MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: “Este timpul ca America să se vindece”
Pe un ton reconciliant, Biden și-a proclamat sâmbătă victoria după ce a depășit, potrivit numărătorii oficiale, pragul de 270 de electori necesari pentru a ajunge la Casa Albă n presa internațională a primit cu ușurare „divorțul” Americii de Trump n care sunt cele mai importante propuneri din programul lui Biden
Democratul Joe Biden va deveni al 46-lea președinte al SUA, conform proiecțiilor după ce o victorie în statul în care s-a născut, Pennsylvania, a făcut ca el să obțină cele 270 de voturi ale electorilor de care avea nevoie pentru a câștiga alegerile. Cu cele 20 de voturi ale electorilor din Pennsylvania, Biden are acum un total de 273 de electori. Biden, vicepreședinte în perioada în care în fotoliul de la Casa Albă s-a aflat Barack Obama, va deveni președintele SUA la 20 ianuarie 2021.
Joe Biden, care are 77 de ani, va fi cel mai în vârstă președinte al SUA la început de mandat
Presa internațională a primit ieri cu ușurare anunțul victoriei democratului și a remarcat “plecarea nedemnă” a republicanului Donald Trump, exprimându-și totodată îngrijorarea cu privire la provocările uriașe care îl așteaptă pe noul președinte ales și pe vicepreședintele ales Kamala Harris. “Noi zori pentru America”, scrie ziarul britanic The Independent, evidențiind reușita lui Harris, prima femeie care accede la funcția de vicepreședinte al SUA. “Joe adormitul trezește America”, ironizează Sunday Times, o aluzie la porecla pe care i-a dat-o Trump contracandidatului său democrat în timpul campaniei electorale. Joe Biden “pune capăt celor patru ani de guvernare haotică a lui Donald Trump”, adaugă ziarul citat. Sunday Telegraph preia chiar cuvintele lui Biden: “Este timpul ca America să se vindece”. “Ce eliberare, ce ușurare: voturile sunt numărate, la fel și zilele lui Donald Trump (la Casa Albă - n.r.). Joe Biden moștenește o povară grea, ca niciunul dintre predecesorii săi: trebuie să unească America”, a comentat cotidianul german de stânga, Süddeutsche Zeitung. Sarcina care așteaptă tandemul democrat rămâne totuși zdrobitoare, remarcă publicația germană Die Zeit (centru). “Joe Biden va trebui să găsească rapid răspunsuri la amenințările care planează asupra economiei și la pericolul acut al pandemiei. Este puțin probabil să reușească să reconcilieze țara de unul singur. Este de neînchipuit ca Donald Trump să-și recunoască înfrângerea. Încă nu am încetat să tremurăm pentru democrație”, avertizează publicația. Tabloidul german Bild, care salută victoria lui Biden, remarcă “plecarea nedemnă” a lui Donald Trump, care refuză să-și recunoască înfrângerea și promite că va continua să lupte. Cotidianul Le Monde remarcă apelul la calm al fostului vicepreședinte devenit președinte ales și bucuria oamenilor care au ieșit pe străzi sâmbătă în orașele americane pentru a sărbători victoria lui Biden. În Orientul Mijlociu, site-ul proguvernamental saudit Okaz își pune întrebări în legătură cu repercusiunile asupra regiunii, dar mai ales asupra relațiilor cu Iranul, a acestei schimbări de “casting” la Casa Albă.
„Să ne dăm unii altora o șansă”
Joe Biden și-a început primul discurs ca președinte ales, rostit în Wilmington, Delaware, afirmând că poporul american și-a exprimat clar opțiunea. El a avut un mesaj și pentru susținătorii lui Donald Trump, cărora le-a transmis că a venit timpul să vindece America, dând asigurări că va munci din greu și pentru cei care l-au votat, și pentru cei care nu l-au votat. Discursul său a fost precedat de cel al vicepreședintelui Kamala Harris. Kamala Harris, prima femeie vicepreședinte al Statelor Unite, prima persoană de culoare și prima persoană cu descendență sud-asiatică care ajunge în această funcție. Ea s-a declarat convinsă că deși este prima femeie într-o asemenea funcție, nu este și ultima. Harris a a adus un omagiu mamei sale, venită în SUA din India la 19 ani și care a crezut cu tărie într-o Americă în care un astfel de moment este posibil. La finalul discursurilor, Biden și Harris s-au reunit cu famiiile pe scenă, momentul încheindu-se cu focuri de artificii.
“Acum,pentru toți cei care ați votat pentru președintele Trump, vă înțeleg dezamăgirea în această seară. Eu însumi am pierdut de câteva ori, dar acum, să ne dăm unii altora o șansă”, a declarat Biden, adăugând că este timpul ca ambele părți să se asculte reciproc, din nou.
Propunerile democratului
În cazul în care va fi validat oficial câștigător al alegerilor pentru Casa Albă, Joe Biden va implementa o agendă cu numeroase elemente progresiste, printre care cheltuirea a sute de miliarde de dolari pentru cumpărarea de produse și servicii made in America, taxarea la niveluri mai ridicate a corporațiilor și a americanilor bogați, investiții de trilioane de dolari în energie verde, precum și extinderea schemei de asigurări de sănătate publică adoptată în timpul președintelui Barack Obama, simultan cu crearea unui plan pentru a asigura 97% dintre americani.
Multe dintre aceste propuneri sunt preluate de la aripa considerată „radicală” din Partidul Democrat, semn nu doar al influenței tot mai mari pe care aceștia o au în interiorul formațiunii, dar și al eforturilor majore pe care Biden le face pentru a obține sprijinul și voturile lor cruciale la scrutinul din 3 noiembrie. În contextul pandemiei, democratul vrea un program național de testare pentru toți americanii, care să fie gratuit. De asemenea, democratul s-a arătat favorabil impunerii de noi restricții și de închidere o completă a activităților în cazul reapariției unor focare majore de infecții. În materie de economie, Biden propune un nivel de investiții publice în companiile americane care nu a mai fost văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial. El dorește ca guvernul federal să cheltuiască 400 de miliarde de dolari pe parcursul a patru ani, achiziționând bunuri și servicii din SUA, precum și 300 de miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare pentru inițiative ce vizează energia verde. Multe dintre propunerile lui Biden vizează inegalitatea rasială, cum ar fi planul său pentru un colegiu public fără taxe de școlarizare pentru familiile din clasa de mijloc. Planul lui Biden prevede și schimbări majore în legile federale privind armele de foc, cu verificări universale ale cazierului și interzicerea armelor de asalt.
Georgia decide soarta majorității în Senat
Statul american Georgia joacă un rol decisiv în lupta politică pe linie de cuțit dintre democrați și republicani pentru Senatul Statelor Unite, în urma alegerilor de marți. În acest an au fost alegeri, în mod neobișnuit, pentru ambele locuri din Senatul SUA care revin Georgiei, iar în ambele cazuri scrutinul se va repeta pe 5 ianuarie, după ce niciun candidat nu a reușit să obțină o majoritate de voturi. Potrivit rezultatelor publicat vineri, democrații și republicanii vor deține fiecare 48 de locuri în Senatul cu 100 de locuri. În afară de Georgia, mai trebuie anunțate rezultatele pentru alte două locuri, dar așteptările sunt că acestea vor reveni republicanilor. În condițiile în care în Georgia vor avea loc din nou alegeri pe 5 ianuarie, rămâne întrebarea cărui partid îi va reveni controlul Senatului, după ce restul noilor membri ai Congresului vor depune jurământul pe 3 ianuarie. Democrații au șanse reduse să câștige ambele locuri din Senat în Georgia, unde există tendințe tradiționale republicane, dar dacă vor reuși, iar Joe Biden va fi la Casa Albă, acest lucru i-ar conferi vicepreședintei Kamala Harris un loc în Senat, ceea ce va duce la 51 de locuri democrate. Acesta ar fi un premiu uriaș pentru democrați, pentru că, în caz contrar, un Senat controlat de republicani ar avea puterea de a bloca majoritatea priorităților politice ale lui Biden. Această miză stabilește condițiile pentru o campanie intensă de două luni, iar banii, agenții politici și mass-media se vor revarsa asupra Georgiei.
Șeful forțelor armate britanice, avertisment privind un al treilea război mondial
Actuala nesiguranță globală și îngrijorarea pe fondul crizei economice provocate de pandemia de coronavirus riscă să ducă la declanșarea unui alt război mondial, a avertizat șeful forțelor armate britanice, Nick Carter.Într-un interviu difuzat pentru a coincide cu Duminica Pomenirii - comemorările anuale desfășurate în Regatul Unit în amintirea celor uciși sau răniți în cele două războaie mondiale și în conflictele ulterioare - Nick Carter a atras atenția că escaladarea tensiunilor regionale și erori de judecată ar putea duce în cele din urmă la un conflict extins. “Cred că trăim într-un moment în care lumea este un loc foarte nesigur și neliniștit și, desigur, dinamica competiției globale este deopotrivă o caracteristică a vieților noastre, și cred că riscul real pe care îl avem cu un număr destul de mare de conflicte regionale aflate în desfășurare în acest moment este să ne confruntăm cu o escaladare pornită dintr-o eroare de judecată”, a declarat Carter la Sky News. Întrebat dacă se referă la faptul că există o amenințare reală de declanșare a unui alt război mondial, Carter a răspuns: “Spun că există un risc și trebuie să fim conștienți de aceste riscuri”. Carter, care a devenit șeful armatei britanice în 2018, a apreciat că este important să ni-i amintim pe cei care au pierit în războaiele precedente, ca un avertisment pentru cei care ar putea repeta greșelile trecutului. “Dacă uităm de oroarea războiului, atunci cred că cel mai mare risc este că oamenii ar putea considera că a merge la război este un lucru rezonabil”, a avertizat el. “Trebuie să ținem minte că poate că istoria nu se repetă, dar are o ritmicitate, și dacă privim în urmă la ultimul secol (și la perioada de) dinaintea ambelor războaie mondiale, cred că nu se poate pune la îndoială faptul că a existat o escaladare care a dus la erori de judecată care au dus în cele din urmă la războaie de proporții pe care sperăm să nu le mai vedem vreodată”, a explicat oficialitatea britanică.
Vaccinul AstraZeneca ar putea să devină disponibil în decembrie
Directorul executiv al producătorului farmaceutic AstraZeneca a declarat că vaccinul dezvoltat de această companie împotriva noului coronavirus ar putea să devină disponibil pentru utilizare la sfârșitul lunii decembrie, în așteptarea aprobărilor emise de autoritățile cu rol de reglementare pe piața medicamentelor. “Autoritățile cu rol de reglementare analizează în mod constant datele noastre. Dacă ele vor fi rapide atunci când noi vom fi gata, vom putea începe să îi vaccinăm pe oameni în ianuarie, posibil chiar la sfârșitul lunii decembrie”, a declarat CEO-ul Pascal Soriot. AstraZeneca, o companie britanico-suedeză, colaborează cu Universitatea Oxford din Marea Britanie pentru a fabrica un vaccin potențial împotriva noului coronavirus, considerat unul dintre cei mai promițători candidați de pe plan mondial în cursa ce vizează găsirea unui tratament eficient care să pună capăt pandemiei de COVID-19. “Poate că nu vom obține niciodată bani de pe urma lui (a vaccinului AstraZeneca, n.r.), nimeni nu știe cât de des vor trebui oamenii să se vaccineze. Dacă vaccinul nostru este eficient și îi protejează pe oameni mai mulți ani, iar boala dispare, atunci nu va exista o piață”, a spus Pascal Soriot. El a menționat și faptul că mulți experți consideră totuși că oamenii vor trebui să se vaccineze din nou după o perioadă. “Dacă acest lucru va trebui făcut anual, atunci vom putea să obținem bani de pe urma lui (a vaccinului, n.r.) începând din 2022”, a adăugat CEO-ul companiei AstraZeneca. “Însă trebuie să ne asigurăm mai întâi că vaccinul nostru funcționează cu adevărat”, a mai spus el. Vaccinul dezvoltat de AstraZeneca a intrat în faza 3 a studiilor sale clinice în luna septembrie. Acele studii au fost stopate temporar din cauza îngrijorărilor legate de starea de sănătate a unui voluntar din Marea Britanie, dar au fost apoi reluate.Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie, Japonia și Brazilia au semnat contracte inițiale cu AstraZeneca pentru a cumpăra cantități importante de vaccin, dacă acesta va fi aprobat de autoritățile cu rol de reglementare pe piața medicamentelor.
Atacul asupra preotului din Lyon, o infracțiune de drept comun
Un bărbat, în prezent arestat în cadrul anchetei privind tentativa de omor asupra unui preot ortodox la 31 octombrie la Lyon, estul Franței, și-a recunoscut faptele, a anunțat parchetul francez sâmbătă. Acest bărbat în vârstă de 40 de ani, de naționalitate georgiană - potrivit cotidianului Le Parisien, “se dovedește a fi soțul unei femei care avea o relație cu victima”, a menționat într-un comunicat procurorul Republicii. Bărbatul se află în arest de vineri, după ce reținerea lui la domiciliul său din Lyon, potrivit Le Parisien. Victima, în vârstă de 52 de ani, grav rănită sâmbăta trecută după ce a fost împușcată, a ieșit miercuri din comă și audierea sa de către anchetatori a condus la arestarea suspectului. Nikolaos Kakavelakis, care a fost timp de mai bine de zece ani preot al bisericii ortodoxe elene din arondismentul 7 din Lyon, își depusese demisia în urmă cu o lună. Această agresiune, care a avut loc în fața bisericii la două zile după atentatul din bazilica din Nisa, a suscitat o mare emoție, însă absența revendicării și personalitatea victimei au determinat parchetul național antiterorist să nu se autosesizeze, privilegiind în schimb pista unui diferend de drept comun.
