Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: OMS, extrem de îngrijorată de creșterea infectărilor în Europa

Ziarul de Vrancea
20 nov 2021 1034 vizualizări

 COVID-19 a redevenit principala cauză de mortalitată pe bătrânul continent

Organizația Mondială a Sănătății este “extrem de îngrijorată” de răspândirea infecțiilor cu COVID-19 în Europa, relatează BBC. Directorul OMS Europa, Dr. Hans Kluge a avertizat că aproximativ 500.000 de decese ar putea fi înregistrate până în martie fără măsuri urgente.

La emisiunea BBC Today, Kluge a spus că introducerea unor măsuri precum purtarea obligatorie a măștilor de protecție ar putea ajuta imediat. Avertismentul vine în momentul în care mai multe națiuni raportează rate record de infecție și introduc tot mai multe restricții.

Dr. Kluge a spus că în spatele răspândirii stau factori precum sezonul de iarnă, insuficienta vaccinare și dominația regională a variantei Delta, mai transmisibilă. El a cerut o utilizare sporită a vaccinurilor și punerea în aplicare a măsurilor de bază de sănătate publică și a unor noi tratamente medicale pentru a ajuta la combaterea creșterii.

“COVID-19 a devenit din nou cauza numărul unu de mortalitate în regiunea noastră”, a spus el pentru BBC, adăugând că “știm ce trebuie făcut” pentru a lupta împotriva bolii. Dr. Kluge a spus că măsurile obligatorii de vaccinare ar trebui privite ca o “ultimă soluție”, dar că ar fi “foarte oportun” să existe o “dezbatere juridică și în societate” despre această problemă. “Înainte de asta, există și alte mijloace precum pașaportul COVID”, a spus el, adăugând că acesta “nu este o restricție a libertății, ci mai degrabă este un instrument pentru a ne păstra libertatea individuală”.

Scandal în Columbia: Studenții unei academii de poliție, îmbrăcați în soldați naziști

Studenții unei academii de poliție din Columbia au avut ideea curioasă de a se îmbrăca în soldați naziști și SS pentru un “schimb cultural” în semn de omagiu adus Germaniei, stârnind scandal și scuze publice din partea președintelui Ivan Duque.

Fotografiile ceremoniei desfășurate la o academie de poliție din sud-vestul țării au apărut joi pe un cont oficial de Twitter al poliției. În fotgrafii apar studenți în uniforme verzi ale Wehrmacht, dintre care unul are și o mustață neagră falsă, a la Adolf Hitler. Alți participanți poartă uniforma neagră a SS, cu banderola roșie cu svastica. Trei dintre ei s-au fotografiat cu un ciobănesc german la picioare.. Culorile negru, roșu și galben ale drapelului german federal decorează interiorul unei încăperi cu baloane de aceeași culoare, relatează agenția Belga.

Vizitatorii pot descoperi reproducerea unui avion Luftwaffe, dar și copii ale armelor armatei naziste. Bannere cu svastica sunt lipite pe fețe de masă. Alți elevi poartă tricouri „Polizei”. Tot conform acestor fotografii, doi polițiști, în uniformă columbiană, au inaugurat mica demonstrație prin tăierea unei panglici în culorile Germaniei moderne. “De la școala de poliție SimonBolivar din orașul Tulua, organizăm o #Săptămâna Internațională cu țara invitată #Germania. Cu aceste schimburi culturale, întărim cunoștințele studenților noștri polițiști”, era mesajul postat pe contul de Twitter care a distribuit poze..

Aceste fotografii au fost întâmpinate cu un amestec de șoc și uimire, provocând valuri pe rețelele de socializare, și profundă îngrijorare a autorităților. “Orice apologie a nazismului este inacceptabilă și condamn orice demonstrație care folosește sau se referă la simboluri ce fac aluzie la cei responsabili de holocaustul evreiesc care a luat viața a peste 6 milioane de oameni”, a declarat președintele Ivan Duque pe Twitter.

Polițiștii l-au concediat pe directorul școlii în cauză și și-au cerut scuze pentru ceea ce au numit “o activitate educațională de istorie universală”. Într-o declarație comună, ambasadele Germaniei și Israelului din Bogota “și-au exprimat respingerea totală a oricărei forme de apologie sau manifestare a nazismului”.

CE investighează dacă Polonia și Ungaria pot să primească în continuare miliarde de euro din bugetul UE

Comisia Europeană a lansat o investigație așteptată de mult timp pentru a decide dacă Polonia și Ungaria ar trebui să primească în continuare miliarde de euro din bugetul UE, în contextul problemelor privind corupția și justiția.

Documente publicate sâmbătă de Comisie arată că instituția a trimis vineri scrisori Varșoviei și Budapestei, cerând guvernelor clarificări, în conformitate cu o lege adoptată recent care permite suspendarea fondurilor UE dacă acestea nu sunt cheltuite corect. Legea a fost adoptată în decembrie anul trecut, dar Comisia, gardiana legilor UE, a întârziat să o aplice, în pofida presiunilor din partea Parlamentului European care chiar a dat în judecată Comisia luna trecută pentru inacțiune.

În cadrul unui proces juridic diferit, Comisia a suspendat deja miliarde de subvenții acordate Poloniei și Ungariei din fondul de redresare al UE, invocând aceleași preocupări cu privire la statul de drept și la corupție. Scrisorile trimise vineri sunt doar primul pas într-un proces îndelungat, dar ar putea pune în pericol zeci de miliarde de euro în numerar din partea UE către cele două țări, în următorii șapte ani. Ambele țări au două luni pentru a răspunde la scrisori.

Dacă Comisia va conchide că banii UE nu sunt în siguranță în Polonia și Ungaria, ar avea nevoie totuși de o hotărâre din partea instanței superioare a UE înainte de a putea lua măsuri. Ambele țări au contestat legea în martie și, deși la începutul lunii decembrie este așteptată o opinie neobligatorie din partea avocatului general al curții UE, o hotărâre completă ar putea să nu vină până în primul trimestru al anului 2022.

Polonia și Ungaria sunt de ani de zile supuse unor investigații oficiale ale UE pentru subminarea independenței instanțelor, a organizațiilor neguvernamentale și a presei.

Prim-ministrul sudanez, repus în funcție după ce fusese plasat în arest la domiciliu

Prim-ministrul sudanez Abdalla Hamdok va fi repus în funcție după ce fusese plasat în arest la domiciliu în timpul loviturii de stat militare de luna trecută, informează BBC. Toți cei reținuți vor fi eliberați ca parte a unui acord între armată, liderii civili și grupările fost rebele, au spus mediatorii.

Pe 25 octombrie, generalul armatei sudaneze a declarat pe neașteptate stare de urgență și a dizolvat conducere civilă a țării. Au urmat câteva săptămâni de proteste în care au murit câteva zeci de persoane. Acordul a fost anunțat duminică noapte, a anunțat liderul partidului Umma, Fadlallah Burma Nasir.

Grupul de mediatori, care a inclus profesori, jurnaliști și politicieni, a emis un comunicat în care a subliniat termenii acordului. Prim-ministrul și membrii Cabinetului lui, care au fost reținuți în timpul loviturii militare, vor fi eliberați și Hamdok va reveni în funcția de prim-ministru. A fost adăugat că vor fi reinstaurate normele care reglementează tranziția Sudanului spre democrație.

Liderii militari și civili au împărțit puterea sub un aranjament încheiat în august 2019, după ce președintele Omar al-Bashir a fost înlăturat. Aranjamentul a intrat în criză luna trecută, când liderul militar, generalul Abdel Fattah Abdelrahman Burhan, a dizolvat partea civilă a guvernului și i-a arestat pe lideri.

El a spus că nu este o lovitură de stat, ci o acțiune care previne un război civil care amenința să izbucnească deoarece grupurile politice incitau civilii împotriva forțelor de securitate. S-a autoproclamat șef al unui nou consiliu de conducere, având alături foști rebeli și armata. În multe orașe, inclusiv în capitala Khartoum, au avut loc proteste, iar armata a răspuns violent, fiind acuzată că a împușcat demonstranți.

Comunitatea internațională a condamnat lovitura de stat și a cerut eliberarea deținuților politic. Banca Mondială a înghețat autorul financiar alocat Sudanului, iar Uniunea Africană a suspendat statutul de membru al statului.

SUA: Tânăr, achitat după ce a ucis două persoane

Președintele american Joe Biden a afirmat că este “furios” după ce un adolescent care a împușcat doi bărbați în timpul incidentelor rasiste de anul trecut din Wisconsin a fost eliberat. Președintele și-a exprimat consternarea față de verdict într-o declarație scrisă, după ce anterior le-a spus reporterilor că sprijină decizia juriului.

Kyle Rittenhouse, în vârstă de 18 ani, a plâns în momentul în care a aflat că a fost achitat de toate acuzațiile legate de împușcăturile din Kenosha din 25 august 2020. După trei zile de deliberare, juriul format din șapte femei și cinci bărbați l-a achitat pe Rittenhouse, care era acuzat de omucidere, tentativă de omor și comportament periculos. Rittenhouse a recunoscut că i-a împușcat pe Joseph Rosenbaum, în vârstă de 36 de ani, și pe Anthony Huber, în vârstă de 26 de ani, și l-a rănit pe Gaige Grosskreutz, în vârstă de 28 de ani, dar a susținut că a făcut-o în autoapărare.

Inculpatul și bărbații pe care i-a împușcat erau toți albi, dar problema rasei a existat în acest caz deoarece faptele s-au întâmplat în timpul mișcărilor civile cu privire la brutalitatea poliției.

Apărarea hipersonică: contracte de rachete pentru Raytheon, Lockheed și Northrop

Giganții americani din industria de apărare Raytheon, Lockheed Martin și Northrop Grumman vor dezvolta noi rachete pentru a ajuta SUA să se apere mai bine împotriva atacurilor hipersonice, a indicat Pentagonul, citat sâmbătă de AFP.

Rachetele hipersonice, la fel ca rachetele tradiționale pot zbura de cel puțin cinci ori mai repede decât viteza sunetului sau la Mach 5. Dar ele sunt mai manevrabile decât rachetele balistice și pot evolua la altitudine joasă, ceea ce le face mai dificil de detectat. Cele trei contracte, în valoare combinată de peste 60 milioane de dolari, au fost încheiate pentru dezvoltarea unor rachete interceptoare, a precizat Pentagonul. SUA au testat în octombrie cu succes tehnologia rachetelor hipersonice, utilizată deja de Rusia și de China.

Pentagonul a confirmat recent că China a testat în august o rachetă hipersonică cu încărcătură nucleară, dificil de contracarat și că Beijingul dezvoltă acest arsenal mult mai repede decât se prevedea.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.