MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum funcționează munițiile care au stârnit furia Rusieil
Uraniul sărăcit este de 3 milioane de ori mai puțin radioactiv decât radiul folosit în trecut la cadranele ceasurilor de mână și de 10 milioane de ori decât detectoarele de incendiu
Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a descris joi trimiterea de muniții din uraniu către Ucraina drept un act „criminal”, însă furia Rusiei pe acest subiect are mai degrabă legătură cu performanța muniției respective, nu cu vreun pericol de radioactivitate.
Pentagonul a anunțat miercuri un nou pachet de asistență de securitate pentru Kiev în valoare de un miliard de dolari, acesta incluzând muniții perforante din uraniu sărăcit care urmează să fie folosite de tancurile Abrams care urmează să ajungă în Ucraina.
„Acesta nu este doar un pas de escaladare, ci o reflectare a lipsei de considerație scandaloase a Washingtonului pentru consecințele asupra mediului ale folosirii acestui tip de muniție într-o zonă de conflict. Acesta este, de fapt, un act criminal. Nu pot oferi nicio altă evaluare”, a tunat Riabkov. De asemenea, el a reiterat avertismentele anterioare ale Rusiei potrivit cărora furnizarea unor astfel de muniții Ucrainei riscă să declanșeze un război nuclear pentru a pune „presiune” pe Moscova. „Avem acum acest joc de echilibristică periculos pe marginea unui conflict direct între puterile nucleare”, a mai spus el, cu referire la faptul că Moscova a avut o reacție la fel de virulentă când Marea Britanie a anunțat că tancurile Challenger 2 pe care urma să le trimită Ucrainei vor fi dotate cu astfel de muniții.
Însuși președintele Vladimir Putin a vorbit despre acest lucru, afirmând în luna martie că Rusia va fi „forțată să reacționeze” dacă Londra va trimite Kievului astfel de muniții, acuzând totodată Occidentul că a desfășurat arme cu o „componentă nucleară” în Ucraina.
Îngrijorările legate de obuzele cu uraniu sărăcit
Trebuie precizat că utilizarea muniției cu uraniu sărăcit a fost intens dezbătută și are oponenții săi, printre care Coaliția internațională pentru interzicerea armelor cu uraniu, care afirmă că există riscuri mari pentru sănătate din cauza ingerării sau inhalării prafului de uraniu sărăcit, inclusiv risc de cancer și de malformații congenitale.
Însă în timpul procesului de îmbogățire, izotopii fisionabili ai uraniului se concentrează în produsul util, iar deșeul își pierde cea mai mare parte din radioactivitate. Din acest motiv, uraniul sărăcit nu reprezintă un risc potential pentru public, fiind de 3 milioane de ori mai puțin radioactiv decât radiul folosit în trecut la cadranele ceasurilor de mână și de 10 milioane de ori decât detectoarele de incendiu.
Cu alte cuvinte, îngrijorările legate de folosirea acestui tip de muniție țin mai degrabă de toxicitatea sa, nicidecum de vreo componentă radioactivă, cum pare să încerce Moscova să inducă în eroare opinia publică din Occident prin asocierea acestor arme cu pericolul unui „război nuclear”.
Uraniul sărăcit, un produs secundar al îmbogățirii uraniului, este folosit pentru muniție deoarece densitatea sa extremă oferă cartușelor capacitatea de a pătrunde cu ușurință în blindaj și de a se autoaprinde. „Armata britanică a folosit uraniu sărăcit în proiectilele sale de perforare a blindajului timp de decenii”, a transmis ministerul britanic al apărării în luna martie, respingând acuzațiile formulate de Moscova la momentul respectiv.
„Rusia știe acest lucru, dar încearcă în mod deliberat să dezinformeze. Cercetări independente efectuate de oameni de știință de la grupuri precum Royal Society au evaluat că orice impact asupra sănătății personale și a mediului în urma utilizării munițiilor cu uraniu sărăcit este probabil să fie scăzut”, a subliniat ministerul Apărării britanic.
Statele Unite au folosit la rândul lor muniție cu uraniu sărăcit în cantități masive în războaiele din Golf din 1990 și 2003 și în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999.
Mai mult, la sfârșitul anului 2018 chiar Kremlinul a anunțat că își va dota unele tancuri cu obuze cu uraniu sărăcit, iar atunci agenția de stat TASS ținea să sublinieze că aceste proiectile nu încalcă niciun tratat internațional.
Se „ascute” când lovește blindajul unui vehicul
Uraniul sărăcit a început să fie folosit de către armata americană cu decenii în urmă pentru a produce blindaj, obuze și muniții. Materialul este în mod deosebit de util pentru proiectilele folosite de tancuri deoarece se „ascute” când lovește blindajul unui vehicul inamic, permițându-i să pătrundă mai ușor în vehiculul de luptă.
Proiectilele făcute din alte tipuri de materiale nu au această capacitate sporită și eficacitatea lor depinde de o serie de factori, precum de exemplu grosimea blindajului, viteza proiectilului, unghiul din care lovesc vehiculul de luptă șamd. În plus, uraniul sărăcit este de asemenea piroforic, ceea ce înseamnă că obuzele făcute din acesta se încălzesc pe măsură ce penetrează vehiculele inamice, iar praful și micile fragmente care se desprind după impact pot porni incendii.
Cu alte cuvinte, aceste obuze reprezintă un pericol mai mare pentru tancuri decât o simplă explozie care poate duce la rândul ei la proiectarea unor bucăți de șrapnel în interiorul vehiculelor de luptă. Daunele pe care obuzele cu uraniu sărăcit le pot produce în interiorul unui tanc sunt substanțiale, mai ales dacă ele duc la aprinderea munițiilor de la bordul acestuia.
Numeroase înregistrări video apărute de-a lungul celor 19 luni trecute de la izbucnirea războiului din Ucraina au arătat cum tancurile rusești au o problemă uriașă cu acest lucru din cauza unei erori de proiectare care a plasat munițiile vehiculelor de luptă sub turelă.
Asta înseamnă că atunci când un tanc rusesc este lovit din partea superioară (dar nu numai), proiectilul care îl penetrează trece prin turelă și ajunge în zona de muniții, producând o detonare catastrofală a munițiilor de la bord și uciderea instantă a echipajului. Ceea ce aduc nou munițiile cu uraniu sărăcit este o creștere a procentului vehiculelor rusești de luptă care vor cădea victime unor astfel de incidente, deoarece rata lor superioară de penetrare înseamnă că ele vor putea distruge tancuri rusești și în cazul unor lovituri „obișnuite”, nu neapărat care să lovească vehiculele de sus.
Iar asta va reprezenta foarte probabil o mare problemă și pentru cele mai noi tancuri rusești, inclusiv cele modernizate cu blindaj reactiv pentru a beneficia de o protecție superioară.
Curtea Supremă din Mexic a dezincriminat avortul la nivel national
Curtea Supremă din Mexic a dezincriminat avortul la nivel național. Hotărârea vine la doi ani după ce instanța s-a pronunțat în favoarea unei contestații la legea existentă în statul nordic Coahuila. Aceasta hotărâse că sancțiunile penale pentru întreruperea sarcinii sunt neconstituționale.
De atunci, statele mexicane și guvernul federal au întârziat să abroge codurile penale. Noua hotărâre legalizează avortul în toate cele 32 de state.
Curtea Supremă a declarat că negarea posibilității de întrerupere a sarcinii încalcă drepturile omului pentru femei. "În caz de viol, nicio fată nu poate fi forțată să devină mamă - nici de către stat, nici de către părinți, nici de către tutorii ei", a declarat șeful Curții Supreme, Arturo Zaldívar.
"În acest caz, încălcarea drepturilor ei este mai gravă, nu numai din cauza statutului ei de victimă, ci și din cauza vârstei sale, ceea ce face necesară analiza problemei din perspectiva interesului superior al minorilor".
Hotărârea deschide ușa pentru ca sistemul federal de sănătate să poată furniza servicii. Ea a fost salutată de grupurile pentru drepturile femeilor.
Mexico City a fost primul dintre statele țării care a dezincriminat avortul în 2007, iar alte câteva zeci de state i-au urmat exemplul. Dar, pe lângă lipsa de facilități pentru efectuarea procedurii, "multe femei nu știu că au acest drept, deoarece guvernele locale nu au desfășurat campanii de publicitate în acest sens", a declarat pentru Sara Lovera, activistă pentru drepturile femeilor.
Noua hotărâre va stârni probabil furia politicienilor mai conservatori din Mexic și a Bisericii Catolice, în a doua cea mai mare națiune catolică din America Latină. Cu toate acestea, influența Bisericii a fost în scădere în ultimii ani, iar guvernul țării se consideră ferm laic.
America Latină a cunoscut o tendință de relaxare a restricțiilor privind avortul, care a fost denumită "valul verde".
Avortul electiv este legal în Columbia, Cuba, Uruguay și Argentina, deși candidatul din fruntea campaniei pentru alegerile prezidențiale argentiniene din octombrie, Javier Milei, dorește să interzică această procedură.
Unele țări permit avortul în circumstanțe precum violul sau riscurile pentru sănătate, în timp ce în El Salvador, Honduras, Nicaragua, Haiti și Republica Dominicană se aplică interdicții categorice.
Reformele din Mexic și din alte țări din America Latină contrastează cu situația din Statele Unite, unde o hotărâre a Curții Supreme de Justiție a anulat anul trecut decizia istorică Roe vs. Wade din 1973, care garanta dreptul la avort la nivel național.
Macron: "Nu poate exista un steag rusesc la Jocurile Olimpice de la Paris"
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, într-un interviu acordat cotidianului L'Equipe publicat miercuri seara, că nu ar putea "să existe un steag rusesc la Jocurile Olimpice de la Paris", deoarece Rusia "nu are ce căuta într-un moment în care a comis crime de război".
Întrebat despre o eventuală prezență a sportivilor ruși la Jocurile Olimpice de vară din 2024, șeful statului a răspuns: "Sper că va fi o decizie conștientă a lumii olimpice nu este de competența statului gazdă să decidă ce trebuie să facă CIO. Am încredere deplină în Thomas Bach", președintele Comitetului Internațional Olimpic. De asemenea, președintele Macron și-a exprimat speranța că "ucrainenii vor împărtăși această opinie".
"Evident, nu poate exista un steag rusesc la Jocurile de la Paris, cred că există un consens în această privință", a declarat el în acest interviu acordat ziarului sportiv, "pentru că Rusia ca țară nu are ce căuta în momentul în care a comis crime de război și a deportat copii".
"Adevărata întrebare pe care lumea olimpică va trebui să o decidă este ce loc trebuie să le fie acordat acestor sportivi ruși care s-au pregătit o viață întreagă și care pot fi și victimele acestui regim", a continuat el. "Dar cum putem face distincția între sportivii ruși care sunt complici și victime ale regimului? Aceasta este adevărata întrebare și aici lumea olimpică trebuie, în cunoștință de cauză, să își dea avizul și să ofere garanții", a explicat șeful statului: "Iar ucrainenii trebuie să înțeleagă acest lucru. Acesta este actul de echilibru pe care trebuie să îl facem".
Un procuror îl va inculpa pe fiul lui Biden în această lună pentru deținere de armă de foc
Procurorul special care îl anchetează pe fiul președintelui american Joe Biden, Hunter, și-a anunțat intenția de a-l inculpa pentru deținere ilegală de armă de foc, potrivit documentelor judiciare făcute publice miercuri.
Procurorul special Weiss precizează că regulile de procedură îi dau termen până la 29 septembrie pentru a obține de la un mare juriu emiterea unei inculpări în acest dosar. Acuzarea intenționează ceară “reemiterea unei inculpări înaintea acestei date”, adaugă el.
Hunter Biden, în vârstă de 53 de ani, este acuzat de fraudă fiscală și de achiziția unei arme de foc, ceea ce legea îi interzicea fiind dependent de droguri.
Fiul președintelui ajunsese în iunie la un acord inițial cu procurorul Weiss de a pleda vinovat în Delaware, statul de origine al familiei Biden, acord ce i-ar fi permis probabil să evite un proces stânjenitor și închisoarea.
Însă în iulie, o judecătoare a pus la îndoială validitatea înțelegerii, care a fost anulată. Hunter Biden a pledat ulterior nevinovat la acuzația de fraudă fiscală.
Procurorul special a indicat în august că a închis ancheta pentru fraudă fiscală în Delaware, dar a subliniat că ea va fi redeschisă în alte state.
Hunter Biden, avocat și lobbyist, este acuzat că nu și-a completat declarațiile de impozit în 2017 și 2018 pentru venituri în sumă totală de 1,5 milioane de dolari.
Fostul președinte Donald Trump și numeroși alți republicani au făcut din el una din țintele favorite, considerându-l “călcâiul lui Ahile” al lui Joe Biden.
Ei îi reproșează mai ales că a făcut afaceri dubioase în Ucraina și în China pe când Joe Biden era vicepreședintele lui Barack Obama (2009-2017), profitând de rețelele și de numele tatălui său.
