MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Istoria mai puțin cunoscută a bărbatului rămas îngropat sub reactorul 4 de la Cernobîl
O istorie mai puțin cunoscută, a unui bărbat rămas îngropat pentru totdeauna sub reactorul 4 de la Cernobîl, a ajuns în atenția publicului odată cu difuzarea producției HBO dedicate dezastrului nuclear, potrivit express.co.uk.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din orașul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitații radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa și în estul Americii de Nord. Țările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus și Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuși la radiații, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitațiile radioactive au căzut pe teritoriul său.
Conducerea fostei Uniuni Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistență internațională în 1990, abia la patru ani după accident.
Dezastrul nuclear este subiectul uneia dintre cele mai recente și mai de succes producții ale postului HBO, “Cernobîl”, al cărei ultim episod a fost difuzat săptămâna aceasta. Ultimele zece minute din acest episod sunt dedicate victimelor dezastrului, oferind informații despre personajele cheie.
Unul dintre oamenii cheie care au murit atunci, deși nu apare ca personaj în miniserie, este menționat în final, alături de o fotografie a sa, și pentru un motiv foarte bun - a fost prima victimă a tragediei.
Inginerul mecanic ucrainean Valeri Kodemciuk, un angajat cu experiență, în vârstă de 35 de ani, lucra în schimbul de noapte la centrala de la Cernobîl când a avut loc teribila explozie. Se afla în sala turbinelor, de unde trebuia să raporteze rezultatele unui test de siguranță, care a dus la explozia reactorului 4. Kodemciuk a murit pe loc în explozie și, mai mult decât atât, corpul său nu a fost niciodată recuperat.
Un altar a fost ridicat în memoria acestuia, lângă ceea ce a fost camera de control, la un zid care separă reactoarele 3 și 4 în interiorul fostei Centrale Nucleare de la Cernobîl. Sub portretul acestuia este scris textul: “Trupul lui Valeri Kodemciuk nu a fost niciodată recuperat. A rămas îngropat pe vecie sub reactorul 4”.
Agenția Associated Press scria în epocă, citând publicația sovietică Pravda: “Reactorul 4 îi va fi și sicriu. Și poate cineva va scrie pe acele ziduri de ciment că nu reactorul a fost îngropat acolo, ci Valeri Kodemciuk”.
Un al doilea bărbat, Vladimir Șașenok a murit în timp ce încerca să îl salveze pe Kodemciuk, ei fiind primele două victime. 29 de pompieri și oameni care au venit să acorde primul ajutor au murit în primele săptămâni de după explozie din cauza expunerii la radiațiile puternice.
Oficial, potrivit autorităților sovietice, 31 de persoane au murit în urma exploziei, dar între 4.000 și 27.000 de persoane - conform datelor Uniunii Cercetătorilor Îngrijorați din Rusia - ar fi fost afectate pe termen lung de expunerea la radiații. Potrivit Greenpeace, între 93.000 și 200.000 de persoane au murit din cauza dezastrului.
Jurnalistul rus de investigație Ivan Golunov, în arest la domiciliu până la finalizarea procesului
Jurnalistul rus de investigație Ivan Golunov, arestat pe motive de trafic de droguri, a fost eliberat din închisoare și mutat în arest la domiciliu, scrie The Guardian. Decizia surpriză vine după susținerea masivă a jurnaliștilor ruși față de Golunov. Sute de persoane au protestat în fața sediului poliției în weekend. Tribunalele din Rusia eliberează foarte rar suspecții de trafic de droguri, iar prietenii și colegii lui Golunov au salutat decizia deși au avertizat că jurnalistul ar putea face 20 de ani de închisoare dacă va fi condamnat. „Nu am niciun sentiment. Nu este o victorie, este primul pas pentru a-l elibera pe Ivan”, a declarat redactorul-șef al Meduza, Galina Timchenko. Reporterul, care lucra pentru site-ul leton Meduza, a fost arestat joi.
Avocatul său susține că lui Golunov i-au fost plantate droguri, acuzație negată de autoritățile ruse. Meduza susține că Golunov, în vârstă de 36 de ani, „este persecutat din cauza activității sale jurnalistice”.
Golunov urma să se întâlnească cu un alt jurnalist joi când a fost oprit și percheziționat de polițiști. Ei susțin că au găsit mefedronă în rucsacul lui Golunov și că la o percheziție ulterioară a apartamentului său au fost găsite mai multe droguri și cântare, indicii că el ar face trafic.
Meduza precizează că Golunov a fost bătut de polițiști atât în timpul arestării cât și mai târziu la secția de poliție. El a putut contacta un prieten doar după 14 ore, adaugă publicația.
Boris Johnson amenință că, dacă va deveni premier, nu va plăti „factura” Brexitului
Fostul primar al Londrei și ministru britanic de Externe, Boris Johnson, a promis că nu va plăti factura „divorțului” de UE de 39 de miliarde de lire sterline până când blocul european nu va fi de acord cu un nou acord pentru Brexit, relatează The Guardian.
Oprirea acestei plăți, eliminarea soluției de rezervă privind Irlanda de Nord, garantarea drepturilor tuturor cetățenilor UE în Marea Britanie și intensificarea pregătirilor pentru un Brexit fără acord – acestea sunt câteva din măsurile pe care le-ar lua Johnson dacă ar deveni prim-ministru, după cum a anunțat el.
Johnson a avertizat că un nou eșec privind livrarea Brexitului, cu acord sau fără, pe 31 octombrie, va pune în pericol chiar existența Partidului Conservator. El a declarat că este ceva „extraordinar” că Marea Britanie a semnat așa-zisa „factură de divorț” înainte ca acordul final să fie semnat.
„Cred că prietenii și partenerii noștri trebuie să înțeleagă că banii vor fi opriți până când vom avea o claritate mai mare privind ce urmează”, a declarat Johnson într-un interviu pentru Sunday Times.
Banii, susține el, reprezintă o modalitate excelentă de a obține un acord bun.
Johnson este favorit să câștige cursa pentru conducerea Partidului Conservator. Un sondaj efectuat de site-ul Conservative Home l-a plasat pe Johnson pe primul loc cu 43% în timp ce pe locul doi este clasat Michael Gove cu 12%.
Johnson a susținut în interviu că este singurul candidat care ar putea învinge atât Partidul Laburist cât și Partidul Brexitului.
„Cred că doar eu pot conduce țara departe de Corbyn și Farage și spre ape mai calme”, a afirmat el.
Acest lucru poate fi obținut doar prin livrarea Brexitului până la sfârșitul lui octombrie, a precizat Johnson.
Iranul face apel la Europa să readucă la normal relațiile economice sau vor exista consecințe
Iranul a informat că Europa nu este în poziția de a critica Teheranul pentru capacitățile sale militare și a făcut apel la liderii europeni să readucă la normal legăturile comerciale cu Iranul în ciuda sancțiunilor SUA sau vor exista consecințe, relatează Reuters.
„Europenii nu sunt într-o poziție de a critica Iranul pentru probleme care nu țin de acordul nuclear”, a declarat ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, conform televiziunii de stat.
„Europenii și ceilalți semnatari ai acordului ar trebui să readucă la normal relațiile cu Iranul ... Noi vom înceta să ne respectăm angajamentele sau vom acționa în concordanță cu măsurile luate de ei”, a adăugat Zarif.
Președintele parlamentului iranian, Ali Larijani, l-a criticat duminică pe președintele francez Emmanuel Macron pentru că a afirmat săptămâna trecută, într-o întâlnire cu președintele american Donald Trump, că Parisul are aceleași obiective ca Washingtonul privind Iranul.
Macron a afirmat că Franța dorește să se asigure că Teheranul nu va avea arme nucleare: „Am avut un acord până în 2025 și dorim să mergem mai departe și să avem siguranța că pe termen lung se va reduce activitatea nucleară”.
Larijani a declarat: „Comentariile recente ale președintelui francez într-o întâlnire cu Trump au fost rușinoase.. Comentariile lui Macron nu se potrivesc cu ce i-a transmis președintelui nostru în întâlnirile cu el și la telefon”.
Teheranul a dezvăluit duminică un nou sistem defensiv aerian „produs intern” care are capacitatea de a urmări șase ținte – inclusiv avioane militare, bombardiere și drone - și să le distrugă cu rachete.
„Iranul își va crește capacitățile militare pentru a-și proteja securitatea națională și interesele și nu va cere permisiunea nimănui”, a declarat Amir Hatami, ministrul Apărării.
Iranul insistă că activitățile sale nucleare sunt pașnice și a refuzat în repetate rânduri să discute cu privire la programul său nuclear.
Trump a retras anul trecut SUA dintr-un acord nuclear semnat de Iran și puterile mondiale, reintroducând sancțiuni asupra Teheranului. Trump a condamnat acordul și a susținut că nu este unul permanent și nu are în vedere programul de rachete balistice al Iranului.
Semnatarii europeni ai acordului – Franța, Marea Britanie și Germania – au aceleași îngrijorări ca SUA privind dezvoltarea de rachete balistice a Iranului precum și privind activitatea din regiune a Teheranului.
Totuși, statele europene au apărat acordul și susțin că este cea mai bună cale de a limita capacitățile nucleare ale Iranului și reprezintă o bază pentru viitoare negocieri.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
