MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Câți oameni vor mai rămâne pe Terra în cazul unui război nuclear
Dacă SUA și Rusia vor recurge la bomba atomică, 90% din producția mondială de calorii ar fi distrusă de cenușa care s-ar ridica în atmosferă, arată un studio recent n în Pakistan și India ar muri de foame mai mulți oameni decât în țările aflate în conflict direct
Pste 5 miliarde de oameni - aproximativ 63% din populația planetei - ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un război nuclear între SUA și Rusia, conform unui nou studiu americani publicat săptămâna trecuta în jurnalul Nature Food, informează Live Science.
Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porțiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenușă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producției mondiale de calorii.
Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India și Pakistan dispun de 160 și respectiv 165 de focoase.
Un război nuclear la scară largă “ar produce o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii”, susține unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. “În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulți oameni ar muri de foame în India și Pakistan decât în țările implicate direct în conflict”, a adăugat el.
Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraș sunt cunoscute după bombardamentul atomic american asupra orașului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singură bombă atomică a ucis un număr de aproximativ 140.000 de oameni într-un interval de 5 luni după detonarea sa. Pierderile materiale au fost și ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de clădiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate.
Umbrele oamenilor vaporizați
Mărturiile a șase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey și publicate în 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. În primul rând, lumina degajată de explozia nucleară a părut ca un flash orbitor și complet mut, la fel de strălucitor ca și Soarele. Apoi a lovit unda de șoc, care a distrus totul în calea ei, măturând cadavre omenești sub clădirile răsturnate. În urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporizați instant, au rămas pe pereți și pe asfalt, iar puținii supraviețuitori din apropierea exploziei au apărut goi, cu pilea desprinsă de pe trup de căldura degajată în explozie, rătăcind năuci pe străzile orașului ruinat până și-au găsit și ei moartea.
Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor două orașe japoneze martir, Hiroshima și Nagasaki, au apărut încă din 1947. Emisiile radioactive rezultate în urma reacției de fisiune nucleară, ce conferă uriașa putere a acestui tip de armament, s-au răspândit în întreaga zonă. La Hiroshima și Nagasaki, (care a fost bombardat 3 zile mai târziu) a crescut foarte mult numărul de îmbolnăviri oncologice, cataracte și alte afecțiuni grave, situație care a continuat timp de mai mulți ani, afectându-i în special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor.
A fost nevoie însă să treacă aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de știință să înceapă să înțeleagă și să dezbată despre cel mai letal și înfricoșător efect al unui război nuclear - așa-numita “iarnă nucleară”. În acest scenariu apocaliptic, praful, cenușa și fumul radioactiv ajung în atmosferă de unde blochează o parte din lumina solară. Temperaturile încep să scadă și recoltele agricole sunt distruse, rezultând o foamete globală care poate face miliarde de victime.
Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susține viața, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a șase potențiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India și Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între 5 milioane și 47 milioane de tone de funingine și cenușă, în funcție de numărul de atacuri nucleare dintre cele două țări. Cel de-al șaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA și Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de cenușă și funingine.
Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Național pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicție care simulează schimbările apărute în nivelul radiației solare ce ajunge până la suprafața Terrei dar și schimbările de temperatură și precipitații. Datele obținute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu și pentru pescuit.
Pornind de la premisa că tranzacțiile comerciale internaționale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum și numărul de oameni care ar muri de foame.
Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafața planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferența de temperatură dintre perioada prezentă și ultima epocă de gheață) și 5 miliarde de oameni ar muri. Pentru comparație, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India și Pakistan, producția globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând 2 miliarde de morți prin înfometare.
Cel mai puternic afectate regiuni ar fi țările mari importatoare de alimente din Africa și Orientul Mijlociu. Australia și Noua Zeelandă ar face față cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică și bazându-se pe recolte de grâu ce pot crește în condiții mai reci de climă.
“Cel mai important lucru de știut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă”, a comentat și celălalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de științe atmosferice la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică și Spațială, care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de “iarnă nucleară”. “Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând”, a avertizat el.
O elevă a înjunghiat două persoane doar ca să vadă dacă poate ucide oameni
O elevă de liceu din Japonia a fost arestată după înjunghierea aleatorie a unei femei și a fiicei acesteia, ea declarând poliției că actul ei a fost o repetiție pentru a-și ucide propria familie, potrivit presei nipone. „I-am înjunghiat pentru a afla dacă pot ucide oameni”, a spus tânăra.
Fata, care locuia în Toda, Prefectura Saitama, le-a spus anchetatorilor că a vrut să-și ucidă mama după ce a realizat că personalitatea ei devenise asemănătoare cu cea a mamei ei. Ea a spus că urma să-i ia și viața fratelui ei, deoarece credea că acesta nu ar fi suportat să-și vadă mama ucisă.
Poliția a arestat-o pe fată chiar la locul crimei, aceasta urmând să fie acuzată de tentativă de omor a femeii de 53 de ani și a fiicei acesteia de 19 ani, în cartierul Shibuya din capitală. Ea a mai spus că nu-și cunoștea victimele și că nu le-a mai întâlnit până acum. Atacatorul s-a apropiat de cei doi din spate în timp ce femeile mergeau pe stradă și le-a înjunghiat cu un cuțit de bucătărie
Victimele au suferit răni la spate și în alte părți ale corpului, necesitând circa 3 trei luni pentru a se vindeca. Pe lângă cuțitul de bucătărie folosit la agresiune, suspecta avea alte două cuțite în buzunar.
Fostul șef al armatei britanice: Războiul cu Ucraina s-a transformat într-un coșmar pentru Putin
Războiul lui Vladimir Putin în Ucraina s-a transformat într-un „scenariu de coșmar” pentru el, a declarat fostul șef al armatei britanice Generalul Lord Richard Dannatt la postul britanic Sky News, potrivit The Guardian. Războiul pe care Rusia îl poartă în prezent în Ucraina nu decurge așa cum a sperat liderul de la Kremlin, a declarat fostul șef al armatei britanice.
Lord Richard Dannatt a explicat că forțele rusești au fost nevoite să „recalibreze” ceea ce fac, deoarece nu au reușit să obțină o victorie rapidă asupra armatei ucrainene. „Cred că războiul a ieșit complet diferit de ceea ce și-a imaginat Vladimir Putin. Acesta este probabil cel mai rău scenariu al său, scenariul său de coșmar”, a afirmat generalul britanic. „Dacă ne întoarcem cu șase luni în urmă, la 24 februarie... ceea ce avea el în minte și ceea ce aștepta presa internațională era o lovitură fulgerătoare din Belarus până la Kiev pentru a-l răsturna pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a schimba regimul de la Kiev, pentru a schimba guvernul Ucrainei și, hei, gata, Ucraina ar fi ajuns sub controlul Rusiei”, a continuat acesta. „Dar, bineînțeles, acest lucru nu s-a întâmplat. Acest lucru a însemnat că rușii au trebuit apoi să recalibreze ceea ce încercau să facă”, a mai spus Lord Dannatt.
Soldații ruși, otrăviți sau expuși la radiații?
Militarii ruși, despre care Ministerul rus al Apărării susținuse în weekend că ar fi fost otrăviți de ucraineni, sunt soldați care au staționat pe teritoriul centralei nucleare din Zaporojie și care au fost spitalizați cu simptome caracteristice expunerii la radiații, a declarat luni paramedicul ucrainean Bogdan Bondarenko, citat de numeroase media ucrainene.
Ei au fost transportați la spital în 31 iulie de pe teritoriul centralei nucleare din Zaporojie, iar simptomele lor menționate în mass-media sunt caracteristice bolii provocate în urma expunerii la radiații, subliniază expertul ucrainean într-o postare pe Facebook, care a făcut vâlvă în presa locală. Pentru a afla ce se întâmplă într-adevăr la centrala din Zaporojie este necesară instituirea unui perimetru demilitarizat în jurul ei și plasarea obiectivului sub controlul organizațiilor internaționale, a adăugat el. “Militarii ruși, care îndeplineau sarcini la centrala nucleară din Zaporojie, au fost duși la secția de terapie intensivă cu simptome identice bolii cauzate de radiații. Rușii, desigur, vorbesc despre intoxicații chimice, dar răniții provin de la centrala nucleară. Ca să nu mai vorbim de nivelul de fiabilitate al informațiilor livrate de ruși în general. Acum, înainte de a fi prea târziu, trebuie făcut tot posibilul pentru a obține o imagine reală a situației de la centrală”, susține Bondarenko, aflat în prezent pe front.
Potrivit ministerului rus, citat de AFP, un număr de soldați ruși au fost internați la 31 iulie într-un spital militar cu simptome de otrăvire gravă, iar analizele ar fi indicat prezența unei substanțe toxice, în speță toxina botulinică de tip B, în organismele lor. Spitalizarea acestora s-a întâmplat într-un moment în care Ucraina și Rusia se acuzau reciproc de bombardarea centralei nucleare din Zaporojie, amintește Bondarenko.
Agenția nucleară de stat ucraineană Energoatom anunțase atunci o posibilă scurgere de radiații la centrala nucleară din Zaporojie. Între timp, Agenția nucleară rusă Rosatom și-a retras toți angajații care fuseseră detașați la centrala din Zaporojie, iar Rusia s-a opus până recent accesului unei inspecții AIEA la centrală.
Paramedicul ucrainean consideră că situația cu disimularea informațiilor de către Rusia seamănă cu felul în care s-a comportat conducerea URSS imediat după tragedia de la Cernobîl.
Președintele rus Vladimir Putin a acceptat vineri ca Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) să trimită o misiune la centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare din Europa, spunând că se teme că bombardamentele vor ajunge să provoace un “dezastru pe scară largă”.
Un diplomat a explicat tot atunci AFP că Occidentul este îngrijorat mai mult dacă răcirea apei poate fi menținută la centrala nucleară din Zaporojie decât de impactul unei lovituri, pentru că zona care adăpostește reactoarele este concepută “să reziste la cel mai rău scenariu”.
Ford, condamnată la o despăgubire de 1,7 miliarde de dolari, după moartea unui cuplu
Constructorul auto american Ford a fost obligat să plătească despăgubiri de 1,7 miliarde de dolari pentru un defect de fabricație al unuia dintre modelele sale care a dus la moartea unui cuplu în Georgia în 2014, scrie presa americană.
Deși nu este neobișnuit să vedem despăgubiri de peste 1 milion de dolari în cazurile de accidente de mașină, suma acordată în acest caz este una dintre cele mai mari acordate vreodată. După verdictul, pronunțat vineri de un juriu din comitatul Gwinnett și relatat de mai multe instituții media americane, Ford a declarat duminică pentru Wall Street Journal că intenționează să facă apel la această decizie, despre care compania a spus că este „nesusținută de dovezi”.
Camioneta F-250 Super Duty a lui Melvin și Voncile Hill s-a răsturnat după ce a făcut pană de cauciuc în timp ce conducea pe o șosea în apropiere de Americus, Georgia. Acoperișul autovehiculului răsturnat a cedat, strivind cuplul din habitaclu. În urma accidentului, cei doi copii ai cuplului au mers în instanță și au acuzat Ford de un defect de proiectare al modelului, care, potrivit unor documente citate de presa americană, a fost implicat în alte zeci de accidente similare.
În timpul procesului de trei săptămâni, avocații Ford au citat mai multe studii de proiectare și siguranță care arată, spun ei, că acoperișul este suficient de puternic pentru a rezista unui astfel de impact. Dar juriul a considerat totuși responsabilă compania din Dearborn, Michigan, spunând că a fabricat aproximativ 5,2 milioane de unități ale modelului din 1999 până în 2016, înainte ca acoperișul să fie întărit începând cu 2017.
Suma de 1,7 miliarde de dolari este pentru așa-numitele daune punitive, care depășesc prejudiciul cauzat victimei (victimelor) și sunt menite să pedepsească comportamentul vinovatului. Acestea sunt adesea proporționale cu capacitatea financiară a persoanei sau a entității implicate.
Filipine: Milioane de elevi se întorc la școală pentru prima dată după pandemia de Covid
Milioane de elevi din Filipine s-au întors luni la școală pentru prima dată după pandemia de Covid, Filipine fiind una dintre țările care au implementat cele mai lungi perioade în care școlile au fost închise, relatează BCC. Orele din aproximativ jumătate din școlile din țară au fost reluate fizic după mai bine de doi ani de învățământ la distanță. Filipine a fost una dintre ultimele țări care a revenit la învățământul fizic după pandemia de Covid, însă unii experți spun că suspendarea prelungită a cursurilor fizice a agravat criza educației.
Aproximativ 24.000 de școli publice din țară - sau doar mai puțin de jumătate - vor implementa cinci zile de cursuri fizice. Restul școlilor vor pune în practică învățământul hibrid, spun oficialii din domeniul educației, cel puțin până în noiembrie, când toți cei 27 de milioane de elevi înregistrați sunt așteptați să se întoarcă la învățământul fizic integral.
Unele școli vor împărți clasele în ture din cauza numărului redus de clase și pentru a evita supraaglomerarea, în contextul temerilor că școlile s-ar putea transforma în noi focare, a precizat Departamentul Educației. Școlile au fost închise pe o perioadă îndelungată pe fondul temerilor cu privire la răspândirea rapidă a virusului într-o țară în care elevii locuiesc adesea cu părinții și bunici în vârstă.
Cursurile în format fizic au fost înlocuite cu cele online, materiale tipărite și lecții difuzate la televiziune și pe rețelele sociale.
Filipine a înregistrat unul dintre cele mai grave focare de Covid-19 din Asia de Sud-Est, cu aproape trei milioane de cazuri și aproximativ 50.000 de decese.
Nouă din zece copii filipinezi “nu puteau citi un text simplu înțelegându-l” până la vârsta de 10 ani înainte de pandemie, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale de anul trecut.
O rudă a celor doi copii ale căror cadavre au fost descoperite în valize se află în Coreea de Sud
O femeie considerată a fi ruda celor doi copii ale căror cadavre au fost descoperite în valizele cumpărate la licitație în Noua Zeelandă se află în Coreea de Sud, a anunțat, luni, poliția din Seul. Săptămâna trecută, poliția din Noua Zeelandă a anunțat că a descoperit cadavrele a doi copii cu vârsta cuprinsă între cinci și zece ani în niște valize cumpărate de o familie din South Auckland la o licitație dintr-un depozit. Potrivit poliției neozeelandeze, copiii muriseră în urmă cu câțiva ani, ceea ce a îngreunat ancheta. “Confirmăm că se află în Coreea de Sud și că este cetățean din Noua Zeelandă de origine coreeană”, a declarat un oficial de poliție sud-coreean pentru AFP. Ea a ajuns în Coreea de Sud în 2018 și nu există niciun indiciu că ar fi părăsit teritoriul de atunci, a adăugat el. “Poliția din Noua Zeelandă conduce această anchetă și intenționăm să cooperăm cu cererea lor”, a adăugat oficialul.
Poliția analizează ore de filmări de supraveghere, dar este posibil ca momentele-cheie să fi fost șterse din cauza intervalului mare dintre data morții și descoperirea cadavrelor. Depozitul și proprietatea în care au fost găsite valizele au fost examinate amănunțit de criminaliști. Autoritățile neozeelandeze au reiterat săptămâna trecută că familia care a făcut descoperirea macabră nu are legătură cu moartea celor doi copii și este posibil să fi primit ajutor pentru a face față traumei la care au fost expuși.
Accident cu 16 morți în Rusia
Cel puțin 16 persoane au murit duminică într-o coliziune între un microbuz și două camioane în regiunea rusă Ulianovsk (Volga), au informat agențiile de presă ruse, citând serviciile de urgență. Potrivit martorilor citați de aceste agenții, un vehicul de mare tonaj a ieșit de pe sensul pe care circula și a intrat în coliziune cu un microbuz care venea din sens opus, în apropiere de satul Nikolayevka. În momentul accidentului, microbuzul a fost lovit din spate de un alt camion.
Accidentul s-a soldat cu 16 morți, “14 cetățeni kârgâzi și doi ruși”, a declarat un purtător de cuvânt al serviciilor locale de salvare, citat de agenția de presă TASS.
Ministerul Afacerilor Externe din Kârgâzstan a confirmat, într-un comunicat de presă, că 14 cetățeni ai acestei foste republici sovietice din Asia Centrală au murit în accident.
