MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Coliziune surpriză între greii mondiali ai petrolului
Tensiuni majore și neașteptate între Arabia Saudită și Rusia din cauza Ucrainei și a prețului petrolului
Mohammed bin Salman, la două săptămâni după ce l-a invitat pe președintele ucrainean la summitul arab de la Jeddah, a impus restricții asupra producției de petrol rusesc, scrie Le Monde, ciat de Rador. Ce se ascunde în spatele acestei decizii bizare, când părea că Putin și bin Salman se înțeleg, în dauna Occidentului?
Mohammed Bin Salman, prințul moștenitor și prim-ministrul Arabiei Saudite, este conducătorul de facto al țării, din cauza stării de sănătate în declin a tatălui său, regele Salman. Popularitatea sa, imposibil de evaluat în Arabia Saudită în lipsa unor sondaje independente, este la cel mai înalt nivel în restul lumii arabe, unde presa nu ezită să-l compare cu un „nou Nasser”. O astfel de favoare se explică, potrivit unui editorialist american, prin gestul de curaj al lui Mohammed Ben Salman în fața președintelui american Joe Biden, în iulie 2022. Liderul SUA se afla în vizită la Jeddah pentru a obține o creștere semnificativă a producției de petrol din Arabia Saudită, esențială pentru a scădea prețul benzinei în Statele Unite. Această solicitare, formulată în preajma alegerilor intermediare americane, a fost respinsă categoric de Mohammed Bin Salman, iar acest gest a contribuit semnificativ la „aura” sa în regiune.
Obiectiv „80 dolari barilul”
Arabia Saudită nu este doar cea mai puternică economie din lumea arabă, ci și una cu o populație importantă. Conform unui recensământ recent, este vorba de 32,2 milioane de locuitori, din care 18,8 milioane de saudiți (două treimi sub 30 de ani). Mohammed Ben Salman și-a asumat un asemenea dinamism demografic în „Viziunea 2030”, un vast program de modernizare în marș forțat, în care se remarcă câteva proiecte pe cât de futuriste, pe atât de contestate. Dar, pentru a realiza o asemenea ambiție, liderul saudit are o nevoie imperioasă de a menține prețul barilului de țiței la cel puțin 80 de dolari. De aici și refuzul la cererea lui Biden din iulie 2022. Liderul saudit a încredințat acest dosar strategic fratelui său vitreg, Abdelaziz Ben Salman, ministrul petrolului. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), fondată încă din 1960, a fost extinsă în 2016 în OPEC^ pentru a include zece noi membri, inclusiv Rusia. Aceasta reprezintă un parteneriat privilegiat între Riad și Moscova, care a permis de atunci să fie reglementate prețurile mondiale ale petrolului. Ținta de 80 de dolari pe baril părea la îndemână în aprilie. Dar nu a luat în calcul împotmolirea Rusiei în Ucraina. Moscova, pentru a-și finanța campania de agresiune, trimite cantități tot mai mari de petrol în țări terțe. Astfel, ponderea importurilor de petrol din Rusia ale Indiei a crescut de la 1% la 40%, cu tranzacții semnificativ mai mici de 60 de dolari pe baril, plafonul stabilit în decembrie 2022 de G7.
Zelenski la Jeddah
În acest context trebuie să înțelegem ca pe o lovitură de teatru invitarea președintelui ucrainean la summitul arab de la Jeddah din 19 mai. Niciodată Vladimir Putin, ale cărui relații sunt strânse cu majoritatea autocraților arabi, nu s-a bucurat de o asemenea onoare. Mohammed Bin Salman a impus omologilor săi arabi, a căror simpatie pentru Kiev nu este neapărat spontană, un discurs în plen al lui Zelenski. Această confruntare publică dintre Riad și Moscova a continuat pe 4 iunie la întâlnirea OPEC^ de la Viena. Arabia Saudită a anunțat acolo reducerea cu un milion de barili pe zi a producției sale de petrol, care trece de la 10 la 9 milioane. Acest anunț crește prețul barilului, care se apropie de pragul simbolic de 80 de dolari. Totuși, pariul saudit nu poate fi îndeplinit dacă Rusia nu își respectă angajamentul, reînnoit la Viena, de a scădea cu o jumătate de milion de barili producția sa zilnică, de la 9,8 la 9,3 milioane.
Sfidare
Moscova promisese, încă din februarie, o asemenea reducere, fără să se țină de cuvânt. Angajamentul de la Viena a fost luat până în 2024 și va fi monitorizat îndeaproape de Arabia Saudită, pe baza unei investigații interne a OPEC^. Plutește acum o neîncredere între Vladimir Putin și Mohammed Ben Salman, ale căror priorități - războiul din Ucraina, respectiv Viziunea 2030 - par din ce în ce mai puțin conciliabile. Invitându-l pe președintele Zelenski la Jeddah, liderul saudit a devenit deja prima figură din Sudul Global care nu menține echidistanța, măcar în aparență, față de agresor și agresat în criza din Ucraina. O înrăutățire a tensiunilor petroliere cu Moscova ar putea duce Arabia Saudită la o poziție și mai tranșantă. Cât despre liderul de la Kremlin, el are de ales între a se lipsi de resurse cruciale și a-și înstrăina un vechi partener. Oricum ar fi, are de pierdut, scrie Le Monde.
Mohammed bin Salman și Volodimir Zelenski
Zbaterile luptei cu corupția din Bulgaria, mai dureroase ca la București
n autoritatea judiciară din Bulgaria a votat pentru demiterea procurorului general Ivan Gheșev n personalitate controversată, acesta acuzase că a fost vizat de un atentat la 1 mai, dar opoziția a susținut că a fost o înscenare n
Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat luni pentru demiterea controversatului procuror-șef Ivan Gheșev, considerat de mulți bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din țară și un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relatează POLITICO. Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă președintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru. Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheșev avusese o apariție la televiziunea națională și a refuzat să demisioneze, atacâdu-și rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheșev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzațiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare. Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună țara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulți ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii și protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată.
Rolul lui Gheșev - poreclit „Șapcă” - este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în așa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în fața justiției. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foști aliați, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov. Confruntat cu plecarea iminentă, Gheșev și-a acuzat dușmanii că încearcă să-l asasineze și a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse - inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov și achiziționarea unei proprietăți scumpe în Barcelona.
Promițând să-i doboare pe politicienii care i se opun, Gheșev a promis în luna mai că va scăpa parlamentul de „gunoiul politic”. Consiliul Judiciar Suprem a citat această izbucnire pentru a-și explica votul de a-l demite, argumentând că a depășit limitele. „Principiile de politețe și toleranță, onestitate și decență din Codul etic al magistraților bulgari au fost încălcate prin remarcile sale făcute la o conferință de presă care a avut loc la 15 mai 2023”, a argumentat autoritatea judiciară supremă din Bulgaria.
Președintele Radev, care provine din rândurile socialiștilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheșev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziție blândă față de Rusia și este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziție mai deschis pro-NATO și pro-Ucraina, precizează POLITICO.
Ivan Gheșev.jpg
Trump sosește în Florida pentru a se confrunta cu acuzații, dar în sondaje crește
Donald Trump, favorit pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidențiale din 2024, s-a prezentat marți, la ora 15.00 EDT (19.00 GMT), la un tribunal federal din Miami pentru o primă înfățișare în cazul în care este acuzat că a păstrat ilegal documente de securitate națională ale SUA și că a mințit oficialii., potrivit Reuters. Trump și-a proclamat nevinovăția și a promis că își va continua campania pentru a recâștiga președinția în alegerile din noiembrie 2024. Trump, care împlinește miercuri 77 de ani, a aterizat la Miami la ora 14:54 (1854 GMT) într-un avion privat cu numele său inscripționat pe lateral. Susținătorii s-au adunat în fața unui club de golf din apropiere, pe care îl deține, unde urma să rămână peste noapte. „SPERANȚA mea că întreaga țară se uită la ceea ce face stânga radicală Americii”, a scris el pe platforma sa de socializare Truth Social înainte de a pleca din New Jersey. Problemele juridice ale lui Trump nu i-au afectat popularitatea în rândul alegătorilor republicani.
Un sondaj Reuters/Ipsos publicat luni a arătat că 81% dintre republicani consideră că acuzațiile au fost motivate politic. De asemenea, sondajul a constatat că Trump continuă să conducă cu o marjă largă în fața rivalilor săi pentru nominalizarea prezidențială a partidului. De asemenea, sondajul a constatat că Trump continuă să conducă cu o marjă largă în fața rivalilor săi pentru nominalizarea partidului la alegerile prezidențiale.
Aproximativ 43% dintre republicanii autoidentificați au declarat că Trump este candidatul lor preferat, față de 22% care l-au ales pe guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, cel mai apropiat rival al lui Trump. La începutul lunii mai, Trump îl conducea pe DeSantis cu 49% la 19%, dar acest lucru s-a întâmplat înainte ca DeSantis să intre oficial în cursă.
ONU susține crearea unui organism internațional de supraveghere a AI
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a susținut luni o propunere a unor directori al unor companii de inteligență artificială pentru crearea unui organism internațional de supraveghere a AI, după modelul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), transmite Reuters. Tehnologia AI generativă care poate genera proză din mesajele text a captivat publicul de când ChatGPT a fost lansată în urmă cu șase luni și a devenit aplicația cu cea mai rapidă creștere din toate timpurile.
Inteligența artificială a devenit, de asemenea, un motiv de îngrijorare cu privire la capacitatea sa de a crea imagini deepfake și alte informații greșite. „Clopotele de alarmă cu privire la cea mai recentă formă de inteligență artificială – AI generativă – sunt asurzitoare. Și sunt cele mai puternice de la dezvoltatorii care au proiectat-o. Trebuie să luăm aceste avertismente în serios”, a spus Guterres reporterilor. „Aș fi favorabil ideii că am putea avea o agenție de inteligență artificială... inspirată de ceea ce este agenția internațională de energie atomică astăzi”.
Oficial: Americanii trebuie să fie pregătiți de atacuri cibernetice din partea Chinei
China face investiții majore într-o structură de sabotaj cibernetic care vizează Statele Unite, avertizează un important oficial american. În cadrul unei apariții la Institutul Aspen din Washington, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică și Securitate a Infrastructurii, Jen Easterly, a spus că Beijingul face investiții majore în capacitatea de a sabota infrastructura SUA. Aceasta avertizează că americanii trebuie să fie pregătiți pentru posibilitatea ca hackerii din Beijing să învingă măsurile de securitate americane și să provoace daune în lumea fizică.
Hackerii susținuți de guvernul chinez ar putea viza infrastructuri esențiale, precum transportul și conductele de alimentare cu petrol, susține Easterly. Avertismentul acesteia vine la puțin timp după ce comunitatea de securitate cibernetică din SUA a anunțat că se așteaptă la un comportament din ce în ce mai agresiv din partea Chinei, care va spiona și ataca cibernetic infrastructura țării.
Forțele ucrainene au recucerit 7 sate în ultima săptămână
Forțele ucrainene au recucerit șapte sate în ultima săptămână, potrivit ministrului adjunct al apărării Hanna Maliar, citată de CNN. În Donețk și Tavria, „avansul trupelor ofensive a ajuns la 6,5 kilometri”, a declarat Maliar, luni, pe Telegram. „Zona luată sub control este de 90 de kilometri pătrați”, a adăugat ea. Hanna Maliar a precizat că au fost eliberate satele Lobkove, Levadne, Novodarivka, Neskucine, Storojeve, Makarivka și Blahodatne. Anterior, forțele de apărare din Ucraina au postat pe Facebook o înregistrare video cu soldați care țin steagul ucrainean în Storojeve, susținând că au recucerit satul din regiunea Donețk, dar nu este clar când a fost făcută înregistrarea video. „Drapelul național flutură din nou pe Storojeve și așa va fi în fiecare așezare până când vom elibera tot pământul ucrainean”, au declarat forțele de apărare Tavria.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
