MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Planul secret” al lui Trump pentru Ucraina: Să ofere estul țării pe tavă Rusiei
Dacă se va întoarce lDonald Trump are „un plan secret” pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, și anume acela de a convinge Ucraina să cedeze teritorii lui Putin. Iar asta în condițiile în care fostul președinte american susține că ar putea negocia un acord de pace în doar 24 de ore după ce va fi reales la Casa Albă. Informația, difuzată duminică de The Washington Post, a fost preluată și de presă din Rusia, ziarul Kommersant relatând că „Trump va cere ca Ucraina să cedeze Crimeea și Donbasul, dacă va câștiga alegerile”.a Casa Albă, republicanul va forța Kievul să renunțe la Donbas și Crimeea, susțin surse apropiate fostului președinte american
Fostul președinte al SUA ar fi dezvăluit că are un plan care să încheie „în numai o zi” războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dacă va fi reales în noiembrie. Potrivit Washington Post, care citează surse, Donald Trump a afirmat în discuții private că va putea pune capăt conflictului făcând presiuni asupra Ucrainei să cedeze părți din teritoriul său. Astfel, propunerea lui Trump constă în a presa Ucraina să cedeze Rusiei peninsula Crimeea și regiunea de graniță Donbas, potrivit unor persoane care au discutat acest plan cu Trump sau cu consilierii săi, dar care au furnizat informația sub rezerva anonimatului, întrucât acele conversații au fost confidențiale, scrie WP.
Această abordare, nemenționată anterior, ar răsturna complet politica președintelui actual Joe Biden, care a pus accentul pe limitarea agresiunii rusești prin acordarea de ajutor militar Ucrainei, punctează ziarul american.
Washington Post notează de asemenea că unii experți de politică externă consideră că „ideea lui Trump l-ar recompensa astfel pe președintele rus Vladimir Putin și ar îngădui încălcarea prin forță a unor frontiere recunoscute internațional”.
Fostul președinte american e de părere că poporul din Ucraina ar accepta acest acord și crede totodată că atât Rusia cât și Ucraina „vor să salveze aparențele, vor o cale de ieșire”, tot potrivit unor surse din anturajul lui Trump.
Trump a susținut în mai multe rânduri că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore și, mai mult, a încurajat chiar Rusia să atace țările NATO care „nu-și plătesc datoriile”. „Dacă eram președinte, războiul dintre Rusia și Ucraina nu s-ar fi întâmplat niciodată... nici într-un milion de ani”, declara Trump într-o înregistrare video difuzată de presă anul trecut.
Doi miniştri naţionalişti religioşi ameninţă să rupă coaliţia de guvernare dacă premierul Netanyahu opreşte războiul
Ministrul securităţii naţionale israelian, Itamar Ben Gvir, de extremă dreapta, a ameninţat luni cu destrămarea coaliţiei de guvernământ care îl menţine la putere pe premierul Benjamin Netanyahu, dacă şeful executivului nu invadează Rafah, în condiţiile în care armata israeliană şi-a retras duminică majoritatea efectivelor din partea de sud a Fâşiei Gaza. "Dacă prim-ministrul (Netanyahu) decide să pună capăt războiului fără un atac amplu asupra Rafah pentru a învinge pe Hamas, el nu va avea mandat pentru a continua să-şi exercite mandatul de prim-ministru", a declarat Ben Gvir, liderul Puterii Evreieşti, pe reţeaua de socializare X.
Pe lângă partidul Likud, al premierului Netanyahu, coaliţia de guvernământ este formată din Sionismul Religios, Puterea Evreiască şi Noam - trei partide de extremă-dreapta cu poziţii rasiste şi homofobe - şi din două partide ultraortodoxe: Shas şi Iudaismul Unit prin Tora. La rândul său, ministrul de finanţe Bezalel Smotrich, liderul partidului Sionismul Religios, i-a convocat luni pe membrii partidului la o consultare "urgentă", potrivit presei israeliene, pentru a aborda evoluţia războiului şi zvonurile privind "progresele" înregistrate în cadrul negocierilor pentru ajungerea la un acord de încetare a focului, potrivit relatărilor postului egiptean Al Qahera News.
Şi Smotrich se opune încetării presiunii militare în Gaza, iar Netanyahu - după cum sugerează luni un editorial din ziarul israelian Maariv - "este ostaticul lui Ben Gvir şi al lui Smotrich", ceea ce face dificilă ajungerea la un acord privind o încetare a focului, singurul lucru pe care îl poate face premierul fiind să tragă de timp.
Însă relatările egiptene referitoare la un "progres" în negocierile pentru încetarea focului în Fâşia Gaza, după discuţiile de duminică seară de la Cairo între Hamas, Israel şi mediatori din Qatar şi SUA, au fost dezminţite de surse ale grupării islamiste palestiniene care au declarat pentru canalul Al Jazeera din Qatar şi pentru canalul libanez Al Mayadeen că "toate încercările şi eforturile mediatorilor de a ajunge la un acord s-au lovit de inflexibilitatea israeliană".
"În acest moment, nu există niciun progres în negocieri. Dacă există vreunul, îl vom anunţa prin canale oficiale. Hamas insistă asupra cererilor sale, care includ încetarea focului, retragerea israeliană din Fâşia Gaza, intrarea ajutoarelor, întoarcerea locuitorilor strămutaţi din Gaza şi schimbul de prizonieri", a declarat un oficial al Hamas, sub condiţia anonimatului, pentru Al Mayadeen.
Patru tineri au fost inculpaţi pentru crimă în Franţa, după moartea unui adolescent bătut la şcoală
Patru tineri au fost inculpaţi pentru crimă, duminică seara, în urma morţii lui Shemseddine, un băiat în vârstă de 15 ani bătut joi în faţa liceului său din Viry-Châtillon din cauza unei dispute în care era implicată sora a doi dintre ei, a anunţat parchetul din Evry. Doi dintre inculpaţi - un adult în vârstă de 20 de ani şi un minor - au fost încarceraţi, în timp ce alţi doi minori sunt reţinuţi în arest preventiv în aşteptarea unei audieri care va avea loc miercuri, a explicat procurorul general din Evry, Grégoire Dulin.
Duminică, Parchetul indicase că aceşti patru tineri sunt urmăriţi penal pentru că l-au bătut pe adolescent joi după-amiază, în faţa liceului Sablons. Transportat de urgenţă şi spitalizat la spitalul Necker din Paris, adolescentul a murit vineri după-amiază în urma rănilor suferite. Potrivit primelor concluzii ale anchetei şi declaraţiilor inculpaţilor, citate de procurorul general, cei doi fraţi aflaseră cu câteva zile înainte că "sora lor coresponda cu persoane de vârsta ei pe teme sexuale". "Temându-se pentru reputaţia ei şi a familiei lor, ei instruiseră mai mulţi băieţi să nu mai aibă niciun contact cu ea. Au aflat apoi că victima se lăuda că putea să vorbească liber cu sora lor, deoarece nu fusese încă presată de ei", a adăugat procurorul Dulin.
Cei doi fraţi, însoţiţi de doi cunoscuţi, au mers apoi joi la liceul Sablons, unde au dat peste Shemseddine "din întâmplare", potrivit declaraţiei lor, citată de magistrat. Aceştia i-ar fi cerut adolescentului să îi urmeze într-o sală a clădirii pentru a obţine "o explicaţie pentru comentariile pe care le făcea despre tânără". Discuţia a degenerat şi au fost date lovituri, provocând căderea victimei, a continuat procurorul. Fratele în vârstă de 20 de ani ar fi contactat serviciile de urgenţă, dar, "pentru a se asigura că scapă", potrivit procurorului, el a dat "informaţii false poliţiei, explicând în special că a văzut mai mulţi tineri cu cagule fugind pe jos".
Procurorul general a cerut ca aceşti patru tineri, dintre care trei sunt cunoscuţi de justiţie, să fie plasaţi în arest preventiv din cauza "riscurilor de a face presiuni asupra martorilor, precum şi a tulburării majore a ordinii publice cauzate de gravitatea extremă a evenimentelor". Avocatul unuia dintre cei patru tineri, Jacques Bourdais, a declarat presei că nu este vorba de o crimă, ci de o lovitură mortală fără intenţie de a ucide, şi că clientul său "s-a prezentat spontan la secţia de poliţie" pentru a fi interogat.
Potrivit procurorului, ancheta a stabilit că sora, în vârstă de 15 ani, nu era prezentă în momentul evenimentelor, dar ea a fost inculpată pentru "omisiunea voluntară de a împiedica o crimă".
La Viry-Châtillon, un oraş în general liniştit, situat la aproximativ douăzeci de kilometri sud de Paris, emoţiile erau încă puternice duminică după-amiază. "Un întreg cartier este în doliu. Este dificil, pe unii dintre ei îi cunoaştem încă din liceu sau de când eram foarte tineri. Încă nu ştim cum vom face faţă noi înşine", a declarat Fabienne Seban, o educatoare.
Decesul, la patru zile după un alt atac violent asupra unei eleve în Montpellier, a provocat emoţie în întreaga ţară. Preşedintele Emmanuel Macron a declarat vineri că autorităţile vor fi intransigente cu toate formele de violenţă şi că şcolile trebuie să fie protejate de aceasta.
Opoziţia naţionalistă poloneză PiS s-a clasat pe primul loc în alegerile locale
Partidul naţionalist de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS), care la sfârşitul anului trecut a pierdut puterea după alegerile legislative, s-a clasat pe primul loc în alegerile locale desfăşurate duminică în Polonia, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne, ceea ce constituie un eşec pentru ambiţiile premierului Donald Tusk de a-şi consolida controlul asupra puterii, relatează Reuters. Dacă se confirmă, rezultatele ar zădărnici speranţele lui Tusk de a vedea alianţa sa Coaliţia Civică (KO) pe primul loc în alegeri, independent de partenerii săi de guvernare. În timp ce PiS a devansat KO, a fost totuşi mult în urma scorului combinat al celor trei formaţiuni care alcătuiesc guvernul de coaliţie şi părea că va pierde puterea în unele guverne regionale.
PiS a obţinut un scor de 33,7%, potrivit sondajului Ipsos efectuat la ieşirea de la urne, situându-se în faţa coaliţiei de centru KO, care a avut 31,9%. Celelalte formaţuni aflate la guvernare, creştin-conservatorii de la A Treia Cale şi Stânga au obţinut 13,5% şi, respectiv, 6,8%.
Tusk a ajuns la putere după alegerile naţionale din octombrie, graţie promisiunilor de a inversa regresul democratic, de a consolida drepturile femeilor şi ale minorităţilor şi de a reface legăturile cu aliaţii occidentali ai Poloniei, care au devenit tensionate sub guvernul anterior al PiS. PiS a ieşit pe primul loc şi în alegerile legislative, dar şi-a pierdut majoritatea, ceea ce a permis coaliţiei de opoziţie a lui Tusk să vină la putere.
De asemenea, în ultima vreme, PiS şi aliaţii săi au fost afectaţi de lupte interne.
Bruxelles-ul urmăreşte îndeaproape modul în care se descurcă coaliţia lui Tusk, următorul test electoral fiind alegerile pentru Parlamentul European din iunie, în timp ce sondajele de opinie la nivel european sugerează că dreapta populistă va avea rezultate bune.
Un jucător la loteria Powerball a câştigat un jackpot de 1,3 miliarde de dolari
Posesorul unui bilet vândut în Oregon, Statele Unite, a câştigat jackpotul Powerball de peste 1,3 miliarde de dolari, al optulea ca valoare din istoria ţării.
Loteria Powerball a anunţat numerele câştigătoare la începutul zilei de duminică, bilele albe extrase fiind 22, 27, 44, 52 şi 69, iar cea roşie, Powerball, 9.
Aceasta a fost cea de-a 41-a extragere după ce jackpotul Powerball a fost câştigat ultima dată în ziua de Anul Nou. Câştigătorul a reuşit să ghicească toate cele şase numere extrase jucând un bilet de 2 dolari. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt de una la 292,2 milioane. În cazul în care nu există un câştigător, premiul cel mare se reportează, jackpotul devenind astfel tot mai consistent.
Premiul de aproximativ 1,3 miliarde de dolari poate fi ridicat într-o singură tranşă, suma forfetară fiind de aproximativ 608,9 milioane de dolari, sau poate fi eşalonat, în forma unei plăţi iniţiale, urmată de 29 de plăţi anuale.
Biletele Powerball sunt vândute în 45 de state americane, în Districtul Columbia, în Insulele Virgine americane şi în Puerto Rico.
