permit să se dezbată probleme juridice, de resurse, de securitate, de protecția informațiilor clasificate și contribuția la bugetul comun, în funcție de mărimea economiei țării candidate, raportat la cea a statelor membre. Apoi țara candidată se angajează să efectueze reformele necesare și trimite o “Scrisoare de intenție” secretarului general al NATO, în care prezintă un “Calendar de executare a reformelor”.

În fine, etapa finală este ratificarea Protocoluluide aderare de către fiecare dintre statele membre NATO. Ele își transmit acceptarea noului membru Guvernului Statelor Unite, care sunt depozitarele Tratatului Atlanticului de Nord.

Principiul “unul pentru toți, toți pentru unul”, prevăzut de Articolul 5 al Tratatului - solidaritate în caz de agresiune -, se aplică abia după încheierea ratificării de către toate statele membre. Acest proces a durat un an de zile în cazul celui de-al 30-lea membreu al NATO, Macedonia de Nord.

Un stat membru poate crea probleme?

Turcia, un stat membru al Alianței, și-a exprimat rezerva față de integrarea Finlandei și Suediei, însă mai mulți participanți la o reuniune informală a miniștrilor de Externe din cadrul NATO, care a avut loc duminică, la Berlin, s-au declarat încrezători în posibilitatea ajungerii la un consens.

Secretarul feneral al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, le-a dat deja asigurări celor doi candidați că vor fi primiți “cu brațele deschise” în cazul în care decid să adere la Alianță, căreia îi sunt deja “parteneri”. El le-a promis un proces de aderare “rapid” și “soluții” la îngrijorările lor de securitate de la momentul anunțării candidaturii și până la finalizarea candidaturii.

Această aderare urmează să fie supusă la vot la viitorul summit NATO, prevăzut la 29 iunie la Madrid. Nicio țară terță nu are drept de veto cu privire la aderarea la NATO, însă președintele rus Vladimir Putin a catalogat sâmbătă drept o “greșeală” candidatura Finlandei.

O “eroare gravă”, denunță Moscova

Candidaturile Suediei și Finlandei la aderarea la NATO constituie o “eroare gravă”, denunță luni adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov.

“Este o eroare gravă suplimentară, ale cărei consecințe vor avea o amploare considerabilă”, amenință el, potrivit Interfax. Potrivit lui Riabkov, reacția Rusiei “va depinde de consecințele practice ale aderării celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică”. “În ceea ce ne privește, este clar că securitatea Suediei și Finlandei nu va ieși întărită de această decizie”, subliniază el, relevând că “nivelul tensiunilor militare va crește”.

Partidul Socialist Democrat, la putere în Suedia, și-a dat duminică unda verde unei candidaturi la aderarea la NATO, imediart după ce Executivul Finlandei și-a anunțat voința de a adera la această organizație militară occidentală.

Armata ucraineană a ajuns la frontiera cu Rusia

Forțe ucrainene au respins trupe ruse și au preluat controlul unei părți a frontierei cu Rusia în regiunea Harkov (nord-est), au anunțat ieri autoritățile de la Kiev.

Patru persoane au fost ucise în atacuri cu rachete cu rază scurtă de acțiune, în ultimele 24 de ore. Două persoane au fost ucise în bombardarea unui spital la Severdonețk, în regiunea Lugansk (est), iar alte două la Mîkolaiv (sud), anunță autoritățile ucrainene.

“Al 227-lea Batalion din cadrul celei de a 127-a Brigăzi de Apărare teritorială a Forțelor armate de la Harkov i-a expulzat pe ruși și s-a instalat la frontieră”, anunță într-o postare pe Facebook Ministerul ucrainean al Apărării. Minsterul publică o înregistrare video cu militari înarmați în fața unui stâlp de forntieră vopsit în albastru și galben, culorile steagului ucrainean, cu un trident, blazonul Ucrainei.

“Suntem mândri de militarii noștri, care au restaurat panoul frontalier. Le mulțumim tuturor celor care, cu prețul vieții, eliberează Ucraina de invadatori ruși”, scrie într-o postare pe Telegram guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov.

Consilierul prezidențial ucrainean Oleksii Arestovici a dat asigurări duminică seara că rușii transferă trupe din regiunea Herkov în regiunea Lugansk, în Donbas, cu scopul de a cuceri Severdonețk.

Neobișnuit: Protest al studenților în China

Sute de studenți de la prestigioasa Universitate din Beijing au protestat împotriva înăspririi măsurilor anti-Covidiu, un act neobișnuit de sfidare în această instituție extrem de sensibilă pentru guvernul chinez, transmite agenția AFP.

De la începutul lunii mai, capitala chineză a fost supusă unor măsuri antiepidemice stricte, cu teste aproape zilnice și stimulente puternice pentru a lucra de acasă. Restaurantele și alte afaceri neesențiale au fost închise, iar multe locuințe au fost izolate.

Chiar dacă metropola cu peste 20 de milioane de locuitori a înregistrat doar aproximativ 1.000 de cazuri în ultimele săptămâni, regimul comunist rămâne angajat în politica sa de zero-Covid.

Dar peste 300 de studenți, închiși în căminele lor timp de o săptămână, au protestat duminică seară în interiorul campusului Wanliu, unul dintre sediile Universității din Beijing, au declarat mai mulți studenți care au preferat să-și păstreze anonimatul.

În înregistrările video verificate de AFP, studenții pot fi văzuți scandând sloganuri și huiduind un oficial al universității.

Studenții tocmai dărâmaseră un gard pe care universitatea îl ridicase pentru a-i împiedica să iasă din reședință și să comande mâncare.

Un director adjunct al universității s-a adresat în cele din urmă protestatarilor printr-un megafon, cerându-le să „se revină în dormitoare în mod calm”, potrivit unei înregistrări video transmise de un student.

Contactată, conducerea „Beida”, așa cum este cunoscută Universitatea din Beijing, a refuzat să o numească „demonstrație”, referindu-se doar la „studenți care și-au exprimat doleanțele”.

Prestigioasa universitate a fost, în 1989, punctul de pornire pentru marile demonstrații pro-democrație din Tiananmen, terminate într-o baie de sânge în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989. De atunci, universitatea este supravegheată atent de autorități.

„A fost o zi foarte bună pentru studenții din Beida”, a declarat un internaut pe rețeaua de socializare Weibo, într-un comentariu care a fost prompt cenzurat: „Astăzi am văzut cum tradiția protestelor studențești din Beida a renăscut din cenușă”.

SPD-ul lui Scholz suferă o grea înfrângere în cel mai mare land german

Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz a suferit o înfrângere în fața Uniunii Creștin Democrate (CDU) în Renania de Nord-Wesftalia, principalul land german, care și-a ales duminică Parlamentul.

Partidul cancelarului, criticat din cauza discreției sale în criza ucraineană, a obținut, potrivit unor estimări ale posturilor publice ARD și ZDF, doar aproximativ 28% dintre voturile exprimate, iar conservatorii 35%, în contextul în care aceștia din urmă conduc landul din 2017, după ce acesta a fost timp de decenii un bastion social-democrat.

SPD, înfrânt în urmă cu o săptămână în landul Schleswig-Holstein (nord), poate spera să se alieze, la fel ca la nivel federal, cu Verzii, creditați cu 18% și aflați în creștere puternică.

La Koln, Bonn, Düsseldorf, Essen și Dortmund, aproximativ 13 milioane de alegători au fost chemați la urne să aleagă Parlamentul landului, cel mai populat și cu o pondere industrială importantă.

Ecologiștii, susținut de popularitatea miniștrilor săi în Guvernul federal, urmează să facă cărțile în aceste alegeri.

CDU nu-și va putea reface alianța regională cu Partidul Liberal (FDP), care a pierdut șapte puncte procentuale în cinci ani și este creditat cu 5,5% dintre voturile exprimate.

Partidul Alianța pentru Germania (AfD, extremă dreapta), creditat de asemenea cu 5,5% dintre voturi, își confirmă dficultățile în vestul Germaniei și este văzut tot mai mult ca o formațiune a fostei Germanii de Est.

Aurescu, la Bruxelles: Ne apropiem de numărul de 1.000.000 de refugiați

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, luni, înaintea Consiliului Afaceri Externe al UE de la Bruxelles, că va prezenta măsurile de susținere ale României în domeniul umanitar, el precizând că ne apropiem de numărul de 1.000.000 de refugiați care au traversat granița româno-ucraineană, iar dimensiunea umanitară a sprijinului nostru este destul de importantă. În plus, spune ministrul, România susține pachetul de sancțiuni la adresa Federației Ruse și speră că se va ajunge la o soluție care va uni toate Statele Membre în susținerea adoptării acestui pachet.

“Desigur, nu putem evita discuția privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni. România susține pachetul și soluțiile care au fost propuse și discutate până acum. Sperăm că se va ajunge la o soluție care va uni toate Statele Membre în susținerea adoptării acestui pachet”, a spus el.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.