MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cercetători de la Princeton: Nu vă bazați că vara va opri pandemia
Motivul: slaba imunizare colectivă în fața coronavirusului
Încălzirea vremii în perioada estivală nu va salva emisfera nordică de pandemia de Covid-19, este concluzia cercetătorilor de la universitatea americană Princeton. Oamenii de știință spun că există o legătură între virus și climă, însă acest factor este neglijabil pentru moment, deoarece slaba imunitate de masă favorizează răspândirea rapidă a Sars-Cov-2, indiferent de vreme, într-un studiu publicat luni în revista „Science”. Studii statistice realizate în ultimele luni au stabilit o ușoară corelație între climă și epidemie: cu cât est mai cald și umiditatea mai mare, cu atât mai puțin se va răspândi virusului. Însă aceste calcule sunt preliminare și este ignorată legătura biologică între climă și Sars-Cov-2, visurul care provoacă boala Covid-19. Modelele publicate în revista „Science” nu contrazic această corelație, însă o consideră neglijabilă pentru moment. „Prevedem că clima mai caldă și umedă nu va încetini virusul în stadiile inițiale ale pandemiei”, explică principala autoare a studiului, Rachel Baker, cercetător post-doctoral la Princeton, într-un comunicat al universității. Conform cercetătorilor, clima, în special umiditatea, joacă un rol în răspândirea altor coronavirusuri și a gripei, însă acest factor ar trebui limitat în raport cu un altul, mult mai important în pandemia actuală: slaba imunitate colectivă împotriva Sars-Cov-2. Acest lucru înseamnă că rezerva de oameni care pot fi infectați rămâne suficient de mare pentru a asigura o răspândire rapidă. „Virusul se va răspândi rapid, oricare ar fi condițiile climatice”, a adăugat cercetătoarea. În absența măsurilor de control sau a unui vaccin, coronavirusul va contamina progresiv o parte mai mare a populației, precizează ceilalți autori ai studiului. Abia apoi va putea deveni sezonier, la fel ca rudele sale. „Alte coronavirusuri umane, cum ar fi cele care provoacă gripă, sunt foarte dependente de factorii sezonieri, atingând vârful în timpul iernii în afara tropicelor”, spune profesorul Bryan Grenfell. „Dacă, după cum este probabil, noul coronavirus este de asemenea sezonier, se poate aștepta să se transforme într-un virus de iarnă, deoarece devine endemic în populație”. Echipa de cercetători a modelat mai multe scenarii pentru Sars-Cov-2, bazându-se pe observațiile virusurilor gripale și a celor două coronavirusuri cunoscute, care cauzează gripă, prin simularea a ceea ce s-ar întâmpla în mai multe regiuni de pa glob, la diferite temperaturi și niveluri de umiditate. „Rezultatele noastre arată că regiunile tropicale și temperate trebuie să se pregătească de epidemii severe și că temperaturile estivale nu vor limita răspândirea infecțiilor”, concluzionează oamenii de știință.
Coronavirusul, prezent în Franța încă din 16 noiembrie 2019
Medicii specialiști în imagistică de la spitalul Albert Schweitzer din Colmar (Alsacia) au descoperit urme ale prezenței coronavirusului în radiografiile unor pacienți care datează încă din 16 noiembrie anul trecut, transmite Le Figaro. Este un rezultat surprinzător, dat fiind că cercetările de până acum ale Institutului Pasteur arăta că noul coronavirus a circulat în Franța, cu intensitate mică, din ianuarie 2020. Medicii de la departamentul de imagistică medicală au început să studieze toate radiografiile pacienților din anul trecut pentru a observa cum s-a răspândit coronavirusul. Scopul cercetării este dublu: să înțeleagă evoluția infecțiilor și să stabilească mecanisme de prevenție pentru cazuri similare în viitori. În Franța, supravegherea specifică a bolii Covid-19 a fost lansată pe 10 ianuarie 2020. Două săptămâni mai târziu, primele trei cazuri importate în Europa au fost diagnosticate pe teritoriul național.
Val de indignare în lumea științifică
Trump anunță că ia hidroxiclorochină de zece zile
Președintele Statelor Unite Donald Trump a provocat un val de indignare după ce a anunțat că ia hidroxiclorochină de zece zile, ca măsură de precauție împotriva SARS-Cov-2, disprețuind recomandările autorităților sanitare americane. “Iau de o săptămână și jumătate. Iau un comprimat pe zi”, a declarat locatarul Casei Albe într-o dscuție cu jurnaliști la sediul Executivului, provocând reacții dure în lumea științifică și politică. Hidroxiclorochina este folosită de mult timp împotriva malariei, însă eventuala sa eficiență împotriva noului coronavirus nu a fost demonstrată, până în prezent, de niciun studiu riguros. “Aud multe lucruri extraordinar de pozitive” despre acest medicament, a declarat miliardarul newyorkez. “Știți expresia «ce-ai de pierdut?»“. Agenția americană a medicamentului (FDA) a avertizat la sfârșitul lui aprilie cu privire la utilizarea acestui medicament împotriva malariei “în afara unui mediu spitalicesc sau unor teste clinice”. Ea a insistat asupra “riscului tulburărilor ritmului cardiac”. Intervievată la CNN, Nancy Pelosi, președinta democrată a Camerei Reprezentanților, a estimat că aceasta “nu este o idee bună”. “El este președintele nostru și aș prefera să nu ia ceva ce nu a fost aprobat de oamenii de știință, mai ales având în vedere categoria sa de vârstă și, să spunem, categoria sa de greutate, numită obezitate morbidă”, a subliniat Pelosi. Chuck Schumer, liderul minorității democrate în Senat, a denunțat declarații “periculoase”. “Asta le dă oamenilor false speranțe și-i poate pune chiar în pericol”, a deplâns el la MSNBC. Locatarul Casei Albe a mai declarat că nu are “niciun simptom” de covid-19. El a precizat că este testat foarte regulat și că toate testele sale de până acum au fost negative. În timp ce președintele american făcea acest anunț neașteptat, Universitatea Johns Hopkins, anunța că Statele Unite au depășit luni pragul de 90.000 de morți din cauza covid-19.
“Folosit de 40 de ani”
Donald Trump se arată, de mai multe luni, foarte entuziasmat de posibilele efecte ale acestui medicament în lupta împotriva covid-19.
“Este foarte incitant. Cred că ar putea schimba situația. Sau poate nu. Dar, din câte am văzut eu, ar putea schimba situația”, declara el la jumătatea lui martie. Trump și-a explicat îndelung, luni, în fața jurnaliștilor, opțiunea de a folosi acest medicament cu titlu preventiv. “Ați fi surprinși să aflați câte persoane îl iau, mai ales cele care sunt în prima linie. Înainte să-l ia (virusul)”, a dat el asigurări. “Asta nu-mi va face rău”, a continuat el. “Este folosit de 40 de ani pentru malarie. mulți medici îl iau”. Președintele primei puteri mondiale a subliniat că este vorba despre o inițiativă personală, dar că a obținut unda verde a medicului Casei Albe. “I-am spus: tu ce crezi? El mi-a răspuns: dacă doriți. I-am spus (că) da, mi-ar plăcea”. O dovadă a faptului că a fost mulțumit de efectul surprizei, fostul om de afaceri din New York s-a amuzat el însuși în fața jurnaliștilor. “Așteptam să vă văd ochii luminându-se când am zis asta... Da, iau de o săptămână și jumătate și sunt în continuare aici!”. Medicul Casei Albe Sean Conley a confirmat luni seara că, după “numeroase discuții” cu miliardarul republican, a conchis că “avantajele potențiale ale acestui tratament sunt mai importante decât riscurile relative”. Hidroxiclorochina și clorochina sunt folosite de ani de zile în tratarea malariei, unor boli autoimune ca lupusul și poliartritei reumatoide. Potrivit unui studiu publicat în urmă cu zece zile în New England Journal of Medicine, administrarea hidroxiclorochinei nu a îmbunătățit și nici nu a întrăutățit în mod semnificativ starea pacienților grav bolnavi de covid-19. Finanțat de Institutele de sănătate americane (NIH), studiul de observație a fost realizat asupra unor bolnavi de covid-19 internați la servicii de urgență în spitalele New York-Presbyterian Hospital și Columbia University Irving Medical Center.
Milioane de oameni, evacuați din calea super-ciclonului Amphan
Milioane de oameni din India și Bangladesh sunt evacuați din calea super-ciclonului Amphan, care este așteptat să ajungă miercuri din Golful Bengal deasupra uscatului. Ciclonul Amphan va lovi în zona din apropierea graniței dintre cele două țări. Sunt așteptate rafale de vânt de până la 185 km/h. Au fost trimise în regiune peste 20 de echipe de ajutorare și altele sunt în așteptare, au spus oficialii indieni. Criza sanitară provocată de noul coronavirus îngreunează evacuările pentru ambele țări. Oficialii din Bangladesh se tem că aceasta va fi cea mai puternică furtună de la ciclonul Sidr, care a ucis 3.500 de oameni în 2007. Cei mai mulți au murit atunci din cauza creșterii nivelului mării. Departamentul meteorologic din India a estimat că nivelul apei va crește cu 3 până la 5 metri din cauza ciclonului. Ciclonul va ajunge pe teritoriu în timp ce zeci de mii de muncitori migranți au părăsit orașele pentru a reveni în satele lor. Bengalul de Vest și Orissa (Odisha) se numără între statele indiene în care se întorc cei mai mulți. Unii oficiali au interzis intrarea în districte și au cerut guvenului să îi adăpostească pe muncitori - care în mare parte merg pe jos spre casele lor - în alte părți până la trecerea ciclonului. Evacuarea va continua, probabil, până miercuri dimineață. Ministrul pentru gestionarea dezastrelor din Bangladesh a declarat pentru BBC că vor fi evacuați aproximativ 2 milioane de oameni. Au fost pregătite adăposturi suplimentare, pentru a permite distanțarea fizică, și au fost distribuite măști. Oficialii indieni fac, de asemenea, eforturi pentru a găsi adăposturi pentru evacuați. Multe dintre cele existente sunt folosite acum ca centre de carantină. Aceasta va fi primul super-ciclon în Golful Bengal din 1999, când coasta Orissa a fost afectată și au murit aici peste 9.000 de oameni. Pentru această regiune, departamentul meteorologic indian a emis „alertă galbenă”, avertizând pescarii să nu iasă în partea de sud a golfului în următoarele 24 de ore și în cea de nord, până joi.
Premierul rus s-a vindecat de covid-19
Premierul rus Mihail Mișustin și-a reluat funcția ieri, potrivit unui decret al Kremlinului, la aproape trei săptămâni după spitalizarea acestuia din cauza unei contaminări cu noul coronavirus, relatează AFP. Președintele rus Vladimir Putin pune capăt prin acest decret interimatului la șefia Guvernului, de la 30 aprilie, al lui Andrei Belousov. Kremlinul nu precizează însă dacă Mișustin, care a condus o videoconferință guvernamentală televizată luni, a ieșit din convalescență sau dacă a fost externat de la spital.
Un laborator chinez anunță că ar putea opri pandemia “fără vaccin”
Aproximativ 100 de laboratoarea mondiale rivalizează în producerea unui vaccin împotriva SARS-Cov-2, însă cercetători din China anunță că au creat un tratament în măsură să oprească epidemia, relatează AFP. Un medicament - aflat în fază de testare - la prestigioasa Universitate din Beijing (“Beida”) permite nu doar o accelerare a vindecării bolnavilor, ci și o imunizare temporară împotriva covid-19. Directorul Centrului de Inovație Genomică Avansată de la Beida Sunney Xie declară pentru AFP că tratamentul funcționează la șoareci. Laboratorul său a prelevat anticorpi de la 60 de pacienți vindecați de covid-19 și i-a injectat șoarecilor. “După cinci zile, încărcătura lor virală a scăzut de 2.500 de ori”, dă asigurări Sunney Xie. “Acest lucru înseamnă că acest potențial medicament are un efect terapeutic”, a subliniat el. Un studiu cu privire la această cercetare a fost publicat duminică în revista de specialitate “Cell”. Studiul conchide că este vorba despre un potențial “remediu” împotriva maladiei și că acesta permite o accelerare a vindecării. Potrivit lui Sunney Xie, tratamentul ar putea să fie disponibil până la sfârșitul anului, în cazul unei noi ofensive de iarnă a covid-19, care a apărut în China la sfârșitul anului trecut, a contaminat peste 4,5 milioane de persoane în lume și a ucis peste 316.000 de oameni.
O femeie alăptează copiii mamelor ucise în atacul asupra maternității din Kabul
O femeie alăptează copiii mamelor ucise în atacul comis săptămâna trecută de militanți asupra unei maternități a spitalului Dasht-e-Barchi din Kabul. Firooza Omar, psihiatru, se afla acasă când a aflat despre atacul în care au murit 24 de oameni - nou-născuți, mame și asistente medicale. „Îmi alăptam copilul și m-am emoționat. Am putut vedea suferința celorlalți copii”, a spus femeia în vârstă de 27 de ani, citată de BBC. Ea are un băiat în vârstă de 4 luni. A decis să ajute și s-a oferit să alăpteze copiii din maternitate ale căror mame au fost ucise. Cu ajutorul soțului ei, care are grijă de copilul lor atunci când ea este plecată, Firooza Omar a mers la spitalul pentru copii Ataturk, unde au fost duși cei salvați. Deși acest spital se află la 2 kilometri de casa ei, călătoria poate fi riscantă în orașul traumatizat de atacul brutal. „Când am mers la spital, am văzut cam 20 de bebeluși. Unii dintre ei erau răniți”, a povestit ea. Personalul medical a încercat să hrănească copiii cu lapte praf, însă unii dintre ei au refuzat. „Am vorbit cu asistentele și mi-au spus să hrănesc copiii care plângeau mai mult”. În prima noapte, a reușit să alăpteze patru copii, unul după altul. „M-a calmat pe mine. Am fost fericită că i-am putut ajuta”, a mai spus femeia. În următoarele zile, ea a continuat să își alăpteze copilul acasă, în timp ce a revenit la spital pentru a-i îngriji pe bebelușii din maternitate. Pentru că a vrut să atragă un semnal de alarmă asupra situației, Omar a scris despre experiența ei pe rețelele de socializare și a îndemnat mamele să îi urmeze exemplu. Câteva au răspuns apelului. În plus, Firooza Omar a contactat câteva prietene pentru a strânge bani necesari achiziției de scutece și lapte pentru copiii care nu pot fi alăptați.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
