MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce spune fostul președinte american despre lideri ai lumii, în ultima sa carte? Obama: Putin - complet șters, Sarkozy - ca un cocoș, Trump- un neica nimeni
Vladimir Putin este un “dur”, care se comportă ca șeful unei găști de cartier din epoca întunecată a orașului Chicago, dar este complet șters ca aspect fizic. Nicolas Sarkozy își umflă pieptul ca un cocoș, în timp ce David Cameron emană încredere în sine, de parcă viața nu l-ar fi pus niciodată la încercare. Cel puțin așa sunt văzuți lideri ai lumii de fostul președinte american Barack Obama în noua sa carte de memorii “Tărâmul făgăduinței” (The Promised Land), lansată recent, potrivit HorNews.ro. Obama mai povestește că în 2010 abia auzise despre Donald Trump.
Obama vorbește despre copilăria sa, ajungând până la Casa Albă, în cei opt ani cât a fost președintele celei mai puternice democrații, fiind ales de două ori (2008-2012, 2012-2016), trecând prin momentul uciderii lui Osama bin Laden și ajungând la Trump.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin este un “dur”, dar, din punct de vedere fizic, este complet șters, povestește fostul lider de la Casa Albă. Mai mult, el îl compară pe Putin cu “șeful dur al unui cartel din epoca întunecată a orașului Chicago, dintre cei care obișnuiau să controleze întreaga mașinărie politică, doar că are acces la arme nucleare și drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU”, potrivit The Guardian și unei recenzii publicate de New York Times și semnate de scriitoarea nigeriană Chimamanda Ngozi Adichie. Aceasta remarcă faptul că descrierile lui Obama sunt pline de observații fine și umor.
Relația dintre Obama și Putin a devenit tot mai tensionată de-a lungul anilor, după tentative eșuate de resetare a relațiilor bilaterale începând cu 2009, culminând cu celebra scenă a “confruntării” față în față din 2016. “Fizic, nu are nimic remarcabil în el”, povestește Obama, care are o prezență impresionantă, având o înălțime de 1.85 metri, față de cei 1.70 ai lui Putin. Despre protejatul lui Putin la vremea aceea, Dmitri Medvedev, Obama menționează doar că era fan Deep Purple și “trăda un soi de detașare ironică, de parcă mi-ar fi transmis că nici el nu crede tot ce spune”.
În schimb, fostul premier britanic David Cameron are un aer “urban”, degajând încrederea cuiva care nu a fost pus prea mult la încercare de viață (și asta deși Cameron și-a pierdut unul dintre copii- n.red).
“Reacție emoțională, aproape viscerală de panică”
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy este descris ca un “cocoș care își umfla pieptul”. Revenind acasă, Barack Obama își amintește despre atmosfera politică din 2010, la doi ani după ce fusese ales președintele SUA, iar alegerile legislative au adus un câștig pentru republicani, aceștia punând mâna pe Camera Reprezentanților. Obama merge cu analiza dincolo de chestiunile urâte ale politicii și vorbește despre “o reacție emoțională, aproape viscerală față de alegerea mea ca președinte, care nu avea de-a face cu deosebirile de ordin ideologic”. De fapt, el sugerează că alegerea sa a declanșat într-o parte a societății energii latente care țin de rasism. “Era ca și cum simpla mea prezență la Casa Albă declanșase, un sentiment de adâncă panică, un sentiment că ordinea naturală a lucrurilor fusese dată peste cap”, povestește Obama.
În 2010, abia dacă știa de existenta lui Donald Trump, mai scrie fostul președinte american, relatând un mic episod de la Casa Albă, când marele magnat și prezentator de reality show a sunat un consilier oferindu-se să ajute în contextul deversării petrolului Deepwater Horizon, un dezastru industrial petrecut în aprilie 2010. Când i s-a spus că problema este bine gestionată, a schimbat subiectul și s-a oferit să construiască o “frumoasă sală de bal” pe terenul de la Casa Albă, pentru că a văzut că Obama găzduise o cină de stat într-un cort. A fost refuzat politicos.
Cartea The Promised Land a fost tradusă și în limba română, fiind disponibilă pe piață.
Cum este afectat organismul copiilor de COVID-19?
Încă de la începutul pandemiei , copiii par să fi fost în mare parte scutiți de cele mai grave efecte ale COVID-19. Același virus SARS-CoV-2 capabil să ucidă un adult de 50 de ani poate lăsa un copil în vârstă de 4 ani neatins, scrie National Geographic. „Copiii suferă în moduri diferite decât adulții”, afirmă Megan Tschudy, un medic pediatru la Facultatea de Medicină a Universității John Hopkins. Însă oamenii de știință se luptă în continuare să înțeleagă modul în care coronavirusul afectează copiii și cât de eficient îl transmit aceștia adulților.
În general, cercetătorii nu înțeleg pe deplin de ce mai multe tipuri de coronavirusuri, incluzând COVID-19 și SARS sau MERS, au niveluri diferite de severitate pe grupe de vârstă, potrivit Rachel Graham, un epidemiolog la Universitatea Chapel Hill a Carolinei de Nord. Aceasta afirmă că nivelul de înțelegere asupra motivelor pentru care coronavirusul pare să îi cruțe pe copii nu a avansat în mod fundamental de la izbucnirea pandemiei și, chiar dacă dacă creșterea numărului de testări arată că mai mulți copii contractează coronavirusul decât se credea anterior, încă este neclar cât de ușor pot răspândi aceștia COVID-19.
Un studiu desfășurat de către Centrul pentru Combaterea și Prevenire Bolilor din Coreea de Sud și publicat săptămâna trecută a arătă că tinerii cu vârsta între 10 și 19 ani ar putea răspândi coronavirusul la fel de eficient ca adulții. Iar un număr mic de copii care sunt testați pozitiv cu COVID-19 dezvoltă o afecțiune inflamatorie multisistemică similară cu sindromul Kawasaki care le poate pune în pericol viața însă este neclar dacă boala are alte consecințe pe termen lung.
Cât de eficient răspândesc copiii boala?
„Copiii răspândesc mult mai ușor lucruri”, afirmă Graham, făcând referire la maniera specifică în care copiii tind să interacționeze între ei și să atingă obiecte și părți ale corpului. Aceasta notează însă că deocamdată nu există suficiente date care să arate că aceștia transmit virusul la același nivel cu adulții. Deși potrivit studiului din Coreea de Sud copiii de peste 10 ani răspândesc „eficient” virusul, cei mult mai mici au o probabilitate cu 72% mai mică de a răspândi COVID-19 comparativ cu adulții. Însă nu este exclus ca un copil cu vârsta de sub 10 ani să transmită virusul. Un studiu a descoperit că bebelușii și copiii mici lasă în urma lor rămășițe ale virusului, deși nu este clar cât de infecțioase sunt acestea. Însă o altă cercetare care a urmărit contactele unui copil în vârstă de 9 ani a descoperit că acesta a vizitat trei școli fără să transmită virusul. Modul în care copiii se joacă pare să aibă un rol important în transmitere. Creșele care au rămas deschise în timpul pandemiei au avut o gamă largă de experiențe, de la focare majore la tabere la centre fără nicio infecție. Motivul pentru care copiii ar putea fi mai puțin predispuși să transită virusul altora ar putea fi legată de faptul că virusul se transmite în principal prin intermediul picăturilor expirate iar aceștia ar putea expria cu mai puțină forță și mai aproape de sol, potrivit unei teorii. „Dacă ai copii știi că aceștia pot zbiera destul de tare, dar asta nu se traduce neapărat într-o transmitere mai îndepărtată”, afirmă Barnett, luând în considerare că unui copil îl lipsește aceeași forță din tusea sau strănutul unui adult. „Deși aceștia se adună în grupuri, ei nu sunt înghesuiți în spații ca metroul, baruri sau arene sportive chiar în același mod șca adulțiiț”, notează aceasta. Iar în timp ce un adult bolnav poate fi dispus să meargă la birou, părinții sunt adesea atenți să țină copiii bolnavi acasă.
De ce copiii sub 10 ani par să nu se îmbolnăvească atât de tare?
„La începutul pandemiei s-au cunoscut foarte puține lucruri pentru toate grupele de vârstă”, afirmă Tschudy, adăugând că „s-a presupus că toate vârstele ar putea fi egal afectate și a existat un nivel uriaș de pregătiri”. Închiderea rapidă a școlilor ar putea să fi jucat un rol în protejarea copiilor de virus, adaăugă aceasta. În plus, la începutul pandemiei testările au fost limitate la persoanele care afișau semne vizibile ale unei posibile infecții cu COVID-19 iar Tschudy afirmă că este probabil ca copiii infectați dar asimptomatici să nu fi fost depistați. O teorie răspândită privind motivul pentru care copiii cu vârsta de sub 10 ani par să nu se îmbolnăvească atât de tare precum adulții are de-a face cu enzima ACE2. Când SARS-CoV-2 intră în organism, proteina-spin care înconjoară virusul se agață de ACE2 ca o cheie care intră într-un lacăt. „Una dintre teorii este că numărul de receptori ACE2 în rândul copiilor este mai mare în nas și sistemul respirator superior comparativ cu adulții care au acești receptori în plămâni”, afirmă Elizabeth Barnett, șeful departamentului de pediatria bolilor infecțioase la Facultatea de Medicină a Universității Boston. Localizarea receptorilor ACE2 în plămâni ar putea fi motivul pentru care adulții dezvoltă forme mai grave ale COVID-19, notează aceasta. Un studiu realizat pe 305 persoane cu vârsta între 4 și 60 de ani a descoperit că enzimele ACE2 sunt cel mai puțin active în rândul copiilor sub 10 ani. Sisteme imunitare mai reziliente și adaptabile ar putea de asemenea să îi ajute pe copiii tineri să combată boala, afirmă Alvaro Moreira, un neonatolog de la Centrul de Știința Sănătății de la Universitatea Texas din San Antonio. Acesta descrie două metode de atac folosite de către sistemul imunitar uman: „unul care nu necesită memorie și unul care are nevoie de aceasta”. De-a lungul timpului pe măsură ce îmbătrânim sistemele imunitare ale corpurilor noastre crează celule care își amintesc de virusuri specifice pe care le atacă mai eficient. Organismul unui copil care construiește încă această memorie se bazează pe cealaltă metodă de atac a sistemului imunitar. „Acesta este sistemul imunitar înnăscut”, afirmă Moreira, subliniind că „știm cum copiii sunt mai puțin predispuși să dezvolte o reacție imunitară înnăscută disproporționată”.
Când sistemul imunitar înnăscut reacționează, celulele atacă nediscriminatoriu patogenii care intră în corp. În timpul acestui atac corpul eliberează molecule numite cytokine care ajută celulele să comunice între ele. Când sistemul imunitar crează prea multe cytokine acestea atacă și celulele sănătoase. Unii dintre pacienții care au dezvoltat forme grave ale COVID-19 au decedat din cauza așa-numitelor „furtune de cytokine”. Copiii tind să aibă niveluri mai scăzute ale cytokinelor, lucru care îi protejează de astfel de furtuni, afirmă Tschudy, posibil deoarece „copiii tineri sunt expuși unor noi infecții tot timpul iar atunci când corpurile lor intră în contact cu un nou virus precum COVID-19, sistemul lor imunitar ar putea fi ajustat să răspundă exact suficient de puternic cât să lupte cu virusul și să nu le provoace rău”.
Unii copii sunt mai în pericol decât alții
Deși sistemul imunitar al unui copil poate părea ajustat biologic să combată COVID-19, nu toți copiii sunt afectați în mod egal. „Vasta majoritate a copiilor care dezvoltă forme grave ale COVID-19 tind să aibă și alți factori de risc”, afirmă Philip Zachariah, un medic pediatru specializat în boli infecțioase de la Universitatea Columbia și epidemiolog la spitalul pediatric Morgan Stanley din New York. Într-un studiu publicat la începutul lunii iunie, Zachariah a revizuit cazuirle a 50 de copii care au fost internați cu COVID-19. Toți s-au vindecat de coronavirusul cu excepția unuia. Obezitatea în rândul copiilor cu vârsta de peste doi ani este asociată cu dezvoltarea unor forme mai grave ale bolii, deși epidemiologul afirmă că acest lucru ar putea reflecta doar o situație locală. În general însă chiar și copiii tineri care se îmbolnăvesc au o șansă mai mare de vindecare decât adulții, afirmă acesta. Iar aceleași lucruri care îi ajută pe adulți să se protejeze de virus - distanțarea socială, purtatul măștilor și spălatul pe mâini - îi vor ajuta și pe copii să evite infectarea.
Premieră în Europa: femeile, majoritare în noul Parlament islandez
Femeile urmează să fe majoritare în noul Parlament al Islandei, o premieră în Europa, potrivit rezultatelor definitive ale alegerilor legislative, publicate duminică, relatează AFP. În total 33 dintre cele 63 de mandate din Althingi, Parlamentul islandez, au fost obținute de către femei, reprezentând 52,3%, potrivit unor proiecții care au la bază rezultatul final al alegerilor parlamentare de sâmbătă. Potrivit unor date compilate de către Banca Mondială (BM), niciuna dintre țările din Europa nu a depășit vreodată pragul simbolic de 50% ca număr de parlamentare, iar Suedia ocupa până în prezent primul loc, cu 47% deputate. Mai multe partide rezervă un număr minim de femei în rândul candidaților, însă niciun partid nu impune o cotă de femei în alegerile legislative din Islanda, potrivit International Idea, o organizație privind democrația. Alte cinci țări din lume au, în prezent, parlamente alcătuite pe jumătate din femei, potrivit Uniunii Interparlamentare Internaționale - și anume Rwanda (61%), Cuba (53%), Nicaragua (51%) și Mexicul și Emiratele Arabe Unite (câte 50%). Islanda se află cu regularitate în avangardă, în cauza femeilor.
ONU: foamete “iminentă” în Afganistan
“Situația în Afganistan este alarmantă”, iar riscul unei foamete este “iminent”, odată cu apropierea iernii și în contextul unei dezorganizări a serviciilor, după întoarcerea talibanilor la putere, avertizează durectoarea Fondului ONU pentru Populație (FNUAP), Natalia Kanem, într-un intervu acordat AFP. “Cel puțin o treime din populație este amenințată de o foamete iminentă în țară”, avertizează Kanem, deosebit de îngrijorată de violențele “cărora le sunt victime de-acum femeile și fetele”, mai ales femeile deplasate. În opinia sa, asprimea iernii, care afecteză buna funcționare a transportului, dar și pandemia covid-19 urmează să deterioreze o situație deja dificilă. “Există numeroase îngrijorări cu privire la felul în care vom putea acorda îngrijiri și hrăni” oamenii, avertizează acest medic din Panama, la sediul FNUAP, la New York.
În acest context, primele victime vor fi femeile. “Insistăm asupra faptului că, inclusiv în această perioadă de tranziție, femeile și fetele au drepturi care trebuie respectate”, subliniază, ea, insistând asupra faptului că Afganistanul este deja “una dintre țările în care rata mortalității la naștere și în timpul sarcinii este cea mai mare” în lume. Pe de o parte, talibanii se afișează mai puțin rigoriști, părând să bruscheze mai puțin femeile în stradă și autorizându-le să studieze. Însă, pe de altă parte, ei au desființat Ministerul Femeilor, le-au înlocuit cu bărbați în anumite administrații și au restabilit neamstecul între sexe la universitate.
Moscova confirmă informațiile cu mercenari ruși în Mali
Autoritățile din Mali au abordat “societăți private rusești”, a anunțat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în marja Adunării Generale a ONU, la New York, confirmând astfel negocieri între această țară subsahariană și societăți ruse de mercenari - o informație dezvăluită de către spionajul occidental de mai multe săptămâni și evocată de către Guvernul de la Bamako -, însă autoritățile ruse nu sunt implicate în această decizie “legitimă” a autorităților din Mali, a subliniat el, relatează AFP.Potrivit unei surse franceze apropiate dosarului, junta care se află la putere la Bamako examinează posibilitatea de a încheia cu controversatul grup Wagner, apropiat Kremlinului, un contract în vederea desfășurării a 1.000 de paramilitari ruși în Mali, în vederea formării forțelor armate din Mali și asigurării protecției liderilor țării. Franța s-a arătat foarte fermă în acest subiect, subliniind că nu va tolera prezența mercenarilor din cadrul grupului rus Wagner pe teritoriul Mali. Parisul a amenințat, astfel, cu retragerea celor aproximativ 5.000 de militari francezi desfășurați în Sahel. Ministrul din Mali al Apărării a recunoscut, la jumătatea lui septembrie, că poartă negocieri cu această sulfuroasă societate rusă. “Noi n-am semnat nimic cu Wagner, dar dscutăm cu toată lumea”, declara el. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a confirmat sâmbătă aceste declarații. Însă el a subliniat că Moscova nu este implicată în aceste negocieri. “Este vorba despre o activitate exercitată pe o bază legitimă”, a apreciat într-o conferință de presă ministrul rus. “Noi n-avem nimic de-a face cu asta”, a dat el asigurări.
