MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Președintele Turciei acuză că “țara este sub asediu economic”
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, ieri, că țara este sub un “asediu” economic, situație care nu are nimic de a face cu economia, care a căzut victimă unui complot
Într-un discurs în fața ambasadorilor, la Ankara, Erdogan a adăugat că Turcia va face față acestui atac asupra economiei țării. Totodată, el a adăugat că se așteaptă ca atacurile să continue, dar a insistat că economia Turciei rămâne puternică și că lira va ajunge curând la “cel mai rezonabil nivel”, după ce a înregistrat în minim istoric în raport cu dolarul american. Într-o referire aparentă la Statele Unite, Edogan a spus că “cei care atacă sistemul economic global nu vor atenta în mod brutal și fără rușine la ceea ce am câștigat cu sânge.”
Mai departe, el a acuzat SUA că au încălcat principiile Organizației Mondiale a Comerțului (prin dublarea tarifelor la exporturile turcești de metale), adăugând că “America încearcă să înjunghie Turcia în spate”, scrie Bloomberg.
Complot politic
Declarațiile președintelui Turciei vin în contextul în care autoritățile au declanșat mai multe investigații asupra a sute de deținători de conturi pe rețelele de socializare, bănuiți că au publicat mesaje care ar putea provoca o percepție negativă a economiei și totodată o prăbușire a lirei, informează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit agenției de presă Anatolia, Ministerul turc de Interne a demarat o anchetă preliminară asupra a 346 de conturi de pe rețelele sociale unde au fost publicate comentarii provocatoare cu privire la deprecierea lirei. De asemenea, autoritatea care supraveghează piețele financiare din Turcia (CMB) a anunțat luni că va demara acțiuni în justiție împotriva oricărui răspândește informații false asupra economiei. Lira turcească, care de la începutul anului a pierdut peste 40% din valoarea sa în raport cu euro și dolarul, s-a prăbușit începând de vineri pe fondul crizei diplomatice dintre Ankara și Washington și a reacției ostile a piețelor față de politica economică a președintelui Recep Tayyip Erdogan.În pofida amplorii crizei monetare, principalele ziare și posturi de televiziune acordă o atenție redusă evoluției lirei, optând în schimb să reia declarațiile lui Erdogan care denunță un ″complot politic″ împotriva țării sale și amenință că va riposta prin căutarea de noi piețe și aliați. În acest context, numeroși turci și economiști se îndreaptă spre rețelele sociale pentru a comenta evoluția lirei. A fost înființat chiar și un cont special de Twitter dedicat urmării evoluției lirei în raport cu dolarul.Deprecierea lirei turcești s-a oprit luni dimineață, după ce în cursul nopții înregistrase un minim istoric de 7,24 lire/dolar, în urma angajamentului Băncii Centrale a Turciei de a furniza “toate lichiditățile” necesare băncilor și a deciziei de reducere a rezervelor minime obligatorii în valută și monedă locală pentru băncile turcești, transmite Reuters. Declinul lirei turcești a afectat luni dimineață și piețele bursiere din Asia, a majorat cererea pentru dolari, franci elvețieni și yeni, și a dus la deprecierea randului din Africa de Sud.
Iranul dezvăluie o rachetă balistică de tip Fateh Mobin de nouă generație
Ministrul iranian al Apărării a dezvpluit luni o rachetă balistică de nouă generație, potrivit agenției de presă Tasnim, apropiată conservatorilor, care precizează că este vorba despre racheta Fateh Mobin cu rază scurtă de acțiune, relatează AFP. ”Așa cum am promis poporului nostru drag, nu ne vom precupeți niciun efort în consolidarea capacităților rachetelor balistice ale țării”, a declarat generalul Amir Hatami. ”Ne vom consolida zi de zi puterea balistică”, a promis el. El a prezentat noua versiune a rachetei de tip Fateh Mobin ca fiind o rachetă ”fabricată 100% în țară (...), agilă, invizibilă pe radar, tactică și cu ghidaj de precizie”. ”Să fiți convinși că presiunea și războiul psihologic contra marii națiuni a Iranului vor fi (cu atât mai) importante, cu cât voința noastră de a ne îmbunătăți capacitățile apărării în toate domeniile va fi mai consolidată”, a continuat ministrul Apărării. Programul balistic al Iranului este o problemă spinoasă cu marile puteri, mai ales cu Statele Unite, însă Teheranul apreciază că este crucială din perspectiva capacităților sale defensive într-o regiune instabilă. Președintele american Donald Trump, care și-a retras unilateral, în mai, țara din acordul nuclear semnat în 2015 între marile puteri și Iran, a îndemnat la un nou acord care să limiteze capacitățile balistice ale Iranului și intervențiile sale regionale. Acordul din 2015, încheiat la Viena, prevede o ridicare treptată și condiționată a sancțiunilor internaționale impuse Iranului în schimbul garanției că Teheranul nu se va dota cu arma atomică.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului: Atacurile lui Trump la adresa jurnaliștilor, „instigare la violență”
Retorica anti-presă a lui Donald Trump „este foarte aproape de instigare la violență” și ar putea duce la o autocenzură a jurnaliștilor sau ca ei să fie atacați, a declarat pentru The Guardian, Zeid Ra’ad, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. „Am început să vedem o campanie contra media... care poate duce cu ușurință la jurnaliști răniți doar pentru că își fac treaba sau la autocenzură. Iar în acest context, suntem foarte aproape de instigare la violență”, a declarat Zeid. El a afirmat că doar un tribunal va putea decide dacă Trump este vinovat dacă, de exemplu, un jurnalist ar fi înjunghiat atunci când este prezent la un miting. Zeid a adăugat că modelul lui Trump este deja urmat și în alte părți, permițând liderilor autoritari să submineze libertatea presei și a dat exemplul liderului din Cambodgia, Hun Sen, care ar fi folosit un limbaj similar cu cel al lui Trump atunci când a închis organizațiile media independente. „Administrația Trump s-a distanțat de administrațiile anterioare în ceea ce privește susținerea drepturilor omului la nivel global”, a declarat Zeid, adăugând că SUA nu au numit un ambasador la Consiliul Drepturilor Omului de la Geneva iar apoi s-au retras complet din Consiliu, lucru care, consideră el, demonstrează „o lipsă de angajament față de drepturile omului”. Zeid a criticat administrația Trump și pentru politica de a separa copiii de părinții lor imigranți la granița cu Mexicul dar și retorica lui Trump privind minoritățile în general.
Trump îi încurajează pe americani să nu mai cumpere Harley-Davidson
Președintele american, Donald Trump, a declarat că este „minunat” că lumea ar putea să boicoteze Harley-Davidson dacă firma va muta producția de motociclete în afara SUA, scrie CNN. „Mulți posesori de motociclete Harley Davidson plănuiesc să boicoteze compania dacă producția se va muta în străinătate. Minunat! Majoritatea celorlalte companii vin în direcția noastră, inclusiv competitorii Harley. O mișcare foarte proastă! SUA vor fi în curând la același nivel, chiar mai bine”, a afirmat Trump pe Twitter. Comentariile lui Trump vin după ce președintele a primit membrii „Bikers for Trump”, o grupare de motocicliști care îl susțin pe Trump, la clubul său de golf din Bedminister, New Jersey, în weekend. Tensiunile dintre Trump și Harley-Davidson au început când Trump a impus taxe pentru importurile de oțel și aluminiu pentru a încerca să susțină producția internă. Uniunea Europeană a răspuns prin a promite să crească taxele pentru mai multe bunuri importate din SUA, inclusiv pentru motocicletele Harley. Harley a comunicat că poate pierde până la 100 de milioane de dolari pe an și a promis că își va muta o parte din producție în afara SUA pentru a evita taxele impuse de UE.
Taiwan: Incendiu în secția pentru bolnavi în fază terminală, 9 morți și 15 răniți
Nouă persoane au murit și 15 au fost rănite luni dimineața într-un incendiu care a izbucnit într-o unitate a unui spital din Taiwan în care se aflau bolnavi în fază terminală, au anunțat pompierii, scrie AFP, preluat de hotnews.ro. 36 de oameni care se aflau în această unitate situată la etajul 7 al acestui spital din New Taipei au fost evacuate. 16 persoane au făcut stop cardiac, dintre care șapte au putut fi reanimați. Șeful pompierilor din New Taipei, Huang Te-ching, a declarat că o anchetă este în curs pentru stabilirea cauzelor incendiului, dar a dezmințit informațiile potrivit cărora sistemul automat de stingere a incendiilor nu ar fi funcționat corect. Imagini ale camerelor de supraveghere difuzate de presa locală arată angajați care aleargă pe culoare și ducând în brațe sau în scaune cu rotile pacienți. 11 persoane rănite sunt în stare gravă. Presa locală scrie, citând rude ale pacienților, că aceștia din urmă au auzit o explozie și suspectează o butelie de oxigen.
Germania: Numărul de atacuri asupra refugiaților a scăzut în 2018
Numărul de atacuri asupra refugiaților și a azilurilor din Germania a scăzut în prima jumătate a lui 2018, scrie Politico. Datele furnizate de Ministerul de Interne german arată că în primele șase luni ale anului, au avut loc 627 de atacuri asupra refugiaților, 77 de atacuri asupra azilurilor iar 120 de persoane au fost rănite în aceste incidente. Astfel, a avut loc o scădere față de aceeași perioadă din 2017, atunci când autoritățile au înregistrat 642 de atacuri asupra refugiaților, 153 de atacuri asupra azilurilor iar 123 de persoane au fost rănite.Atacurile au inclus incendiere, distrugerea proprietății, agresiuni fizice, instigarea la ură și încălcarea legilor privind armele. În 2017 s-au înregistrat în total peste 2.200 de atacuri de acest tip iar în 2016 au avut loc peste 3.500. Purtătoarea de cuvânt a partidului de extremă-stânga, Die Linke, care a cerut publicarea informațiilor, Ulla Jelpke, a declarat că deși este mulțumită că numărul atacurilor a scăzut, numărul lor este „intolerabil” și un semn al „rasismului și violenței de extremă-dreaptă”. Jelpke consideră că vinovat este partidul de extremă-dreaptă, Alternativa pentru Germania, care a încurajat ura față de refugiați. Ea a adăugat, totuși, că responsabil este și ministrul de Interne, Horst Seehofer, pentru că a cerut politici mai dure privind azilurile și granițele.
Zeci de morți în India în urma inundațiilor
Inundațiile înregistrate în statul indian Kerala (sud) s-au soldat până în prezent cu 39 de victime și daune de 1,1 miliarde de dolari, au indicat luni responsabilii locali, pe fondul prognozelor meteo care au avertizat că ploile torențiale vor continua, notează DPA. Circa 33.372 de persoane evacuate din satele situate în zonele joase sunt găzduite în 305 de adăposturi operate de stat, au indicat reprezentanții autorității pentru gestionarea dezastrelor. Numărul deceselor a urcat la 39, din momentul în care ploile torențiale au lovit acest stat sudic pe 8 august, majoritatea deceselor fiind cauzate de înec sau de alunecările de teren, au precizat autoritățile, adăugând că cinci persoane sunt în continuare date dispărute. Precipitațiile abundente au distrus și mai multe autostrăzi și peste 1.000 de hectare de teren agricol. Potrivit prim-ministrului statului, Pinarayi Vijayan, inundațiile care au afectat acum Kerala sunt pe locul al doilea, ca gravitate, după 1924, în condițiile în care 10 din cele 14 districte ale statului au fost grav afectate, iar autoritățile au fost nevoite să golească apa din 27 de baraje importante. "Impactul dezastrului va fi resimțit probabil mult timp. Evaluarea preliminară relevă că aproape 20.000 de case au fost complet distruse și circa 10.000 de kilometri de drumuri publice deteriorați ", a precizat biroul său pe Twitter, adăugând că valoarea daunelor cauzate de intemperii se ridică în acest moment la 80,3 miliarde de rupii. Deși cantitatea de ploi era în scădere duminică, meteorologiii au avertizat în privința căderii de precipitații "masive și foarte masive" în mai multe părți ale statului până miercuri.
O fetiță a murit după ce bunicul ei a uitat-o opt ore în mașină
Un bărbat în vârstă de 56 de ani și-a uitat nepoata în vârstă de zece luni în mașină timp de opt ore, la Manacor, pe Insula Mallorca, vineri, iar copilul a murit, scrie ziarul El Pais. În timp ce copilul dormea, bărbatul și-a lăsat mașina, către ora locală 7.00, fără să-și amintească de prezența copilului. El s-a întors către ora locală 15.00 și a găsit fata moartă. Salvarea nu a putut să facă nimic să reanime copilul.șocat, bunicul a fost necesar să fie spitalizat. Bărbatul a fost inculpat cu privire la omucidere involuntară. Potrivit primelor elemente ale anchetei, fata a murit din cauza caniculei din Peninsula Iberică.
Putin se întâlnește cu Merkel sâmbătă, lângă Berlin
Președintele rus Vladimir Putin efectuează sâmbătă o vizită în Germania, unde se întâlnește cu cancelarul Angela Merkel pentru a discuta despre conflictele din Siria și Ucraina, a anunțat luni Guvernul german, relatează AFP. Cei doi lideri urmează să se întâlnească la ora 16.00 GMT (19.00, ora României) în Castelul Meseberg, o reședință a Guvernului german situată la 70 de kilometri nord de Berlin, într-o zonă rurală. Un purtător de cuvânt al Cancelariei, Steffen Seibert, a precizat că vor discuta despre ”războiul din Siria”, ”situația în estul Ucrainei” și ”probleme economico-energetice”.Contacte la cel mai înalt nivel între Rusia și Germania au fost reluate de câteva luni, în contextul în care relațiile erau ”glaciale” din 2014, de la începutul războiului din Ucraina.
Merkel a efectuat o vizită la Soci în mai, prima în Rusia din 2015.
Ea i-a primit - discret - la sfâșitul lui iulie pe șeful Statului Major rus Valeri Gherasimov - vizat de sancțiuni europene din cauza războiului din Ucraina - și pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.Gherasimov și Lavrov au fost primiți după aceea - tot discret - de către președintele francez Emmanuel Macron.O temă importantă între Berlin și Moscova este construirea și darea în folosință, la sfârșitul lui 2019, a gazoductului Nord Stream II, pe sub Marea Baltică, și care urmează să aprovizioneze Europa cu gaze naturale ruse care ocolesc Ucraina. Merkel dorește să obțină garanții prin care Kievul să rămână un actor în tranzitul gazelor naturale.În Siria, Germania joacă un rol secundar în cadrul coaliției angajate împotriva grupării Statul Islamic (SI), însă ea are relații strânse cu actori din regiune - precum Turcia sau kurzii din Irak. Berlinul a găzduit, în timpul crizei migrației, sute de mii de refugiați sirieni.
