MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Peste 2.000 de intelectuali ruși îl îndeamnă pe Putin să evite un război
„Nimeni nu ne amenință” și „cetățenii ruși devin ostaticii unui aventurism criminal”, sunt câteva argumente invocate în scrisoare
Peste 2.000 de intelectuali ruși, inclusiv activiști proeminenți pentru drepturile omului, au îndemnat Kremlinul să evite declanșarea unui război „imoral, iresponsabil și criminal” împotriva Ucrainei, pe fondul îngrijorării globale că Moscova ar putea fi pe punctul de a lansa o invazie pe scară largă asupra vecinului său ex-sovietic Un comunicat al Congresului Intelectualilor Ruși a fost făcut public în weekend, în timp ce Rusia și-a continuat acumularea de trupe – acum estimate la peste 100.000 – lângă granița cu Ucraina. „Fluxul de informații tulburătoare despre o posibilă invazie rusă a Ucrainei se intensifică”, se arată în comunicat.
„Rusia nu are nevoie de un război cu Ucraina și Occidentul. Nimeni nu ne amenință, nimeni nu ne atacă. Politica bazată pe promovarea ideii unui astfel de război este imorală, iresponsabilă și criminală și nu poate fi implementată în numele Rusiei. Un astfel de război nu poate avea nici scopuri legale, nici morale… Cetățenii ruși devin de fapt ostatici ai unui aventurism criminal în care politica externă a Rusiei este transformată”, se mai arată în reacția intelectualilor ruși.
Ucraina își va suplimenta efectivele militare cu 100.000 în trei ani
Ucraina își va suplimenta efectivele forțelor sale armate cu 100.000 pe o perioadă de trei ani, a anunțat ieri președintele Volodimir Zelenski în parlamentul de la Kiev. Șeful statului ucrainean a salutat sprijinul diplomatic și militar pentru țara sa, “cel mai important începând din 2014”, în contextul temerilor legate de un potențial atac armat rus asupra Ucrainei.
“Sprijinul diplomatic pentru Ucraina este cel mai important și mai necondiționat începând din 2014 și el continuă. Asistența militară și tehnică pentru Ucraina este cea mai importantă, cea mai prețioasă și continuă să sosească”, a declarat Zelenski în fața aleșilor ucraineni. El a menționat că economia Ucrainei este în curs de stabilizare și le-a cerut parlamentarilor să rămână uniți și să nu propage panica despre amenințarea unei ofensive militare ruse.
După ce la Kiev a avut loc o revoluție pro-occidentală, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.
La Kiev erau așteptați marți premierul britanic Boris Johnson și omologul său polonez Mateusz Morawiecki. Ei vor fi urmați, în cursul săptămânii, de șeful guvernului olandez Mark Rutte și de președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Săptămâna viitoare în Ucraina vor veni cinci miniștri de externe din țări europene, printre care Franța și Germania. “O asemenea intensitate de vizite este un factor important de stabilizare a situației”, a subliniat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Rusia este acuzată de Occident că a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierei sale cu Ucraina în vederea unei posibile invazii în țara vecină.
Danemarca, primul stat UE care ridică toate restricțiile
Danemarca a elminat de ieri toate restricțiile împotriva COVID-19, inclusiv obligativitatea de a purta mască sanitară, devenind, astfel, prima țară din Uniunea Europeană care adoptă o astfel de decizie. În pofida incidenței ridicate, autoritățile promit că virusul nu mai reprezintă o “amenințare critică” pentru societate, datorită ratei ridicate de vaccinare. „Avem un procentaj extrem de ridicat al adulților vaccinați cu trei doze”, a declarat epidemiologul Lone Simonsen, de la Universitatea din Roskilde.
„Considerăm că este rezonabil să ridicăm restricțiile, întrucât Omicron nu este o boală gravă pentru cei nevaccinați”, a continuat Simonsen.
Premierul danez, Mette Frederiksen, a salutat demersul printr-o postare pe Facebook, în care a scris: „De la 1 februarie, Danemarca va fi complet deschisă” și a mulțumit populației pentru rata de vaccinare ridicată.
De marți, măștile nu mai sunt necesare în magazine, restaurante și în mijloacele de transport în comun. Limitele privind numărul de persoane permise la adunările în spațiile închise și măsurile de distanțare socială vor fi înlăturate. Cluburile de noapte au fost redeschise, iar aplicația de urmărire a contactelor nu mai este necesară.
Unele restricții vor rămâne, însă, în vigoare, de exemplu, măsurile pentru călătorii nevaccinați care încearcă să intre în țară din afara zonei de călătorie liberă a Danemarcei, precum și utilizarea măștilor sanitare în spitale. Alte state membre UE, printre care Irlanda, Franța și Țările de Jos, au început să elimine unele dintre restricțiile împotriva COVID-19.
Parlamentul britanic anchetează “bani murdari” rusești
Comisia Afacerilor Externe din cadrul Parlamentului britanic a anunțat ieri că urmează să ancheteze cu privire la “bani murdari” care trec frontierele britanice, în contextul în care Londra este arătată cu degetul din cauză că primește fonduri rusești îndoielnice pe piețele britanice fianciare.
Această anchetă urmează să vizeze “provocări importante” la adresa economiei mondiale, prin “fluxuri importante de bani murdari”, în care Regatul Unit și teritoriile sale de peste mări pot juca un rol de “facilitator”, anunță într-un comunicat Comisia de Politcă Externă. “Regatul Unit se află în centrul finanțelor mondiale, atrage investiții din întreaga lume și le aduce avantaje considerabile britanicilor”, apreciază în comunicat președintele Comisiei, Tom Tugendhat. “Însă problema este că aceste canale ale bogăției transportă totodată corupția și crima în piețele noastre”, subliniază el, insistând asupra faptului că Guvernul brtanic “a făcut puțin până acum pentru a răspunde acestor pericole”.
“Londongrad”
După ani de tensiuni extreme cu Rusia, Londra a adoptat o poziție foarte ofensivă în criza din Ucraina și acuză Moscova de faptul că vrea să cucerească Kievul și să pună la putere un Guvern prorus și a trimis armatei ucrainene rachete antitanc. Însă autoritățile britanice sunt acuzate, de asemenea, de faptul că închid ochii la originea unei părți a banilor ruși care vin la Londra - supranumită uneori “Londongrad” -, suspectați că provin uneori din corupție și că sunt folosiți în scopul unei influențări.
Miliardari ruși dispun de active importante și proprietăți în cartiere de lux din Londra, iar ONG-uri și oficiali britanici au tras un semnal de alarmă.
“În timp ce Moscova își arată mușchii în Ucraina, banii rusești ne otrăvesc malurile”, denunța Tom Tugendhat într-un editorial publicat vineri în CityAm, unul dintre cele mai citite cotidiene de către industria financiară britanică.
Pe de altă parte, șefa diplomației britanice Liz Truss a anunțat luni o nouă legislație în vederea unei însăpriri a regimului sancțiunilor Regatului Unit, care ar putea fi folosit în cazul unui atac al Rusiei în Ucraina. “Vom putea ținti orice întreprindere cu legături cu statul care desfășoară activități de importanță economică pentru statul rus sau care operează într-un sector de importanță strategică pentru statul rus. Nu doar că vom fi mai în măsură să țintim aceste entități, dar vom putea, de asemenea, să-i urmărim pe cei care le dețin sau le controlează”, a subliniat ea.
Liz Truss a subliniat totodată că acest regim de sancțiuni va fi “cel mai dur” implementat vreodată împotriva Rusiei și “cea mai mare schimbare” în abordarea Regatului Unit după părăsirea Uniunii Europene (UE). “Ne vom asigura ca cei care împărtășesc responsabilitatea acțiunii agresive și destabilizatoare de la Kremlin plătesc un tribut greu”, a amenințat ea.
Aceștia vor risca să li se blocheze averile în Regatul Unit și să nu mai poată intra pe teritoriul britanic. De asemenea, va fi imposibil unei persoane sau unei întreprinderi din Regatul Unit să efectueze tranzacții cu aceștia.
OMS: Pandemia de coronavirus a creat un “munte” de deșeuri medicale
“Muntele” de deșeuri medicale asociate COVID-19 prezintă riscuri pentru sănătate și pentru mediu, a declarat ieri Organizația Mondială a Sănătății (OMS), solicitând măsuri pentru a reduce în special utilizarea mănușilor.
Organizația Mondială a Sănătății a analizat într-un nou raport cele aproape 87.000 de tone de echipamente de protecție individuală care au fost expediate între martie 2020 și noiembrie 2021 în întreaga lume de către Națiunile Unite, pentru a ajuta țările, în special pe cele mai defavorizate, să facă față pandemiei. Au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deșeuri ne-infecțioase (în principal plastic) și 731.000 de litri de deșeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deșeuri sub formă de seringi, ace și cutii de siguranță. Aproximativ 97% din deșeurile din plastic rezultate în urma testelor au fost incinerate.
Aceste zeci de mii de tone de deșeuri medicale la care se face referire în raport reprezintă însă doar o mică parte din volumul global de deșeuri, deoarece studiul nu ia în considerare echipamentele care nu au fost trimise prin intermediul ONU. Aceste deșeuri medicale suplimentare rezultate în urma răspunsului la pandemie au pus la grea încercare sistemele de gestionare a deșeurilor din întreaga lume și amenință “sănătatea oamenilor și pe cea a mediului”, subliniază cu îngrijorare OMS.
Potrivit raportului, trei din 10 unități sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deșeurilor. În țările mai puțin dezvoltate, mai puțin de una din trei unități sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deșeurilor medicale.
OMS propune o multitudine de soluții pentru reducerea deșeurilor. Organizația sugerează crearea unor ambalaje mai mici și mai durabile și, în general, fabricarea de echipamente din materiale regenerabile.
Trimiterea deșeurilor medicale la depozitele de deșeuri ar trebui să fie ultima soluție, se arată în document. Raportul solicită totodată dezvoltarea de măști care pot fi folosite de mai multe ori sau care pot fi compostate. OMS pune un accent deosebit pe mănuși, care, în contextul răspunsului la pandemie, constituie în termeni de volum cea mai mare parte a deșeurilor provenite din echipamentele de protecție individuală achiziționate prin intermediul ONU .
OMS consideră că aceste mănuși sunt folosite într-un număr mult prea mare: deși agenția ONU nu le recomandă pentru administrarea de vaccinuri, “se pare că este o practică obișnuită”, se arată în raport.
The New York Times a cumpărat jocul de cuvinte online ultrapopular Wordle
The New York Times a anunțat luni achiziția, pentru mai multe milioane de dolari, a Wordle, joc online devenit fenomen în doar patru luni, astăzi practicat de milioane de internauți. Creat de inginerul Josh Wardle, jocul constă în descoperirea unui cuvânt din cinci litere în doar șase încercări. Poate fi descoperit un singur cuvânt pe zi.
Potrivit The New York Times, jocul, lansat în octombrie, număra doar 90 de jucători în noiembrie. La începutul lui ianuarie, erau mai mult de 300.000 și, precizează trustul „milioane de persoane joacă astăzi zilnic” Wordle, cumpărat pentru „o sumă cu șapte cifre”, mai mică de 5 milioane de dolari.
Achiziția se înscrie în cadrul diversificării The New York Times, care propune deja un abonament specific de jocuri, vedeta fiind cuvintele încrucișate, serviciu care a depășit, în decembrie, milionul de abonați.
În primele nouă luni ale anului 2021, produsele neinformative au reprezentat 11% din cifra de afaceri. În afară de jocuri, cuprind în special un abonament plătit pentru rețete de gătit (NYT Cooking) sau platforma audio Audm, disponibilă tot prin abonament. „Acest joc a făcut ceea ce puține jocuri au făcut înainte: ne-a captat imaginația colectivă și ne-a apropiat”, a comentat Jonathan Knight, manager general al New York Times Games, citat în comunicat.
The New York Times a precizat că după integrare, Wordle va rămâne gratuit pentru toți jucătorii, vechi sau noi, și a asigurat că nu va fi modificată configurația sa.
Britanicul Josh Wardle, care locuiește la New York, a decis inițial să nu monetizeze jocul cu publicitate sau abonament, înainte de a-l vinde către New York Times.
Ungaria: Un registru al pedofililor a devenit accesibil publicului
Publicul din Ungaria are acces începând din 1 februarie, în condiții stricte, la un registru al pedofililor, în conformitate cu amendamentele la legea privind protecția copiilor adoptate de parlament în iunie, a anunțat ieri Ministerul ungar de Interne. După identificare, ungurii adulți care au în responsabilitate minori ca părinți ori profesori vor putea verifica dacă o persoană care se află în contact cu copilul în cauză a fost vreodată supus rigorilor legii sub acuzații legate de pedofilie.
Persoanei care solicită aceste informații i se cere, prin lege, să trateze datele obținute ca fiind confidențiale. Acestea pot fi folosite doar pentru a proteja copiii aflați în contact cu cel despre care s-au solicitat informații și nu pot fi făcute publice sau copiate din registru, a menționat ministerul ungar.
Încălcarea acestor reglementări este pasibilă de o pedeapsă de până la doi ani de închisoare.
Un actor de 31 de ani din serialul „The Walking Dead”, găsit mort
Actorul american Moses J. Moseley, interpretul unuia dintre cei mai populari “zombie” din serialul TV “The Walking Dead”, a murit la vârsta de 31 de ani, a informat managerul său, Tabatha Minchew, pe Instagram.
Mai multe companii mass-media americane care au preluat știrea semnalează că trupul neînsuflețit al actorului a fost găsit pe un pod care traversează autostrada din zona Hudson Bridge în Stockbridge (Georgia), la câteva zile după ce familia artistului semnalase dispariția acestuia.
Moses J. Moseley, care și-a început cariera ca manechin și actor în 2010, a devenit popular după ce a interpretat rolul personajului zombie “Mike” din serialul “The Walking Dead”, între 2013 și 2015. El a făcut parte și din distribuția serialului “Watchmen”, difuzat de HBO, și a jucat în filmul “The Hunger Games: Catching Fire” (2013).
Investigațiile lansate de autoritățile americane pentru a clarifica circumstanțele acestui deces se axează asupra unei posibile sinucideri, iar surse din familia actorului au confirmat că trupul acestuia prezenta o rană provocată de un glonț.
Ciori “angajate” pentru a aduna mucurile de țigară de pe străzi, într-un oraș din Suedia
Într-un oraș din Suedia, ciorile au fost “recrutate” pentru a strânge mucurile de țigară aruncate pe străzi, în încercarea de a economisi bani cu această activitate, scrie The Guardian. Păsările își îndeplinesc sarcina, primind puțină hrană pentru fiecare chiștoc pe care îl depun într-o mașină specială proiectată de o firmă din orașul Södertälje. “Sunt păsări sălbatice care participă în mod voluntar”, a spus Christian Günther-Hanssen, fondatorul Corvid Cleaning, compania care a implementat această metodă.
Conform fundației Keep Sweden Tidy, peste un miliard de mucuri de țigară - reprezentând 62% din totalul gunoiului - sunt aruncate pe străzile Suediei în fiecare an. Administrația din Södertälje cheltuiește 20 de milioane de coroane suedeze (1,6 milioane de lire sterline) pentru curățarea străzilor. Reprezentantul firmei care a implementat această metodă estimează că astfel s-ar putea economisi cel puțin 75% din costurile implicate de strângerea mucurilor de țigară din oraș. Folosirea ciorilor pentru strângerea chistoacelor este deocamdată un proiect pilot, înainte de a fi extinsă operațiunea.
Conform unor studii, ciorile din Noua Caledonie pot raționa precum un copil de 7 ani. “Sunt mai ușor de dresat și există, de asemenea, șanse mai mari să învețe una de la cealaltă. În același timp, există un risc mai mic să mănânce din greșeală alte gunoaie”, a explicat Günther-Hanssen, reprezentantul firmei suedeze care desfășoară acest proiect pilot.
