MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Predicție: Putin va fi ucis dacă va încerca să folosească arme nucleare
În acest scenariu, Șoigu (ministrul Apărării) și Gherasimov (șeful Statului Major al Forțelor Armate) vor atrage de partea lor FSB și îl vor asasina pe președinte, susține un profesor de la University College London
Mobilizarea a 300.000 de rezerviști ruși pentru războiul din Ucraina, împreună cu insinuările lui Putin că Rusia și-ar putea folosi armele de distrugere în masă dacă teritoriul său ar fi amenințat, este văzută de unii experți și analiști ca reacția unui lider care fie minte, fie nu înțelege situația. În orice caz, ei exclud ipoteza că Putin și-ar putea duce la îndeplinire această amenințare, deoarece mai înainte aliații săi ar interveni și l-ar ucide, arată publicația spaniolă 20 Minutos.
„Acesta nu este o cacealma. Iar cei care încearcă să ne șantajeze cu arma nucleară ar trebui să știe că acul busolei se poate întoarce împotriva lor”, a avertizat președintele rus în această săptămână.
Pentru Peter Duncan, profesor la Școala de Studii Slave și Est-Europene de la University College London (UCL), „concluzia este că Putin este rupt de realitate. Pur și simplu nu înțelege nici Rusia, nici ceea ce gândesc oamenii în străinătate, cu alte cuvinte de pretutindeni. Și de aceea fac greșeală după greșeală”, a declarat el pentru ziarul „Express”.
Potrivit expertului menționat, acest lucru se datorează în parte faptului că aliații lui Putin și propriul său serviciu de securitate se tem de el, ceea ce l-a determinat pe președintele rus să fie indus în eroare cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren în Ucraina. „Oamenilor le este frică să-i spună adevărul. În special, FSB – Serviciul de Informații al Rusiei – se teme să-i spună adevărul, așa că el nu știe ce se întâmplă”, spune Peter Duncan.
În ciuda temerilor din cercul apropiat al președintelui rus, Duncan crede că aliații săi vor interveni înainte ca Putin să apese butonul nuclear și chiar să-l ucidă. „Încă cred că, dacă Putin ar începe să folosească arme nucleare, sau dacă i-ar ordona lui Șoigu (ministrul Apărării) și Gherasimov (șeful Statului Major al Forțelor Armate) să folosească arme nucleare, nu să le desfășoare, ci să le folosească undeva în Ucraina, cred că este foarte probabil ca ei să refuze și apoi să fie nevoiți să meargă împotriva lui Putin și să-l omoare pentru că nu ar fi ascultat de un ordin”, a detaliat Duncan.
În acest scenariu, „ar trebui să atragă oameni din FSB să-i ajute să-l omoare pe Putin”, a conchis expertul.
Avertisment dur al americanilor
Statele Unite au avertizat în legătură cu “consecințele catastrofale” în cazul în care Moscova ar folosi arme nucleare în Ucraina, după ce ministrul rus de externe a declarat că regiunile care organizează referendumuri criticate pe scară largă ar beneficia de protecție totală dacă ar fi anexate de Moscova.
Voturile din patru regiuni din estul Ucrainei, care vizează anexarea teritoriului pe care Rusia l-a luat cu forța, au fost organizate duminică pentru a treia zi. Parlamentul rus ar putea lua măsuri pentru a oficializa anexarea în câteva zile.
Prin încorporarea zonelor Luhansk, Donețk, Kherson și Zaporizhzhia în Rusia, Moscova ar putea prezenta eforturile de a le recuceri ca fiind atacuri asupra Rusiei însăși, un avertisment pentru Kiev și aliații săi occidentali.
Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat duminică că Statele Unite vor răspunde la orice utilizare de către Rusia a armelor nucleare împotriva Ucrainei și că a explicat Moscovei “consecințele catastrofale” la care se va expune. “Dacă Rusia depășește această linie, vor exista consecințe catastrofale pentru Rusia. Statele Unite vor răspunde în mod decisiv”, a declarat Sullivan la emisiunea “Meet the Press” de la postul de televiziune NBC.
Ultimul avertisment al SUA a urmat unei amenințări nucleare abia voalate făcute miercuri de președintele Vladimir Putin, care a declarat că Rusia va folosi orice armă pentru a-și apăra teritoriul.
Ministrul de externe Serghei Lavrov a făcut această afirmație mai direct într-o conferință de presă, sâmbătă, după un discurs ținut în fața Adunării Generale a ONU de la New York, în care a repetat afirmațiile false ale Moscovei pentru a justifica invazia, potrivit cărora guvernul ales de la Kiev a fost instalat în mod ilegitim și plin de neonaziști.
Un rus l-a împușcat pe comisarul militar care a vrut să-l recruteze
Un schimb de focuri de armă a avut loc la biroul de înrolare militară din Ust-Ilimsk, atacatorul a fost reținut, a declarat primarul districtului Ust-Ilimsk, transmite agenția rusă de presă TASS. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu un schimbul de focuri și se pare că cel vizat a fost șeful comitetului local de recrutare. Într-o înregistrare video apărută pe rețelele de socializare se vede cum un bărbat rus care a deschis focul și l-a împușcat pe comandantul militar într-un centru de recrutare din orașul Úst-Ilimsk din regiunea Irkutsk, după cum relatează jurnalistul Andrew Roth, corespondentul The Guardian în Moscova. Potrivit The Guardian, rusul l-a împușcat pe comandantul militar local din orașul siberian după ce i-a spus că va refuza să lupte în războiul din Ucraina.
Comandantul militar era șeful comitetului local de recrutare și a fost rănit grav. Potrivit agenției ruse de presă TASS, comisarul militar se află la terapie intesivă. Atacatorul ar avea 25 de ani.
Cine este Giorgia Meloni, prima femeie care ar putea conduce Guvernul Italiei
Giorgia Meloni s-a născut la Roma, la 15 ianuarie 1977, iar duminică seară a devenit favorită pentru formarea noului guvern italian, după ce coaliția de dreapta și extremă dreaptă din care face parte a câștigat cele mai multe procente din voturile de la alegerile legislative. Ea va fi prima femeie în fruntea unui guvern italian, al 70-lea din istoria republicii.
Giorgia Meloni avea doar 15 ani în 1992, când a intrat în Mișcarea Socială Italiană (MSI), un partid neofascist, moștenitor al lui Benito Mussolini.
În 2008, la vârsta de 31 de ani, ea a devenit cel mai tânăr ministru italian al Tineretului și Sportului, în Guvernul lui Berlusiconi. În 2012, ea a înființat Fratelli d’Italia și a preluat retorica și pozițiile populiste ale M5S și Alianței Naționale, fostul partener de dreapta al lui Silvio Berlusconi.
Favorită în sondaje, ea a declarat pe ultima sută de metri a campaniei electorale că este “pregătită să guverneze”.
În Italia, postul de premier revine de obicei partidului din coaliție care obține cele mai multe voturi.
În urma unor îngrijorări cu privire la unele dintre pozițiile sale radicale și retorica anti-europeană, ea a declarat că va guverna pentru toți italienii.
Giorgia Meloni nu este împotriva UE și NATO, dar a promis că va sta cu ochii pe ele. La fel ca alți lideri populiști europeni, ea exploatează criza scumpirii nivelului de trai, îmbătrânirii, oboseala din cauza pandemiei covid-19, migrația și incertitudinile economice.
Ea promite să redea puterea poporului și nu elitei, să securizeze frontierele și să relanseze economia printr-o reducere a impoztelor și reglementărilor.
Ea vrea să renegocieze cu UE uriașul plan de relansare post-covid, să modifice Constituția în vederea alegerii președintelui italian cu sufragiu universal și să oprească migrația musulmană printr-o blocadă navală a Libiei. Programul său, care are la bază pretinse valori culturale ale familiei italiene “tradiționale”, anunță un recul al drepturilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor și transsexualilor (LGBT). Ea a atacat un popular serial de desene animate pentru copii, Peppa Pig, și vrea să cenzureze episoadele în care apar cupluri homosexuale.
Discretă în privința vieții private, ea locuiește cu partenerul său, Andrea Giambruno, un jurnalist de televiziune, și are o fiică Ginevra, născută în 2016. Deviza ei este „Dumnezeu, patrie, familie”.
Coaliția de dreapta condusă de Fratelli d’Italia, partidul Giorgiei Meloni, a câștigat alegerile legislative din Italia, conform unui exit poll Consorzio Opinio Italia pentru Rai.
Giorgia Meloni a declarat ieri că alegătorii italieni au acordat un mandat clar dreptei pentru a forma următorul guvern și a făcut apel la unitate pentru a ajuta la confruntarea cu numeroasele probleme ale țării.
Danemarca: Pături la birou pentru angajați
Băncile daneze distribuie pături pentru a ajuta personalul să facă față temperaturilor mai scăzute la birou, măsură introdusă ca parte a eforturilor de reducere a consumului de energie, relatează Bloomberg.
Țara nordică limitează încălzirea la 19 grade Celsius în clădirile guvernamentale și a încurajat companiile private să urmeze exemplul pe fondul îngrijorărilor că criza energetică europeană va duce la întreruperi de curent. Aproape toate băncile majore din Danemarca au urmat exemplul și au scăzut temperaturile, potrivit unui sondaj realizat de instituția de presă locală FinansWatch. La Arbejdernes Landsbank, al șaselea cel mai mare creditor al Danemarcei, celor 1.800 de angajați le-au fost oferite pături pentru cazurile în care le este frig, a declarat Peter Froulund, purtătorul de cuvânt al băncii. A cincea bancă ca mărime a Danemarcei, Spar Nord Bank, pune la dispoziție celor 1.600 de angajați ai săi pături, jachete și cămăși pe care le are deja în sucursalele și birourile sale.
“Acestea sunt articole pe care le distribuim în mod normal clienților, dar angajații noștri le pot folosi acum dacă doresc”, a spus Neel Rosenberg, purtătorul de cuvânt al creditorului.
Continuă protestele din Iran
Protestele din Iran au continuat, duminică, pentru a zecea zi consecutiv.
În Teheran și în alte zeci de orașe, oamenii au ieșit pe străzi, au scandat împotriva guvernului și s-au ciocnit cu forțele de ordine. Potrivit televiziunilor de stat din Iran, cel puțin 41 de protestatari și polițiști și-au pierdut viața de la începutul protestelor și până acum.
În ciuda faptului că autoritățile au interzis aplicațiile occidentale de social media, au apărut imagini cu incidente violente între forțele de ordine și manifestanți.
O tânără de 22 de ani a murit într-un spital iranian la câteva zile după ce a fost reținută de poliția morală a regimului pentru că nu a respectat reglementările privind utilizarea hijabului pentru acoperirea capului.
Mahsa Amini călătorea cu familia ei din provincia de vest a Iranului Kurdistan în capitala Teheran, pentru a-și vizita rudele, când a fost arestată pentru că nu a respectat regulile stricte privind vestimentația femeilor.
Martorii au relatat că Amini a fost bătută în duba poliției, o acuzație pe care poliția o neagă.
Informația vine la câteva săptămâni după ce președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a dispus diminuarea drepturilor femeilor și a cerut o aplicare mai strictă a codului vestimentar obligatoriu al țării, care impune tuturor femeilor să aibă capul acoperit cu hijab, încă de la revoluția islamică din 1979.
Kirill, “veste minunată” pentru rușii care vor muri în Ucraina
Patriarhul Kirill al Rusiei le promite soldaților ruși ce mor în Ucraina că vor fi iertați de toate păcatele într-un nou mesaj video controversat în care pare că îi compară pe militarii Rusiei cu Iisus Hristos. „Biserica recunoaște că dacă cineva, mișcat de simțământul datoriei și de nevoia de a-și îndeplini jurământul, rămâne credincios chemării sale și îndeplinește ce îi cere datoria și dacă moare în timp ce își îndeplinește acea datorie, atunci el, fără nicio îndoială, comite un act echivalent sacrificiului”, afirmă liderul Bisericii Ortodoxe Ruse. „El se sacrifică pe sine pentru alții și, prin urmare, credem că acest sacrificiu îi spală toate păcatele pe care el le-a comis”, afirmă Kirill, patriarhul Moscovei și al întregii Rusii.
Kirill a fost pe larg criticat de liderii religioși din întreaga lume din cauza declarațiilor sale de susținere a războiului declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie, patriarhul ecumenic Bartolomeu, liderul spiritual al creștinătății ortodoxe, mergând până într-acolo încât să îi sugereze să își „sacrifice tronul”.
La începutul lunii mai de exemplu, patriarhul Kirill afirma că Rusia nu a atacat de fapt pe nimeni, o declarație la indigo cu cele ale altor lideri de la Moscova, precum ministrul de Externe Serghei Lavrov și purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.
Cel puțin șase morți și 20 de răniți într-un atac armat în centrul Rusiei, într-o școală din Ijevsk
Cel puțin șase persoane au fost ucise, iar alte 20 rănite, inclusiv copii, într-un atac armat într-o școală din Ijevsk, capitala Republicii Udmurtia, anunță luni Ministerul rus de Interne.
“În acest stadiu, știm despre șase morți și 20 de răniți”, anunță într-o postare pe Telegram ministerul. “Polițiștii au găsit corpul bărbatului care a deschis focul. Potrivit informațiilor noastre, el s-a sinucis”, adaugă el.
Guvernatorul regiunii a anunțat anterior că “între victime” se află copii și că un paznic a fost ucis în atac.
El a făcut aceste declarații în fața Școlii nr. 88 din Ijevsk, unde a avut loc atacul armat. În spatele său se vedea personal medical intrând în fugă în clădire. “O persoană neidentificată a intrat în școală” și “l-a ucis pe paznic”, după care a deschis focul în instituție asupra copiilor, a spus el.
Ijevsk, un oraș cu aproape 650.000 de locuitori, este capitala Republicii Udmutia, situată în centrul Rusiei, imediat la vest de Maivul Ural, care desparte Rusia europeană de cea asiatică.
Odinioară extrem de rare, atacuri armate sângeroase, mai ales în școli, tind să devină tot mai numeroase în Rusia, de câțiva ani.
Președintele rus Vladimir Putin a tras un semnal de alarmă cu privire la acest lucru și denunță un fenomen importat din Statele Unite și un efect pervers al globalizării.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
