Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cel mai fierbinte deceniu

Ziarul de Vrancea
12 aug 2020 1012 vizualizări

Deceniul care s-a încheiat a fost cel mai călduros înregistrat vreodată n 197 de miliarde de tone de gheață s-au topit într-o lună

Un nou studiu făcut public miercuri detaliază cum 2019 a fost un alt an al extremelor pentru clima planetei noastre și noi dovezi care arată realitatea sumbră a încălzirii acelerate a Pământului, relatează CNN. Anul trecut, incendii de pădure violente au devastat Australia, valuri de căldură mortală au lovit Europa, Japonia, Pakistan sau India, iar aproape 100 de cicloane au creat haos. Mai mult decât atât, ghețarii au continuat să se topească în ritm accelerat, iar seceta și inundațiile au distrus grâne și infrastructură în mai multe părți ale lumii. Printre concluziile cele mai importante la care a ajuns studiul intitulat „Starea Climei în 2019”, publicat de Societatea Americană de Meteorologie, se numără faptul că 2019 a fost cel mai fierbinte an de când se fac studii meteorologice și că gazele cu efect de seră din atmosfera planetei s-au aflat la cel mai crescut nivel. Deceniul care a trecut a fost, prin urmare, cel mai fierbinte de la mijlocul anilor ’50 ai secolul al XIX-lea. „Fiecare deceniu începând cel al anilor 1980 a fost mai cald decât cel precedent. Cel mai recent (2010-2019) a fost cu 0,2 grade celsius mai cald decât cel anterior (2000-2009). Gazele cu efect de seră, responsabile pentru aceste creșteri de temperatură, continuă să aibă o prezență mai crescută în atmosferă”, se arată în raport.

Ghețarii continuă să se topească cu o viteză alarmantă pentru al 32-lea an consecutiv.

Influența gazelor cu efect de seră asupra încălzirii planetei continuă să crească – nivelul dioxidului de carbon, metanului și oxidului de azot este cu 45% mai mare decât în 1990, spun cercetătorii. Consumul de combustibil fosil din automobile, avioane și fabrici eliberează poluare care captează căldură, fapt ce încălzește constant planeta. Concentrațiile globale de dioxid de carbon, principala sursă de putere a încălzirii, a crescut, doar în 2010, la niveluri record nemaivăzut pe planetă. Redactarea raportului a fost condusă de Centrele pentru Informații de Mediu ale Administrației Naționale a Oceanelor și Atmosferei. El este bazat pe contribuțiile a peste 520 de cercetători din 60 de țări. Raportul anual este descris de meteorologi ca fiind „Buletinul anual de analize al climei planetei”.

Impactul asupra sănătății și economiilor va fi sever

Iulie 2019 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, se arată în raport. O mulțime de țări din jurul lumii au anunțat temperaturi anuale record. A fost atât de cald încât Belgia și Olanda au înregistrat pentru prima oară temperaturi de 40 de grade Celsius. În India, criza apei potabile a fost exacerbată de valuri de căldură intense – orașe întregi au rămas fără apă. În Australia, temperaturile extreme au dus la secetă și au dus la incendii de pădure devastatoare pentru ecosisteme. Valurile de căldură au încins, de asemenea, orașele europene, multe dintre ele nefiind construite pentru a rezista la astfel de temperaturi. Temperaturile în creștere ale apelor oceanelor au dus, de asemenea, la creșteri alarmante ale nivelului mărilor. Groenlanda a pierdut, de asemenea, 197 de miliarde de tone de gheață, echivalentul a 80 de milioane de bazine de înot olimpice, doar în iulie 2019. Cercetătorii avertizează de ani de zile că impactul crizei climatice asupra sănătății și economiilor va fi extrem de sever dacă nu se iau măsuri. Experții spun că pandemia de coronavirus poate fi o sursă de lecții importante pentru pregătirea răspunsului la crize viitoare, inclusiv la posibile măsuri luate pentru a micșora efectele schimbărilor climatice.

Aproape 6% din populația Angliei e posibil să fi avut Covid-19

Aproape 6% din populația Angliei e posibil să fi avut Covid-19 în perioada de vârf a pandemiei, au afirmat ieri cercetătorii care studiază prevalența infecțiilor, cu câteva milioane mai mulți decât cei testați pozitiv pentru această boală, informează Reuters. Un număr total de 313.798 de persoane au fost testate pozitiv pentru COVID-19 în Marea Britanie, 270.971 dintre acestea în Anglia, echivalentul a doar 0,5% din populația regatului. Cu toate acestea, un studiu care a testat peste 100.000 de indivizi pe teritoriul Angliei în scopul detectării prezenței anticorpilor la coronavirus a demonstrat că aproape 6% dintre aceștia au avut virusul, ceea ce sugerează că 3,4 milioane de persoane contractaseră noul coronavirus până la sfârșitul lui iunie. Rezultatele sunt în concordanță cu alte studii, cum ar fi cele conduse de Biroul Național de Statistică, din care reies niveluri mai ridicate de COVID-19 în comunitate în timpul pandemiei decât cele sugerate de statisticile zilnice în urma testelor. Personalul sanitar și de îngrijire prezintă cea mai mare probabilitate de infectare anterioară. Prevalența infecțiilor pare să fie la cel mai ridicat nivel în Londra, unde 13% dintre rezidenți dețin anticorpi, în timp ce grupurile etnice minoritare au o probabilitate de două până la trei ori mai mare de a fi contractat COVID-19 în comparație cu persoanele caucaziene. Premierul Boris Johnson a anunțat anterior că testele de anticorpi au un potențial revoluționar în combaterea pandemiei. Dar, deși sunt utile în cadrul unor studii la nivel de populație, cercetătorii spun că marja de eroare a acestor teste le face nesigure pentru întrebuințarea la nivel individual. Cercetătorii au avertizat de asemenea că, deși testele de anticorpi sunt utile pentru realizarea unor astfel de studii pe scară largă, acestea nu reprezintă o garanție pentru o viitoare imunitate. “Există încă multe necunoscute în ceea ce privește acest nou virus, inclusiv gradul în care prezența anticorpilor oferă protecție împotriva infecțiilor viitoare”, a precizat Graham Cooke, cercetător la Imperial College. “Utilizarea testelor la nivelul degetului, adecvate pentru testarea pe scară largă, ne-a oferit o perspectivă mai clară în ceea ce privește răspândirea virusului în țară și asupra categoriilor cu cel mai mare risc”.

Ungaria sare în apărarea regimului de la Minsk

Ungaria vrea ca Uniunea Europeană să continue dialogul cu Belarusul și evite ostracizarea țării, a declarat ieri ministrul de externe ungar după mai multe zile de reprimare violentă a protestelor din Minsk de către forțele de ordine. „Suntem interesați ca Uniunea Europeană să ia decizii bazate pe dialog care să nu facă imposibil ca Uniunea Europeană și Belarusul să își construiască relația în viitor sau să afecteze programul de Parteneriat estic”, a afirmat într-o postare pe Facebook ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto. În luna iunie premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat la Minsk că Uniunea Europeană ar trebui să ridice sancțiunile existente la adresa Belarusului după o întâlnire cu președintele Alexandr Lukașenko, declarând că un parteneriat (n.r. referitor la Parteneriatul estic) nu poate fi construit cu sancțiuni. Premierul ungar a subliniat de asemenea importanța cooperării economice și comerciale între Uniunea Europeană și cea Eurasiatică în cadrul unei conferințe de presă ținută alături de Lukașenko.

Acesta a mai afirmat referitor la relațiile dintre Ungaria și Belarus că „națiile și țările noastre sunt mult mai apropiate una de cealaltă decât tindem să credem”. Belarusul joacă un rol important în sectorul energetic ungar întrucât toate importurile de petrol ale țării sunt transportate printr-o conductă care trece prin Belarus.

Peste 3,8 milioane de europeni au solicitat reședință în Regatul Unit

Peste 3,8 milioane de cetățeni ai țărilor din Uniunea Europeană au depus cereri de reședință în Regatul Unit după referendumul pentru Brexit, a anunțat joi guvernul de la Londra. Bilanțul a fost anunțat de ministrul pentru imigrație Kevin Foster printr-un mesaj pe Twitter, preluat de Reuters. Home Office (ministerul de interne britanic) a anunțat că peste două milioane de cetățeni străini au primit dreptul de reședință și de muncă în continuare în Regatul Unit, conform datelor provizorii disponibile la 31 iulie. Pentru încă 1,5 milioane s-a aprobat statutul de pre-rezident; străinii respectivi trebuie să depună o nouă cerere, după ce locuiesc în țară timp de cinci ani, pentru a obține reședința permanentă. Au fost respinse 4.600 de cereri, retrase sau anulate 36.500, iar 34.900 au fost considerate nevalabile, mai arată ministerul. Data limită pentru înregistrarea cetățenilor din UE care doresc statutul de rezident în Regatul Unit este 30 iunie 2021. Sistemul li se aplică și cetățenilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Regatul Unit s-a retras oficial din Uniunea Europeană în 31 ianuarie anul acesta, când a început o perioadă de tranziție de 11 luni. Negocierile pentru reglementarea relațiilor viitoare cu UE au fost îngreunate de epidemia de coronavirus, context în care s-au depus mai puține cereri de reședință. Home Office precizează însă că în prezent, după ce a trecut vârful epidemiei, numărul de cereri este din nou în creștere.

Reputat institut german: Un vaccin anti-Covid-19, posibil din toamnă

Robert Koch Institute, un reputat institut german specializat în boli infecțioase, a apreciat că un vaccin împotriva noului coronavirus ar putea fi disponibil cel mai devreme în această toamnă, dar a avertizat că aducerea sub control a pandemiei va fi un proces de durată, transmite Reuters. “Previziunile preliminare sunt că este posibil ca în toamnă să fie disponibile mai multe vaccinuri”, a anunțat Robert Koch Institute într-un comunicat publicat pe site-ul său, referindu-se la eforturile globale de a aduce pe piață produse de imunizare. “Ar fi periculos în acest moment să credem că vaccinarea din toamna anului 2020 poate controla pandemia”, avertizează institutul. Impactul oricărui vaccin ar fi limitat din cauza mutațiilor virale sau pentru că primele produse de pe piață ar putea oferi numai o imunizare pe termen scurt, a adăugat institutul. Compania germană de biotehnologie BioNTech, care lucrează cu grupul farmaceutic american Pfizer la un nou vaccin, a reiterat marți că intenționează să solicite autorizarea de urgență sau aprobarea unui vaccin cel mai devreme în luna octombire, dacă studiile clinice aflate în desfășurare vor avea succes. Tot marți, Rusia a devenit prima țară din lume care a aprobat un vaccin pentru Covid-19, fără să producă datele unui studiu clinic de fază finală, ceea ce a provocat îngrijorare în rândul mai multor experți în domeniul sănătății la nivel mondial.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.